Pagina documente » Turism, Sport » Podgoriile din Podisul Tarnavelor

Cuprins

lucrare-licenta-podgoriile-din-podisul-tarnavelor
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-podgoriile-din-podisul-tarnavelor


Extras din document

Cuprins
Introducere........4
1. Importanta turismului in economia nationala..........5
1.1. Definitii si concepte.......5
1.2 Criterii de clasificare a formelor de turism............8
1.3. Factorii care influenteaza evolutia turismului......12
1.4. Impactul turismului asupra mediului ambiant......15
1.5. Locul si rolul turismului in economia nationala....18
2. Viti-vinicultura..............20
2.1 Delimitari conceptuale...20
2.2. Istoria vinului.............22
2.3. Sortimente de vinuri......28
2.4. Functiile viticulturii........36
2.5. Caracteristicile viti-viniculturii rominesti..........39
3. Turismul viti-vinicol.......43
3.1. Particularitati ale turismului viti-vinicol in Rominia............43
3.2. Itinerarii turistice viti-vinicole.........45
4. Podgoriile din Podisul Tirnavelor......48
4.1. Podgoriile din Rominia.48
4.2. Podisul Tirnavelor.......51
4.3. Podgoria Tirnave.........54
5. Studiu de caz: Podgoria Jidvei...........58
Concluzii.........64
Bibliografie......66
Anexe............67

Alte date

?Introducere

Podgoriile si centrele viticole constituie un mijloc eficient pentru practicarea agroturismului, fiind incluse adeseori in programele turistice datorita amplasarii in mediul rural. Culesul strugurilor este un eveniment asteptat, care de multe ori se transforma in adevarate sarbatori, ce atrag un numar mare de turisti sau pur si simplu oameni care se intorc in sanul familiilor sau se reunesc cu rudele apropiate pentru a-si manifesta bucuria si a beneficia de o cura de struguri deosebit de placuta si benefica pentru organism.

Podgoria Tarnave este cea mai mare din Transilvania, concentrand plantatiile cultivate intre raurile Tarnava Mare si Tarnava Mica. Podgoria se afla in interiorul triunghiului format de localitatile Blaj – Sighisoara – Balauseri. Plantatiile sunt pe dealuri ce au o inaltime de 400-450 m, cu expunere est-vestica. Terenurile au fost recent consolidate si terasate. Solul brun de padure beneficiaza de un climat favorabil: toamne tarzii si calde, precum si veri si ierni blande. Temperatura medie anuala este de 9,9 °C.

În Podgoria Jidvei, cea mai importanta din zona Tarnavelor, sunt cultivate soiuri recunoscute si apreciate pe plan national si international: Feteasca Regala (320 ha), Riesling (200 ha), Feteasca Alba (100 ha), Traminer, Chardonnay, Pinot Gris, Oporto si Sylvaner, ultimele pe o suprafata mai redusa.

1. Importanta turismului in economia nationala

1.1. Definitii si concepte

Turismul reprezinta, prin continutul si rolul sau, un fenomen caracteristic civilizatiei actuale, una dintre componentele majore ale vietii economice si sociale ce polarizeaza interesul unui numar tot mai mare de tari. Multiplele sale implicatii pe plan economic, social, cultural, politic, rolul sau activ, argumenteaza actualitatea preocuparilor pentru cunoasterea in detaliu a acestui fenomen, a sensibilitatii si influentelor sale. [1 Rodica Minciu, Petre Baron, Nicolae Neacsu , Economia Turismului, Universitatea Independenta “Dimitrie Cantemir”, Bucuresti, 1993, p. 7]

Desi este considerat de cei mai multi specialisti ca un fenomen propriu perioadei contemporane, turismul s-a cristalizat la sfarsitul secolului al XIX-lea si, ca atare, primele incercari de definire si caracterizare a lui dateaza din aceasta perioada. În ultimii ani el a cunoscut insa o expansiune deosebita, fapt reflectat si in intensificarea preocuparilor de clasificare teoretica a acestui fenomen.

Prin natura lui, turismul se prezinta ca o activitate economica situata la interferenta altor ramuri, ceea ce determina o serie de dificultati in definirea lui. El apare ca un fenomen economico-social specific civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii si, ca atare, influentat de evolutia ei. [2 Vasile Glavan, Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000, p. 23] Adresandu-se unor segmente largi si raspunzand pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaseaza printr-un inalt dinamism, atat la nivel national, cat si international. De asemenea, prin caracterul sau de masa si prin continutul complex, turismul antreneaza un vast potential material si uman, cu implicatii importante asupra evolutiei economiei si societatii, asupra relatiilor interumane nationale si internationale.

De-a lungul timpului au existat numeroase incercari de definire a turismului, prima datand din anul 1905, apartinand-i lui R. Guyer Freuler, care afirma ca “turismul, in sensul modern al cuvantului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe crestere necesitatii de refacere a sanatatii si schimbarea mediului de viata, pe nasterea si dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusetile naturii”. [3 Ioan Istrate, Florina Bran, Anca Gabriela Rosu, Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, 1996, p. 7]

Definitia turismului acceptata pe plan mondial ii apartine profesorului elvetian W. Hunzicker, elaborata in anul 1940, prin care sustinea ca “ turismul este ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara domiciliului lor, atata timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilitate permanenta si o activitate lucrativa oarecare”. [4 Idem ]

În consecinta, notiunea de turism exprima actiunea de a vizita locuri si obiective atractive, pentru placerea proprie, aceasta calatorie implicand atat deplasarea, cat si sederea temporara in localitati alese ca destinatie pentru petrecerea timpului liber. Acesta include un ansamblu de masuri puse in aplicare pentru organizarea si desfasurarea unor calatorii de agrement sau in alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agentii specializate, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp.

Fenomenul datorita caruia un mare numar de persoane isi paraseste temporar locul de resedinta si devine, pentru un timp, consumatoare de bunuri si servicii in alte localitati ori tari, a atras atentia cercetatorilor. S-a recunoscut unanim ca functia de consumator a vizitatorului aduce o crestere a veniturilor in locuri unde acesta se deplaseaza temporar, datorita faptului ca turistul, pe langa serviciile de cazare solicitate, mai recurge si la serviciile unitatilor de alimentatie sau ale celor comerciale, pentru a achizitiona amintiri, articole cu specific local.

Trecerea in revista a principalelor puncte de vedere referitoare la notiunea de turism, consemnate in literatura de specialitate, evidentiaza faptul ca acesta este un fenomen deosebit de dinamic, care isi largeste continuu sfera de activitate, imprimand definitiilor un caracter limitat. Notiunea de turism trebuie, deci adaptata permanent schimbarilor din viata economica si sociala, confruntata si corelata cu activitatea practica, cu celelalte domenii ale economiei. [5 Rodica Minciu, Petre Baron, Nicolae Neacsu, op. cit., p. 9]

Si in privinta notiunii de turist, in literatura de specialitate, exista o diversitate de opinii. Prima incercare de unificare a punctelor de vedere a fost realizat in 1937 cand, la recomandarea Comitetului Ligii Natiunilor, a fost acceptata urmatoarea definitie pentru turistul strain:” orice persoana ce se deplaseaza pe o durata de cel putin 24 ore, intr-o alta tara diferita de cea in care se afla domiciliul sau permanent” [6 Idem]

Corespunzator acestei definitii sunt considerati turisti: persoanele care calatoresc pentru propria placere sau pentru alte motive ( familiale, de sanatate); cei care participa la diferite manifestari internationale sau misiuni de orice natura; persoanele care calatoresc in interes de afaceri; cei care iau parte la croaziere maritime, indiferent de durata sejurului.

În ceea ce priveste turistul national acesta poate fi orice persoana care viziteaza un loc ce nu constituie domiciliul sau obisnuit situat in interiorul tarii sale de resedinta si avand un scop diferit de acela al exercitarii unei activitati remunerate si efectuand o sedere cu o durata de cel putin o innoptare (adica 24 ore). [7 Daniela Firoiu, Economia turismului si anenajarea turistica a teritoriului, Editura Sylvi, Bucuresti, 2002 p. 68]

Dezvoltarea turismului presupune existenta unui potential turistic care, prin atractivitatea sa, are menirea sa incite si sa asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocatie turistica in circuitele turistice interne si internationale si care sa permita accesul turistilor prin amenajari corespunzatoare.

În literatura de profil, notiunea de potential turistic este redata si prin expresiile de fond “fond turistic” si “patrimoniu turistic”, insa, potentialul turistic are un sens mai larg, el incluzand si dotarile tehnico-edilitare, serviciile turistice si structura tehnica generala. [8 Rodica Minciu, Petre Baron, Nicolae Neacsu, op. cit, p. 12]

Printre componentele potentialului turistic trebuie mentionate, in primul rand, resursele naturale (frumusetile montane si peisagistice, plajele de pe litoral, factorii de cura din statiunile balneo-climaterice, clima, vegetatia, fauna, atractii de interes stiintific, cu caracter unicat etc.).

Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mana omului (asa-numita oferta turistica secundara), menite sa imbogateasca si sa faciliteze valorificare rationala a potentialului turistic natural, asigurand premisele transformarii acestei oferte potentiale intr-o oferta turistica efectiva.

În ceea ce priveste piata turistica, ea este definita ca fiind ”sfera economica, /spatiul de interferenta a ofertei turistice, materializata prin productie turistica si cererea turistica materializata prin consum; in acest spatiu are loc o confruntare permanenta a ofertei cu cererea, in final incheindu-se acte de vanzare cumparare a produselor turistice”. [9 Daniela Firoiu, op .cit. p. 68]

Concluzionand, putem spune ca atat notiunea de turism , cat si cea de turist sunt foarte complexe, permitand mai multe definiri in functie de diversi factori si de perioada de timp la care ne referim.

1.2 Criterii de clasificare a formelor de turism

Formele de turism reflecta structura mediului care le-a generat, adica structura societatii omenesti, modalitatile de acoperire a motivatiilor si posibilitatilor tehnico-economice de procesare a fenomenului turistic. Exista diferite clasificari ale formelor de turism, in functie de numeroase criterii:

? Dupa locul de provenienta a turistilor, in mod curent, turismul se divide, dupa locul de provenienta a turistilor, in doua forme principale:

- turism national (intern), practicat de cetatenii unei tari in interiorul granitelor ei;

- turismul international (extern), caracterizat prin vizitele cetatenilor straini, intr-o tara si prin plecarile cetatenilor autohtoni in scopuri turistice in afara granitelor tarii lor.

? Dupa modul de angajare al prestatiilor turistice:

- turism organizat (contractual), in cadrul caruia prestatiile si perioada calatoriei sunt stabilite prin contract sau alte aranjamente comerciale specifice; toate serviciile sunt precumparate;

- turism neorganizat (necontractual), fara o angajare prealabila a serviciilor, destinatiilor si perioadei de efectuare a calatoriei, practicat de automobilisti, de catre persoane cu venituri medii si peste medii;

- turism semiorganizat (mixt), in grup sau individual, in cadrul caruia o parte din prestatii sunt angajate si achitate in prealabil, iar pe de alta parte in timpul calatoriei direct la unitatile prestatoare;

? Dupa sezonalitate:

- turismul de vara, are un rol hotarator in rezultatele economice ale activitatii turistice ale unei tari, zone, statiuni si localitati de interes turistic. Este legat de zonele impadurite, de durata stralucirii soarelui, oglinzi de apa, plaja etc. Are un pronuntat caracter de masa si se desfasoara in perioadele calde ale anului, timp de circa 120 zile;

- turismul de iarna vizeaza in cea mai mare parte zona montana si submontana, principalele motivatii la care raspunde fiind practicarea sporturilor de iarna (schi, saniute, patinaj, bob), cura helioterapeutica montana, agrement realizat prin drumetii, calatorii cu ajutorul mijloacelor de transport pe cablu, vanatoare etc.;

- turismul de circumstanta este localizat in timp si spatiu, cu durata limitata, ocazionat de: vanatoare, tratament balnear, practicarea unui sport, urmarirea unor manifestari cultural-artistice, sportive si stiintifice, targuri si expozitii etc..

? Dupa mijlocul de transport folosit se structureaza astfel:

- drumetiile deplasarile pedestre in zone nepoluate pentru vizitarea unor monumente ale naturii, pentru pescuit, alpinism sau vanatoare, folosind corturile) pentru turistii neorganizati), popasurile, cabanele sau taberele (pentru turismul semiorganizat sau organizat);

- turismul cu trenul constituie o forma accesibila prin pret, pentru cele mai largi mase, se realizeaza in toate anotimpurile, pentru petrecerea week-end-ului, vacantelor, excursiilor interne si internationale;

- turismul rutier cuprinde o parte importanta a turismului intern si international, pentru clienti cu venituri medii si peste medii, oferind o gama variata de forme organizate ca: motociclismul, automobilismul, caravaningul, microbuzul (pentru grupuri mici si medii), autocarul (pe distante mari si durate cuprinse intre 4 si 12 zile);

- turismul naval este practicat cu nave maritime si fluviale, de linie sau speciale pentru croaziere, in sezonul cald, de catre turistii cu un venit peste mediu, datorita preturilor destul de mari;

- turismul aerian se realizeaza cu avionul, curse regulate sau charter, cu nivelurile diferite de confort (turist, business, mediu) pe distante mari; este folosit mai ales in turismul international, pentru vacante, tratament balnear, turism de reuniuni si de afaceri etc.

? Dupa motivatia care genereaza calatoria:

- turismul de odihna si recreere cuprinde o mare parte a actiunilor de turism, menite de a avea un efect relaxant, de destindere, de iesire din cotidian;

- turismul de odihna poate fi considerat cel practicat in concediul anual, mai putin dinamic, pentru o relaxare fizica si intelectuala, iar turismul de recreere cel realizat in sejururi relativ scurte (in week-end, in zona periurbana sau de proximitate, agroturism etc.) cu o mobilitate accentuata;

- turismul de agrement ca si turismul de odihna si recreare acopera o mare parte din actiunile turistice, cuprinzand amatorii de peisaje inedite, vizitarea unor obiective turistice, cunoasterea de oameni si locuri noi etc.;