Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CURPRINS
CAPITOLUL I
CONSIDERATII INTRODUCTIVE
1.1.Precizari de ordin terminologic........... pag 1
1.2.Aspecte privind cadrul normativ care reglementeaza activitatile din domeniul afacerilor......pag 3
1.3.Aspecte de drept penal material..........pag 6
1.4.Aspecte de drept comparat pag 18
1.5. Aspecte de drept procesual penal... pag 20
CAPITOLUL II
SCURTA PRIVIRE ASUPRA MODALITATILOR CURENTE DE SAVARSIRE A INFRACTIUNILOR DIN DOMENIUL AFACERILOR
2.1.Modalitati specifice modurilor de operare in infractiuni din domeniul afacerilorpag28
2.1.1.Folosirea unui nume fals...pag29
2.1.2.insusirea unei calitati falsepag30
2.1.3.Prezentarea unui inscris victimei.......pag30
2.1.4.Escrocherii prin inscenarepag33
2.2.5.Aspecte desprinse din practica judiciara romina.pag36
2.3. Modalitati de operare in fapte inrudite cu
escrocheria.....pag51
CAPITOLUL III
Cadrul metodotologic general al investigatiei penale in domeniul afacerilor..pag55
3.1.Sublinieri privind specificul investigatie penale...pag 55
3.2 Directii metodologice ale investigatieipag56
3.2.1.Cunoasterea cadrului normativ in domeniu..pag58
3.2.2.Cunoasterea specificului activitatii economico-financiare......pag58
3.2.3.Stabilirea exacta a faptelor si imprejurarilor cauzei.........pag59
CAPITOLUL IV
PARTICULARITATI IN INVASTIGAREA CRIMINALISTICA A UNOR INFRACTIUNI FINANCIAR-BANCAREpag61
4.1.Principalele aspecte ce se urmaresc cu
ocazia inverstigatiei penale..........pag62
4.2. Tipuri de sisteme bancare, subterane intilnite in criminalitatea financiar-bancarapag64
4.2.1.Scurta caracterizare.........pag64
4.2.2.Sistemul hawalla ........pag66
4.3.Impactul asupra evolutiei criminalitatii
din acest domeniu.......pag70
4.4. Stadiul actual al combaterii criminalitatii financiar-bancare..pag74
ANEXA.........pag81

Alte date

?

CRIMA ORGANIZATA LA SFARSIT DE SECOL

Reuniti la Geneva, sapte judecatori europeni au lansat un apel privind cooperarea intre guverne pentru a incerca sa stopeze o amenintare mortala pentru tarile democrate.Într-un gigantic parteneriat,crima organizata,sprijinita de marile puteri politice si multinationale ale finantelor si afacerilor,penetreaza progresiv toate sectoarele economiei mondiale,impunandu-si sistemele corupte, ridiculizand legile statelor,care se lasa putin cate putin corupte(…)

În timp ce retele mici si delicventele sunt intens mediatizate, jocurile politice si economice, precum si influenta organizatiilor criminale internationale nu sunt deloc relevate opiniei publice.

Luptele sangeroase intre bande rivale pe strazile orasului Chicago apartin de « la belle epoque » a anilor `30. in perioada de dupa razboi,sindicatele crimei au castigat progresiv in responsabilitate cuprinzand tot mai multe intreprinderi obisnuite.Inca de atunci,crima organizata este solid suprapusa sistemului ecomomic.Deschiderea pietelor declinul statului, privatizarile, dereglarea finantelor si a comertului international tind spre favorizarea cresterii activitatilor ilicite, precum si internationalizarea unei

economii criminale concurente. Potrivit O.N.U., veniturile mondiale anuale ale organizatiilor criminale , transnationale (O.C.T) sunt de ordinul a 1.000 miliarde dolari,suma echivalenta cu produsul intern brut al tarilor slab dezvoltate( conform clasificarii Bancii Mondiale).Aceasta estimare tine cont atat de traficul de droguri ,vanzarile ilicite de arme, contrabanda cu materiale nucleare, cat si de profiturile activitatilor controlate de mafii (prostitutie, jocuri de noroc, piete negre ale devizelor…).

Conform unui observator , “ performantele economice ale crimei organizate le depasesc pe cele ale primelor 500 de firme de nivel mondial ”.

Organizatiile criminale investesc intr-o mare varietate de activitati legale care asigura , astfel nu doar o acoperire pentru spalarea baniilor , ci si un mijloc de acumulare de capital, in plus fata de cel obtinut din activitati criminale. Aceste investitii se efectueaza in imobile de lux, industria « placerilor », edituri si mijloace de comunicare in masa , servicii publice ,industrie si agricultura.

Sumele rezultate din activitatiile criminale sunt depuse in reteaua bancara .În multe tari, organizatiile criminale au devenit creditorii statului si exercita o

CAPITOLUL I

1.1.Dispute terminologice [1 Vasile Patulea, Corneliu Turianu, “Curs rezumat de drept al afacerilor”, Ed. Scripta, Bucuresti 1994]

Studiul “DREPTUL AFACERILOR” incepe cu o controversa de terminologie.Un timp indelungat materia a fost denumita DREPT COMERCIAL.

Denumirea de drept comercial pune in evidenta faptul ca este vorba de o reglementare juridica, mai exact un ansamblu de norme juridice privind comertul.

Pentru a determina insa, obiectul dreptului comercial este necesar sa precizam notiunea de « comert ».

În sens etimologic expresia de comert provine din latinescul « comercium » (o juxtapunere a cuvintelor « cum » si « merx » ceea ce inseamna « cu marfa »). Deci comertul inseamna operatiuni cu marfa.

În sens economic, comertul se defineste ca fiind acea activitate avand ca scop schimbul prin aceasta circulatia bunurilor de la producator la consumator.

Denumirea de DREPT COMERCIAL nu a fost considerata satisfacatoare pentru aceasta materie, nu privea comertul propriu-zis, adica interpunerea in circulatie a bunurilor in valori, ci si activitati industriale. De aceea se apeleaza si la denumirea DREPT AL AFACERILOR. Controversa pe aceasta tema nefiind inca incheiata, unii autori utilizand ambele notiuni ( Fr. Lemeurier –Principes et pratique de droit commercial,droit des affaires, Paris 1985) ori alternativ (I.Gugon -Droit des affaires, tome 1(droit commercial general et societes ) Paris 1990 ).

Potrivit opiniei dominante, dreptul afacerilor are un domeniu mai intins decat dreptul comercial, cuprinzand si aspecte de Drept public (interventia statului in economie), de Drept fiscal, de Drept al muncii si chiar de Drept civil (protectia consumatorilor) deoarece problemele pe care le ridica gestiunea intreprinderilor sunt tot mai complexe .

Din perspectiva investigatiei criminalistice, a acestui domeniu sunt de referinta opiniile prof. Marcel Le Claire si ale comisarului Rene Lechat, reputati criminalisti, care au abordat aceasta problematica sub denumirea de « banditism al afacerilor » care constau in « escrocherii ,fraude fiscale adesea insotite de trafic de influenta sau de coruptia functionarilor, delicte bursiere si bancare ».

Inclusiv in cadrul Consiliului Europei, Comitetul European pentru Probleme Criminale a prezentat cateva documente incluse sub denumirea de « criminalitatea in afaceri » ,documente pe baza carora s-au adoptat rezolutii si recomandari la care se fac referiri mai jos. Însa indiferent de terminologia utilizata [1 S.D.Carpenaru , “Contracte civile si comerciale”,Ed.Lumina Lex, Bucuresti,1993

], este evident ca domeniul la care ne referim are un impact particular asupra tuturor persoanelor fizice si juridice :oameni de afaceri care se manifesta pe acest teren ca profesionisti – mai mult sau mai putin – ca si toti ceilalti oameni care nu pot evita conditia de consumatori, fiind supusi in fiecare zi consecintelor aplicarii, dar si incalcarii normelor juridice care il reglementeaza, in tot soiul de modalitati, unele banale, altele de factura mafiota.

Fireste, necesitatea abordarii acestei tematici este dictata de amplificarea criminalitatii in afaceri, care din nefericire, este tot mai mult resimtita astazi prin prejudiciile deosebite pe care le provoaca si prin diversitatea categoriilor de victime pana la nivel de natiune.

1.2. Aspecte privind cadrul normativ si care reglementeaza activitatile din domeniul afacerilor

Desi procesul legiferarii in materie de afaceri sau comerciala este in desfasurare, acte normative precum Legea Privatizarii se afla la inceputurile aplicarii, in prezent existand totusi un cadru normativ suficient de cuprinzator pentru domeniul afacerilor.

Norme fundamentale ce se aplica economiei de piata si in care sunt facute referiri la activitatiile din domeniul afacerilor, sunt cuprinse in Constitutia Romaniei

adoptata prin referendum la 8 decembrie 1991,dar sediul materiei il constituie Codul Comercial (Codul comercial roman a fost adoptat in 1887, a avut ca model Codul comercial Italian 1882 ca insa n-a fost preluat « ad literam » ci a fost adoptat la necesitatile tarii noastre.Legiuitorul roman nu s-a inspira numai din Codul comercial italian, ci a avut in vedere si alte reglementari : Codul comercial german (1861), Legea cambiei germana din 1848, Legea belgiana asupra gajului comercial si a contractului de comision 1872),care a intrat in vigoare la 1 septembrie 1887. De asemenea rolul de drept comun il are dreptul civil prin intermediul prevederilor Codului Civil.

Printre principalele acte normative se regasesc : [1 Fr.Deak, St.Carpenaru, “Contracte civile si comerciale”,Ed.Lumina Lex, Bucuresti,1993] [2 M.Le Clere,”Manuel de Police Revue”, Paris,1973, p101;R. Lechat, « Curs de politie si tactica de politie criminala »,Paris,1965,p733-734]

» Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificata in 1994 prin Legea nr.83;

» Legea nr. 59/1934 asupra cecului modificata in 1994 prin Legea nr. 83 ;

» Legea nr. 178/1934 pentru reglementarea contractului de consignatie ;

» Decretul – Lege nr. 54/1990 privind desfasurarea unor activitati economice, pe baza liberei initiative, cu modificari (de exemplu Legea nr. 31/1990, O.G. nr. 15/1992, H.G.nr. 973/1994,O.G. nr. 44/1995, H.G.nr.364/1996, O.G. nr 85/1997 , Decizia nr.72/1999) ;

» Legea nr. 15/1990 privind organizarea unitatilor economice de stat ce regii autonome si societati comerciale, modificate ulterior(Art.43, 52, 23, 46, 9, 8, 7, 24) si cu unele articole abrogate ( Art.45, 6, 10, 15, 36-38, 25-29, 12-14) in anii 1990-1999, ultima modificare fiind adusa prin Legea nr.136/2000 ;

» Legea nr.26/1990 privind Registrul Comertului,modificata si completata ( art. 11 din lege ) din anii 1998-2001;

» Legea nr.31/1990 privind societatiile comerciale, republicata la 29.01. 1998 cu o noua numerotare a textelor , urmare a modificarii adusa prin Legea nr.195/1997;