Pagina documente » Drept » Evaziunea fiscala, Efecte

Cuprins

lucrare-licenta-evaziunea-fiscala-efecte
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-evaziunea-fiscala-efecte


Extras din document

CUPRINS
Introducere.......3
Capitolul I SISTEMUL FISCAL SI EVAZIUNEA FISCALA
1.1. Sistemul fiscal5
1.2. Evaziunea fiscala tolerata si evaziunea fiscala
ilicita..........11
Capitolul II TENDINTE SI PERSPECTIVE iN EVOLUTIA
EVAZIUNII FISCALE
2.1. Forme de manifestare ale evaziunii fiscale..............18
2.2. Utilizarea conturilor bancare si evaziunea fiscala......24
2.3. Presiunea fiscala, cauza fundamentala a evaziunii
fiscale............27
2.4. Economia subterana - suport al intensificarii evaziunii
fiscale............32
2.5. Evaziunea fiscala pe plan international si implicatii asupra
economiei rominesti.........36
2.5.1. Societatile fantoma: instrumente de eludare a obligatiilor
fiscale.........36
2.5.2. Paradisurile fiscale.40
Capitolul III MODALITATI PRACTICE iNTiLNITE iN ROMiNIA
CA FORMA DE MANIFESTARE A EVAZIUNII
FISCALE.....47
Capitolul IV STRATEGII DE PREVENIRE SI COMBATERE
A EVAZIUNII FISCALE
4.1. Cadrul organizatoric si legislativ actual de prevenire si
combatere a evaziunii fiscale..........53
4.1.1. Cadrul legislativ53
4.1.2. Modalitati de actiune ale raspunderii juridice in materia
realizarii veniturilor bugetare........57
4.1.2.1. Raspunderea juridica - parte integranta a
raspunderii sociale.57
4.1.2.2. Notiunea si formele raspunderii juridice......58
4.1.2.3. Raspunderea administrativa.....59
4.1.2.4. Raspunderea penala..............59
Capitolul V STUDIU DE CAZ..........64
Concluzii.......74

Alte date

?

INTRODUCERE

Viitorul oricarui stat modern este de neconceput fara un sistem fiscal performant prin randament si suportabilitate din partea contribuabililor. Starea prezenta de prosperitate a unui stat contemporan este dependenta in mare masura de propriul sistem fiscal, de felul in care acesta a fost conceput.

În acest context, sistemul de impozite si taxe, precum si politica cheltuielilor publice, trebuie sa implice participarea tuturor persoanelor fizice si juridice la formarea veniturilor statului, asigurand totodata o ampla politica sociala care sa stimuleze procesul de economisire si investitie.

Cu toate acestea, lipsa unei legislatii adecvate cat si capacitatea insuficienta a organelor de control de a apara aceste interese au facut posibila aparitia si dezvoltarea unor forme si modalitati de sustragere de la plata impozitelor si taxelor catre stat, atat de catre o parte a agentilor economici, cat si de catre o parte a populatiei.

Liberalizarea activitatii in sectoarele economico – financiare ale vietii sociale, modificarile legislative, au favorizat, la scurt timp, aparitia si dezvoltarea in Romania a elementelor de crima organizata, traficul cu autoturisme furate. În acelasi timp, economia subterana a „inflorit” continuu, iar persoanele care opereaza in acest domeniu plaseaza fondurile obtinute in tarile unde procesul de reciclare este mai sigur si mai rapid decat in cele in care politicile economice sanatoase permit randamente mai ridicate dar exista riscul interventiei autoritatilor statale.

Printre factorii care au favorizat aparitia si dezvoltarea economiei subterane si implicit a fenomenului evaziunii fiscale, pot fi mentionati si urmatorii;

- trecerea, fara existenta unei legislatii fundamentale si coerente, la economia

de piata , fapt ce a permis ca inteprinderi de stat sa fie transformate in firme

particulare, iar o parte din patrimoniul public sa fie, practic, insusit;

- acapararea conducerii unor banci comerciale de catre persoane corupte a

determinat frustrarea cetatenilor de resursele lor banesti;

- activitatea ineficienta a organelor de drept si de control in combaterea

economiei subterane si implicit a evaziunii fiscale;

- raspandirea fenomenului coruptie si protectionismul in organismele si

institutiile publice a afectat imaginea tarii noastre in lume, prin aceasta

aducandu-se mari prejudicii dezvoltarii economice si sociale.

Înca din anul 1748, in lucrarea sa, „Despre spiritul legilor”, Montesquieu, ilustrul procuror al Revolutiei franceze de la 1789, a afirmat ca „veniturile statului sunt o portiune pe care fiecare cetatean o da din avutul sau pentru a avea siguranta celeilalte portiuni sau pentru a se folosi de ea in mod placut. Pentru a stabili aceste venituri in chip potrivit, trebuie sa se tina seama si de nevoile statului si de nevoile cetatenilor.”1

Aceasta apreciere a primit consacrarea cuvenita in art. 13 al Declaratiei drepturilor omului si cetateanului din 1789, potrivit caruia „pentru intretinerea fortei politice si pentru o administratie comuna este indispensabila. Ea trebuie raportata egal intre toti cetateni in masura posibilitatilor lor.”

Dupa doua secole si jumatate de la formularea judecatii enuntate si a consacrarii principiilor continute, recunoastem permanenta actualitate a orientarii activitatii finale catre o echitabila distribuire a veniturilor cetatenilor intre nevoile proprii si cele care trebuie sa asigure cheltuielile sociale, finantate prin bugetul public, actualitate recunoscuta si prin inserarea in Constitutia Romaniei la art. 53 al.2 a principiul justei asezari a sarcinilor fiscale.

Veniturile la bugetul public se realizeaza prin intermediul organelor fiscale, aparute conform afirmatiilor facute de istorici o data cu organizarea statului. Numai admitand aceasta ipoteza, ne putem explica cum de s-a ajuns ca la originea denumirii de „fisc” sa stea cuvantul latin „fiscus”, care se traduce prin „paner” sau „cos folosit pentru transportul painii sau al unor obiecte”.

Pentru a-si acoperi macar in parte cheltuielile sale si a celor legate de satisfacerea nevoilor societatii, statul prin intermediul investitilor sale a reglementat veniturile bugetare sub forma de obligatie juridica care tocmai datorita necesitatii obiective ce a stat la baza instituirii ei, a fost inscrisa in randul indatoririlor fundamentale ale cetateanului (art. 53 din Constitutia Romaniei).

Ca orice obligatie juridica si obligatie de a onora, conform legii, datoriile fata de stat, fie ca se numesc impozite fie taxe a fost nu rareori incalcata, in baza unor motivatii diverse, atat anumite persoane fizice dar mai ales anumite persoane juridice, refuzand practic intelegerea necesitatii ce a stat la temelia instituirii acestei obligatii. [1 Montesquieu – „Despre spiritul legilor” Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1964, pag.262

2 Carmen Corduneanu, „Sistemul fiscal in stiinta finantelor”, Ed. Codecs, Bucuresti, 1988, pag.12

3 Vladescu I. „Despre dari sau impozite”, Bucuresti, Cartea Romaneasca, 1925, pag.31

]

CAP.I. SISTEMUL FISCAL SI EVAZIUNEA FISCAL?

1.1 SISTEMUL FISCAL

Un sistem fiscal poate fi definit ca „totalitatea impozitelor instituite intr-un stat ca urmare a proiectarii, legiferarii, asezarii si perceperii acestora si care sunt gestionate conform legislatiei fiscale, in scopul realizarii obiectivelor sistemului”[2]. Prin sistemul fiscal se realizeaza finantarea economiei publice, interventia statului pentru corectarea fluctuatiilor nedorite ale ciclurilor economice care apar in economia de schimb, precum si imbunatatirea laturii sociale prin actiunea asupra sistemului de distribuire a bunastarii.

Sistemul fiscal s-a conturat de-a lungul timpului din necesitatea de a raspunde unor nevoi financiare, economice si sociale generate de evolutia comunitatilor umane sub raport social, economic si politic, de insasi dezvoltarea istorica a statului. De aceea impozitele sunt cunoscute din antichitate si se presupune ca, in evolutia societatii romanesti, acestea au aparut in cadrul primelor formatiuni statale, ca o necesitate pentru intretinerea materiala a celor ce exercitau atributiile de conducere.

Fiecare stat, din antichitate si pana astazi, si-a adoptat propriul sistem fiscal, mai mult sau mai putin perfectionat, dupa cum acesta a cunoscut o mai mare sau mai mica putere economica, insa el s-a nascut din necesitatea statului de a avea la indemana mijloacele cu care sa satisfaca nevoile sale, care se confunda in cea mai mare parte cu cele ale vietii in comun a locuitorilor sai.

Sistemele fiscale, in decursul istoriei, ca si astazi, au evoluat urmarind, in principal, urmatoarele criterii:

- prin numarul si marimea impozitelor sa satisfaca necesitatile de fonduri ale

statului;