Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
I. INTRODUCERE
II. POZITIA GEOGRAFICA SI LIMITELE REGIUNII
III. POTENTIALUL NATURAL IN DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
III.1 RELIEFUL
III.2 FACTORUL CLIMATIC
III.2.1 TEMPERATURA AERULUI
III.2.2 UMEZEALA AERULUI
III.2.3 PRECIPITATIILE
III.2.4 NEBULOZITATEA
III.2.5 VANTURILE
III.2.6 SEZONALITATEA CLIMATICA
III.2.7 RISCURILE CLIMATICE
III.3 RETEAUA HIDROGRAFICA
III.4 FACTORUL BIOGEOGRAFIC
III.5 INVELISUL DE SOLURI
III.6 RESURSELE NATURALE
IV. POTENTIALUL GEODEMOGRAFIC
IV.1 DENSITATEA POPULATIEI
IV.1.1 DENSITATEA AGRICOLA (DAG)
IV.1.2 DENSITATEA SUBZISTENTIALA (DS)
IV.2 EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI
IV.3 DINAMICA POPULATIEI
IV.3.1 MISACAREA NATURALA A POPULATIEI
IV.3.2 MIGRATIILE
IV.4 STRUCTURILE DEMOGRAFICE
IV.4.1 STRUCTURA POPULATIEI PE SEXE
IV.4.2 STRUCTURA POPULATIEI PE GRUPE DE VARSTA
IV.4.3 STRUCTURA SOCIO - OCUPATIONALA
IV.4.4 STRUCTURA ETNICA A POPULATIEI
IV.4.5 STRUCTURA CONFESIONALA (PE RELIGII) A POPULATIEI
V. POTENTIALUL DE HABITAT - ASEZARILE
V.1 FORMAREA SI ASEZAREA RETELEI DE ASEZARI
V.2 DISTRIBUTIA ASEZARILOR
V.2.1 DISTRIBUTIA PLAN - SPATIALA A ASEZARILOR
V.2.2 DISTRIBUTIA ALTITUDINALA A ASEZARILOR
V.3 TIPOLOGIA ASEZARILOR
V.3.1 MARIMEA GEODEMOGRAFICA A ASEZARILOR
V.3.2 FORMA ASEZARILOR
V.3.3 STRUCTURA ASEZARILOR
V.3.4 TEXTURA ASEZARILOR
V.3.5 FUNCTIILE ASEZARILOR
V.4 IERARHIA ASEZARILOR
V.5 INDICELE DE IZOLARE AL ASEZARILOR
V.6 FENOMENE DE POLARIZARE
VI. BIBLIOGRAFIE

Alte date

?

INTRODUCERE

Comunitatea umana, parte integranta a invelisului terestru superior, a constituit din totdeauna o preocupare majora a cercetarilor corespunzatoare diferitelor domenii de cercetare existente in societate. Analizata prin prisma relatiilor cu celelalte componente ale invelisului geografic, aceasta reflecta, in buna masura, interactiunea complexa care s-a instituit de-a lungul timpului la acest nivel de integrare si organizare a materiei.

Aparitia si dezvoltarea unei comunitati umane este strans legata de conditiile geografice pe care o anumita regiune i le pune la dispozitie. Prin urmare intr-o prima etapa cadrun natural a reprezentat temelia pe care se va cladi viitoarea comunitate umana. Ulterior, pe masura acomodarii si stabilizarii populatiei intr-un anumit loc, aceasta va impune, in functie de necesitati si de posibilitati, modificari la nivelul componentelor naturale, astfel incat aceasta sa raspunda cat mai eficient solicitarilor de natura social-economica ale comunitatii circumscrise acelui teritoriu.

Chiar daca regiunea luata in studiu (bazinul Dipsei) s-a bucurat de o atentie deosebita din partea multor cercetatori geografi de formatie geodemografica, studiile de geografie umana sunt insuficiente pentru formarea unei viziuni geografice unitare asupra acestui teritoriu. Tocmai de aceea, am considerat utila si necesara o astfel de abordare din perspectiva potentialului geodemografic si de habitat pe care aceasta unitate le ofera.

Vatra de stravechi locuinte, aceasta regiune constituie un insemnat izvor de creativitate romaneasca reflectat in multitudinea traditiilor folclorice, o imagine vie a caracteristicilor demografice si retelei de asezari pastrate nealterat de-a lungul secolelor. Desi scopul geografiei nu vizeaza, in mod esential, afirmarea valorilor culturale ale unui popor, totusi, cercetatorii geografi nu trebuie sa piarda din vedere, rolul fundamental pe care aceste valori il au in definirea calitatii populatiei unei regiuni, aceasta componenta calitativa, fiind atributul principal al oricarei comunitati umane.

Pe intreaga perioada a realizarii acestui studiu am fost impulsionata de ajutorul inspirat si competent al indrumatorului lucrarii: lector dr. Alina Gabriela Muresan, careia ii multumesc si pe aceasta cale.

I. POZITIA GEOGRAFICÃ SI LIMITELE REGIUNII

Bazinul hidrografic al Dipsei are o suprafata de 441 kilometri patrati si este integrat din punct de vedere geostructural Depresiunii Transilvaniei. Bazinul se constituie intr-o subregiune care inglobeaza o gama larga de caracteristici proprii dar mai ales comune cu ale unitatii majore careia i se raporteaza.

Din multitudinia actiunilor favorizate de relatiile stabilite intre factorii fizico-geografici s-a conturat acest spatiu, aflat sub incidenta schimburilor aflate in timp intre aria transilvana si fatada vestica a Carpatilor Rasariteni (I. Irimus, 1998).

Pozitionarea lor in estul si nord-estul Bazinului Dipsei a Dealurilor Sieului, putem afirma ca in acest spatiu se desfasoara tranzitia propriu-zisa dintre campia transilvana si zona pericarpatica mai inalta, de unde rezulta multiple relatii stabilite intre cele doua arii, reflectate in morfologia actuala a regiunii.

Aceasta limita a fost mult timp discutata, o parte a cercetatorilor impingand limita campiei dincolo de Dealurile Sieului, pana la Valea Sieului.

Criteriile ce conditioneaza folosirea termenului de campie ne fac sa credem ca Valea Dipsei reprezinta limita nord-estica a Campiei Transilvaniei si nicidecum Valea Sieului.

V. Garbocea (1957) include astfel Dealurile Sieului in Dealurile Bistritei alaturi de Piemontul Calimanilor si o zona de dealuri inalte si depresiuni, fiind evidente diferentieri de peisaj intre Dealurile Sieului si cele proprii ale Bazinului Dipsei.

Limitele Bazinului hidrografic al Dipsei sunt date de Bazinul hidrografic al Melesului in partea de vest, Bazinul hidrografic al Somesului Mare in partea de nord, Bazinul hidrografic al Sieului in partea de est si Bazinul hidrografic al Muresului in partea de sud si sud-vest.

II. POTENTIALUL NATURAL ÎN DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

II.1. RELIEFUL