Pagina documente » Psihologie, Sociologie » Politici educationale centrate pe scoala si comunitate

Despre lucrare

lucrare-licenta-politici-educationale-centrate-pe-scoala-si-comunitate
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-politici-educationale-centrate-pe-scoala-si-comunitate


Cuprins

Cuprins
* Cuvint inainte
* Capitolul I
Definirea terminologiei specifice temei
1. incursiune in evolutia termenului de comunitate
* definire
* comunitatea - iluzie sau realitate sociologica?
* studiile despre comunitate in raport cu scoala
* comunitatea ca nivel de analiza si ca teren de intilnire a diferitelor discipline
2. prezentarea termenului de politici educationale si modul in care se situeaza acestea la nivel local
* Capitolul II
Istoria experientelor politicilor educationale si impactul asupra comunitatii:
1. scurta istorie comparata asupra politicilor educationale in lume
2. avantaje si dezavantaje ale politicilor educationale comunitare
* Capitolul III
Politica educationala a Ministerului Educatiei din Rominia - repere desprinse din Cartea reformei invatamintului rominesc
* Capitolul IV
Cercetare - prelucrarea datelor
Concluzii si implicatii
Bibliografie selectiva

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

Cuvant inainte

Asistam actualmente la o multitudine de initiative in domeniul educativ fapt pentru care nu este usor sa concluzionam asupra sensurilor acestei evolutii. Am putea gandi ca este vorba de o extensie a luarii sub responsabilitate a educatiei de catre stat vis-à-vis de actiunile educative locale mai variate si mai ambitioase ca in trecut, dar care raman strict dependente de orientarile politice si de cadrele reglementare definite la scara nationala. Este posibil sa ne gasim in fata unei transformari considerabile a rolului celor desemnati local in raport cu emergenta veritabilelor politici, adica a ansamblurilor coerente de actiuni in domeniul educativ elaborate de o maniera concentrata si relativ autonoma prin diferite echipe municipale.

Lansam aici ipoteza ca in numeroase orase se actioneaza inca de o maniera pe care o putem numi de acompaniere a actiunilor statului observand din ce in ce mai mult procese care corespund avantajului studiului vazut ca “mobilizari localizate” implicand o conjunctie mai putin partiala intre un proiect politic elaborat la nivelul comunitatii si proiecte ale indivizilor sau a unor grupuri locale.

Studiile despre implicarea comunitatii in dezvoltarea scolii au ocupat de mult timp un loc subordonat sociologiei in general. Importanta acordata constructiilor teoretice dominanta filozofic, influenta structuralismului si marxismului, ignorarea traditiilor “studiilor comunitare” sunt factori care pot fi invocati pentru explicarea acestui fenomen.

În fapt, comunitatile locale si puterea politica ce li se asociaza au jucat inca de mult un rol decisiv in dezvoltarea scolarizarii. Este motivul pentru care lucrarea de fata isi propune sa abordeze problema politicilor educationale structurate la nivel de scoala si comunitatea in care aceasta se integreaza.

Studiind educatia comunitara, nu putem continua sa lasam deoparte raporturile dintre individ si celulele primare carora el le apartine, nici intre aceste celule si stat sau factorii de putere: educatia in calitate de transmitere, inculcare si socializare, se situeaza in centrul vietii colective, de comunitate ca “fenomen social total”. Se pune astfel problema dreptului familiilor, al statului si al altor instante de a interveni in dezvoltarea copiilor. Trebuie deci sa tinem cont de faptul ca educatia copiilor, a tinerilor si, in general, a cetatenilor reprezinta nu numai responsabilitatea institutiilor traditionale (stat, familie, scoala), ci si a administratiei locale (commune), a asociatiilor, a organismelor culturale, a intreprinderilor cu caracter educativ si a tuturor categoriilor sociale. Trebuie, asadar, sa incurajam formarea unor agenti ai educatiei non-scolari si intarirea tesaturii asociative.

Orasul, si in general comunitatea vor fi educative atunci cand vor recunoaste, vor exersa si vor dezvolta, in afara functiilor traditionale (economice, sociale, politice si de prestari de servicii), o functie educativa, in sensul ca isi va asuma o intentionalitate si o responsabilitate vis-à-vis de formarea, promovarea si dezvoltarea tuturor locuitorilor sai , incepand cu copiii si cu tinerii.

Pe masura ce aceste apropieri parvin unei anumite maturitati, se constituie noi obiecte stiintifice. Observarea vietii clasei este puternic remodelata, nivelul institutiei scolare, iese la suprafata cu o vigoare incontestabila, studiul raporturilor dintre scoala si comunitate ia contururi din ce in ce mai precise. Toate acestea constituie o inlantuire teoretica, metodologica si politica pe care am dori sa o prezentam in lucrarea de fata.

CAPITOLUL I

Definirea terminologiei specifice temei

În acest capitol vom incerca o analiza a termenului de “comunitate” precum si a celui de “politici educationale” in vederea unei mai bune intelegeri a demersului stiintific pe care vom incerca sa-l dezvoltam pe parcursul lucrarii.