Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

FILIATIA FATA DE MAMA
PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL I NOTIUNI INTRODUCTIVE ............. .1
SECTIUNEA I : Evolutia reglementarii filiatiei in
Rominia...........2
SECTIUNEA a II-a: Cadrul legislativ prezent al filiatiei............4
SECTIUNEA a III-a: Conflicte de legi in materia filiatiei ........5
SECTIUNEA a IV-a : Definitia si clasificarea filiatiei.6
CAPITOLUL II DOVADA FILIATIEI FATA
DE MAMA.........9
SECTIUNEA I : Conditiile in care se dovedeste filiatia fata
de mama prin certificatul de nastere9
SECTIUNEA a II-a: Certificatul de nastere si folosirea
starii civile concordante.........11
SECTIUNEA a III-a : Cazurile in care se pot pune in
discutie starea civila a copilului..........14
SECTIUNEA a IV-a : Dovada nasterii in cazul adoptiei........15
CAPITOLUL III RECUNOASTEREA FILIATIEI
FATA DE MAMA..18
SECTIUNEA I : Notiunea recunoasterii filiatiei fata
de mama...........18
SECTIUNEA a II-a : Cazurile in care recunoasterea poate
interveni ........19
SECTIUNEA a III-a : Copiii care pot fi recunoscuti............23
SECTIUNEA a IV-a : Formele recunoasterii filiatiei fata
de mama......25
SECTIUNEA a V-a : inscrierea recunoasterii filiatiei fata
de mama ......29
SECTIUNEA a VI-a : Natura juridica a recunoasterii filiatiei
fata de mama...31
SECTIUNEA a VII-a: Caracterele recunoasterii filiatiei
fata de mama32
SECTIUNEA a VIII-a: Capacitatea ceruta pentru recunoasterea filiatiei fata de mama.....35
SECTIUNEA a IX-a : Contestarea recunoasterii fata
de maternitate...37
SECTIUNEA a X-a : Nulitatile recunoasterii de maternitate..39
CAPITOLUL IV ACTIUNEA iN JUSTITIE
PENTRU STABILIREA
FILIATIEI FATA DE MAMA......43
SECTIUNEA I : Notiunea si clasificarea actiunilor in justitie
pentru stabilirea filiatiei fata de mama.......43
SECTIUNEA a II-a: Cazurile in care actiunea pentru
stabilirea filiatiei fata de mama
poate fi pornita..........45
SECTIUNEA a III-a: Unele situatii speciale in care
se poate introduce actiunea
in stabilirea maternitatii........47
SECTIUNEA a IV-a: Exercitarea dreptului la actiune
pentru stabilirea maternitatii..............51
SECTIUNEA a V-a : impotriva cui se porneste actiunea in
stabilirea filiatiei fata de mama............55
SECTIUNEA a VI-a: Imprescriptibilitatea dreptului la actiune
in stabilirea filiatiei fata de mama.............56
CAPITOLUL V CONTESTAREAiN JUSTITIE
A MATERNITATII . 57
SECTIUNEA I: Contestarea in justitie a maternitatii care
rezulta din certificatul de nastere eliberat
pe baza inregistrarii nasterii.......57
SECTIUNEA a II-a: Contestarea in justitie a maternitatii care
rezulta din certificatul de nastere eliberat
pe baza recunoasterii maternitatii...........59
SECTIUNEA a III-a: Contestarea in justitie a maternitatii
care rezulta din certificatul de nastere
eliberat pe baza hotaririi judecatoresti....60
SECTIUNEA a IV-a: Libertatea probelor.............62
SECTIUNEA a V-a : Aspecte de drept procesual civil............64
CAPITOLUL VI FILIATIA iN CADRUL
ASISTENTEI MEDICALE
A PROCREARII..........66
CAPITOLUL VII CONCLUZII SI PROPUNERI DE
LEGE FERENDA.........72

Alte date

?CAPITOLUL I

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Familia este o forma de relatii sociale dintre oamenii legati intre ei prin casatorie sau rudenie. Din familii fac parte sotii, parintii si copiii, precum si uneori, alte persoane intre care exista relatii de rudenie. Si sotii singuri fara copii formeaza familia.

Familia ca forma specifica de comunitate umana desemneaza grupul de persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie, care se caracterizeaza prin comunitate de viata, interese si intrajutorare.

Familia da nastere urmatoarelor relatii:

-relatii de casatorie, fara de care familia nu exista;

-relatii dintre soti, relatii ce reprezinta efectele casatoriei;

-relatii dintre parinti si copii, care sunt rezultatul raportu-

-rilor dintre parinti (casatoriti sau necasatoriti);

-relatii dintre alte persoane care, in conditiile legii, mai pot

face parte din familie.

Dintre aceste relatii, cele mai numeroase si mai importante sunt relatiile care se stabilesc intre soti, precum si cele dintre acestia in calitate de parinti si copiii lor minori. Indiferent de tipul relatiilor de familie, ele prezinta aspecte personale, nepersonale si aspecte patrimoniale. [1 G.Lupsan,Dreptul familiei,Edit.Fundatiei’’CHEMAREA’’Iasi,1994,p.7.]Cadrul general de reglementare a rapoturilor juridice de familie il reprezinta Codul familiei, potrivit caruia, familia desemneaza fie pe soti , fie pe acestia si pe copii lor, fie pe toti cei care se gasesc in relatii de familie care izvorasc din casatorie, rudenie, adoptie si relatii asimilate [2 V. Daghie, I. Apostu, Elemente de drept public si privat, Edit. National, Bucuresti, 1998, p. 278.].

SECTIUNEA I

EVOLUTIA REGLEMENT?RII FILIATIEI ÎN ROMÂNIA

Pana la adoptarea Codului familiei, filiatia a fost reglementata de Codul civil, in Titlu VII - ,, Paternitatea si filiatiunea’’ (art.286-308 ). Se facea distinctie intre filiatia legitima, bazata pe casatorie si filiatia naturala, cand copilul se nastea dintr-o uniune care nu era consacrata prin casatorie. Filiatia legitima presupunea existenta a trei elemente: casatoria valabila dintre barbatul si femeia din a caror uniune se pretinde ca s-a nascut copilul; faptul ca acel copil a fost nascut dintr-o femeie casatorita si care pretinde ca ii este mama; faptul ca tatal sau a fost sotul mamei. Rezulta, ca in sistemul Codului civil, mai intai trebuia sa se faca dovada maternitatii legitime, iar pe baza prezumtiei de paternitate se stabilea si paternitatea legitima a copilului fata de sotul mamei. Codul civil stabilea mai multe moduri de dovada a maternitatii legitime, si anume: actul de nastere, posesia de stat si proba testimoniala.

În ceea ce priveste filiatia naturala, pe langa faptul ca reglementarea se bazeaza pe discriminarea intre copilul din casatorie (legitim) si copilul din afara casatoriei (natural, nascut fie din concubinaj, fie din adulter), s-a aratat ca, din nefericire, Codul civil era cat se poate de defectuos, deoarece nu permitea solutionarea problemelor complexe pe care le ridica filiatia naturala si mai mult genera inechitati intolerabile.

În primul rand in ceea ce priveste modurile de stabilire a filiatiei naturale, s-a remarcat faptul ca s-a instituit o discriminare inadmisibila, dupa cum este vorba de stabilirea filiatiei fata de mama sau de stabilirea filiatiei fata de tata. Astfel, filiatia naturala se putea determina prin recunoastere voluntara, pe care o putea face mama sau tatal copilului, in formele prevazute de lege. Putea fi recunoscut orice copil natural, adulterin sau incestuos. Daca insa copilul natural nu a fost recunoscut benevol, era posibila cercetarea in justitie a filiatiei naturale.

În al doilea rand, din punctul de vedere al efectelor filiatiei naturale, sistemul Codului civil era mai degraba apropiat de sistemul vechiului drept roman. Fata de mama, copilul natural era asimilat copilului legitim, atat in ceea ce privea exercitiul drepturilor parintesti, cat si drepturile succesorale. Fata de tata insa, copilul era absolut strain.

Codul civil reglementa legitimarea copiilor naturali prin casatoria subsecventa a parintilor lor. Astfel art.304 C.civ prevedea: ”Copiii nascuti sau conceputi in afara casatoriei vor fi legitimati prin casatoria facuta dupa nastere intre tatal si mama lor, cand acestia ii vor recunoaste, fie prin actul de nastere, fie prin act autentic anterior casatoriei, fie chiar prin actul de casatorie.”

Aceasta reglementare a dainuit pana la adoptarea Codului familiei, in conditiile in care atat in literatura juridica a epocii, cat si in jurisprudenta se sublinia necesitatea stringenta de a curma aceasta inechitate si de a ridica pe copilul natural din conditia inferioara in care se gasea, printr-o revizuire completa a legii.

Aceasta reforma radicala s-a realizat o data cu adoptarea Codului familiei prin Legea nr. 4/1953, care a consacrat principiul egalitatii in fata legii a copilului din afara casatoriei cu cel din casatorie si a reglementat modurile de stabilire a filiatiei fara nici o discriminare, reprezentand la acea data una dintre cele mai evoluate legislatii. Aceasta reglementare isi pastreaza sub multe aspecte actualitatea, desi sub alte aspecte este necesara o imbunatatire.

SECTIUNEA a II–a

CADRUL LEGISLATIV PREZENT AL FILIATIEI

Filiatia este reglementata, in principal, in Codul familiei, care a intrat in vigoare la data de 1 februarie 1954 in Titlul II, Capitolul II, „Filiatia” (articolul 47 – 65). De asemenea Titlul III–„Ocrotirea celor lipsiti de capacitate, a celor cu capacitate restransa si a altor persoane”. Capitolul I – „Ocrotirea minorului – Sectiunea I – „Drepturile si indatoririle parintilor fata de copiii minori”, reglementeaza cele mai importante efecte ale filiatiei in raporturile dintre parinti si copii.

Legea cetateniei nr.21/1991, republicata, cuprinde prevederi privind dobandirea si pierderea cetateniei prin efectul filiatiei.

În ceea ce priveste raporturile de filiatie cu un element de extraneitate, Legea nr.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, in Capitolul II – Persoane fizice, Sectiunea a III-a „Filiatia” stabileste normele conflictuale pentru determinarea legii aplicabile filiatiei.

Prin Legea nr.101/1992, Romania a aderat la Conventia europeana asupra statutului juridic al copiilor nascuti in afara casatoriei, incheiata la Strasbourg la 15 octombrie 1975, care contine dispozitii privind stabilirea filiatiei copilului din afara casatoriei, in scopul apropierii de legislatiile statelor membre ale Consiliului Europei si imbunatatirea statutului juridic al copiilor nascuti in afara casatoriei. De asemenea Conventia O.N.U. cu privire la drepturile copilului ratificata prin Legea nr.18/1990, consacra principiul potrivit caruia copilul trebuie inregistrat imediat dupa nasterea sa, avand dreptul la un nume, dreptul de a dobandi o cetatenie si-n masura posibilitatilor de a-si cunoaste parintii si de a fi crescut de catre acestia (art.7). De asemenea art.9 prevede dreptul fundamental al copilului de a nu fi separat de parintii sai, impotriva vointei lor, afara de cazurile, exceptiile prevazute de lege, daca aceasta separare este in interesul superior al copilului.

SECTIUNEA a III–a

CONFLICTE DE LEGI ÎN MATERIA FILIATIEI

Filiatia este o institutie care, in dreptul international privat roman, este atasata statutului persoanei fizice. Astfel potrivit art.11 din Legea 105/1992, cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, starea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice, sunt carmuite de legea sa nationala, afara numai daca prin dispozitii speciale nu se prevede altfel.

Legea nationala este, in principiu, legea statului a carui cetatenie o are persoana in cauza.

În materia filiatiei, Legea nr.105/1992, contine norme pentru determinarea legii aplicabile filiatiei, avand in vedere legatura indisolubila a acestei institutii cu starea civila a persoanei fizice.

Astfel, potrivit art.25 din Legea nr.105/1992, filiatia copilului din casatorie se stabileste potrivit legii care, la data cand s–a nascut, carmuieste efectele casatoriei parintilor lui. Daca inainte de nasterea copilului, casatoria a incetat sau a fost desfacuta se aplica legea care, la data incetarii sau desfacerii ii carmuia efectele [3 I.P. Filipescu, Tratat de drept international privat, Edit. Academiei Romane, Bucuresti, 1991, p. 25. ].

Potrivit art.28 din Legea nr.105/1992, filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit legii nationale a copilului de la data nasterii. În cazul in care copilul, cetatean strain are si o alta cetatenie straina se aplica legea care ii este mai favorabila. Aceasta lege se aplica indeosebi recunoasterii filiatiei raporturilor dintre parinti si copii etc.

În cazul in care parintii sunt in drept sa procedeze la legitimarea prin casatorie subsecventa a copilului nascut anterior, conditiile cerute, in acest scop sunt cele prevazute de legea care se aplica efectelor casatoriei (art.27 din Legea nr.105/1992).

În sfarsit, dreptul mamei de a cere tatalui copilului din afara casatoriei sa raspunda pentru cheltuielile din timpul sarcinii si pentru cele prilejuite de nasterea copilului este supus legii nationale a mamei (art.19 din Legea nr.105/1992).

SECTIUNEA a IV–a

DEFINITIA SI CLASIFICAREA FILIATIEI

Filiatia desemneaza in sens restrans, legatura dintr-o persoana si fiecare din parintii sai. În sens larg, filiatia poate fi privita si ca un sir neintrerupt de persoane intre care faptul nasterii a stabilit legatura de la parinte la copil.

Aceasta notiune se poate aplica deopotriva si filiatiei care rezulta din adoptie, cu deosebire ca, in acest caz, nu mai este vorba de o legatura biologica, de sange, ci de o filiatie civila, prin care, in conditiile legii, se imita relatia de filiatie fireasca. S–a aratat, ca in acest sens notiunea de filiatie acopera si situatia copiilor nascuti prin metode de procreatie asistata medical.

Filiatia fata de mama se numeste maternitate si filiatia fata de tata se numeste paternitate.