Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
I. POTENTIALUL TURISTIC AL ROMANIEI
II. POTENTIALUL NATURAL AL TURISMULUI
III. ELEMENTELE GEOLOGICE SI IMPORTANTA LOR TURISTICA
IV. RELIEFUL ? COMPONENTA DE BAZA
IV.1 CATEGORII DE RELIEF
IV.2 PUNCTELE DOMINANTE ALE RELIEFULUI
V. TIPURI GENERITE DE RELIEF
V.1 RELIEF GLACIAR
V.1.1 FORMELE DE EROZIUNE
V.1.2 FORMELE DE ACUMULARE
V.2 RELIEFUL VULCANIC
V.2.1 FORME DE RELIEF
V.2.2 OAS ? GUTAI ? TIBLES
V.2.3 CALIMANI ? GURGIU ? HARGHITA
V.2.4 MUNTII APUSENI
V.2.5 CARPATII DE CURBURA
V.3 RELIEFUL SUBVULCANIC
V.4 RELIEFUL DEZVOLTAT PE CALCARE SI CONGLOMERATE
V.4.1 CARPATII ORIENTALI
V.4.2 CARPATII MERIDIONALI
V.4.3 CARPATII OCCIDENTALI
V.5 RELIEFUL CARSTIC
VI. REPARTITIA GEOGRAFICA A PESTERILOR
VI.1 CARPATII ORIENTALI
VI.2 CARPATII MERIDIONALI
VI.3 CARPATII OCCIDENTALI
VII. VAILE CARPATICE SI IMPORTANTA LOR PEISAGISTICA SI TURISTICA
VIII. CHEILE
VIII.1 CARPATII ORIENTALI
VIII.2 CARPATII DE CURBURA
VIII.3 CARPATII MERIDIONALI
VIII.4 CARPATII OCCIDENTALI
IX. DEFILEELE
IX.1 CARPATII ORIENTALI
IX.2 CARPATII MERIDIONALI
IX.3 CARPATII OCCIDENTALI
X. RELIEFUL CARSTIC PE SARE
XI. RELIEFUL PE GRESII
XII. RELIEFUL LITORAL
XIII. RELIEFUL PERIGLACIAR
XIV. RELIEFUL EOLIAN PROPRIU-ZIS
XV. FORME DE RELIEF CREATE DE PROCESE GEOMORFOLOGICE ACTUALE
XVI. PLATFORMELE MONTANE (PENEPLENELE)
XVII. RELIEFUL FLUVIAL
XVIII. HIDROGRAFIA SI POTENTIALUL TURISTIC AL ACESTEIA
XVIII.1 GENEZA APELOR SUBTERANE MINERALE SI TERMALE
XVIII.1.1 APELE MINERALE
XVIII.1.1.1 APELE CARBOGAZOASE
XVIII.1.1.2 APELE SARATE / CLOROSODICE
XVIII.1.1.3 APELE SULFUROASE
XVIII.1.1.4 APELE SULFATATE
XVIII.1.1.5 APELE ALCALINE
XVIII.1.1.6 APELE IODURATE
XVIII.1.2 APELE TERMOMINERALE
XVIII.1.3 MOFETELE
XVIII.1.4 APELE RADIOACTIVE
XVIII.1.5 NAMOLURILE TERAPEUTICE / PELOIDE
XVIII.1.6 APELE DE SUPRAFETA SI POTENTIALUL LOR TURISTIC
XVIII.1.7 APELE CURGATOARE
XVIII.2 CASCADELE
XVIII.3 LACURILE
XVIII.3.1 LACURI NATURALE
XVIII.3.1.1 LACURILE GLACIARE
XVIII.3.1.2 LACURILE DE NIVATIE
XVIII.3.1.3 LACURILE DE BARAJ NATURAL
XVIII.3.1.4 LACURILE CARSTOSALINE (LACURILE FORMATE ?N MASIVE DE SARE)
XVIII.3.1.5 LACURILE ? LIMANELE FLUVIALE
XVIII.3.1.6 LACURILE ? LIMANENELE MARITIME
XVIII.3.1.7 LACURILE SARATE DE STEPA
XVIII.3.1.8 LACURILE VULCANICE
XVIII.3.1.9 LACURILE FORMATE PE CALCARE SAU / SI LACURILE CARSTICE PE CALCARE
XVIII.3.2 LACURILE ANTROPICE (DE BARAJ NATURAL)
XIX. POTENTIALUL TURISTIC AL CLIMEI
XX. INDICATORII BIOCLIMATICI
XXI. FACTORUL TERMIC
XXII. VANTUL SI CONTRIBUTIA SA LA DISCONFORTUL PRIN RACIRE
XXIII. STRESUL BIOCLIMATIC
XXIV. INDICELE CLIMATO-TURISTIC
XXV. BIOCLIMATELE DIN ROMANIA
XXV.1 BIOCLIMATUL DE CAMPIE (DE STEPA, SILVOSTEPA)
XXV.2 BIOCLIMATUL DE LITORAL
XXV.3 BIOLIMATUL DE DEAL SI DEPRESIUNE SUBMONTANA
XXV.4 BIOCLIMATUL DE MUNTI
XXVI. MICROCLIMATUL DE SALINA SI, PRIN SIMILITUDINE, MICROCLIMATUL DE PESTERA
XXVII. POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC / CULTURAL
XXVIII. PATRIMONIUL ISTORIC
XXIX. VESTIGIILE ARHEOLOGICE PREISTORICE SI ANTICE
XXX. VESTIGIILE CIVILITATIEI GRECESTI
XXXI. ELEMENTELE CIVILIZATIEI ROMANE
XXXII. OBIECTIVELE DIN EVUL MEDIU
XXXIII. OBIECTIVE RELIGIOASE
XXXIII.1 CLASIFICAREA OBIECTIVELOR
XXXIII.1.1 BISERICILE VECHI DE ZID (DIN PIATRA SI CARAMIDA)
XXXIII.1.2 MANASTIRILE
XXXIII.1.3 BISERICILE SATESTI FORTIFICATE
XXXIII.1.4 COMPLEXELE ARHITECTONICE URBANE
XXXIII.1.5 OBIECTIVE CULTURALE
XXXIII.1.5.1 MUZEELE SI COLECTIILE
XXXIII.1.5.2 MUZEUL DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE
XXXIII.1.5.3 MUZEELE ETNOGRAFICE
XXXIII.1.5.4 MUZEELE SPECIALIZATE
XXXIII.1.5.5 MUZEELE STIINTIFICE
XXXIII.1.5.6 MUZEELE TEHNICE
XXXIII.1.5.7 CASELE MEMORIALE
XXXIII.1.5.8 BIBLIOTECILE
XXXIII.1.5.9 MONUMENTELE ISTORICE
XXXIII.1.5.10 MONUMENTELE ARTISTICE
XXXIII.1.5.11 GRUPURILE STARUARE CU VALOARE ISTORICA SI ARTISTICA
XXXIII.1.5.12 PARCURILE URBANE
XXXIII.1.6 OBIECTIVE ECONOMICE
XXXIV. BARAJELE
XXXV. HIDROCENTRALELE
XXXVI. PODURILE
XXXVII. CANALELE
XXXVIII. FONDUL TURISTIC RURAL (LUMEA SATULUI ROMANESC TRADITIONAL)

Alte date

?Potentialul turistic al Romaniei

Potentialul turistic al Romaniei

Definitie dupa Nicolae Ceanga: Potentialul turistic ar putea fi definit astfel: totalitatea factorilor de atractie apartinand cadrului natural sau antropic. La care adauga, valorificat prin intermediul amenajarilor turistice si care genereaza fluxuri turistice cu arii de provenienta interne si internationale ce se deplaseaza catre arii de destinatie unde consuma intr-o maniera turistica produsele turistice, rezultate dintr-un potential si amenajarea acestuia.

Potentialul turistic are doua componente:

1. componenta naturala

2. componenta antropica (social-culturala)

Potentialul natural al turismului

Componentele cadrului natural sunt:

? substratul geologic

? relieful

? hidrografia

? vegetatia

? fauna

? clima (intr-un fel)

? vremea (fenomenul turistic concret depinde de vreme)

? solul

Elementele geologice si importanta lor turistica

Este greu sa separam importanta turistica a substratului geologic de componenta geomorfologica a reliefului. Ca urmare, cele doua elemente ar pute fi tratate impreuna.

Exemple in turism:

? depozitele de la Pojorata (strate cu Aptychus)

? punctele fosilifere in general (cele cu statutul de arii protejate): Dealul cu Melci (M. Apuseni), locul fosilifer Malusteni (Vaslui – mamifere mari de clima calda)

? 12 Apostoli (mai degraba o forma de relief)

? in Hateg – dinozauri (Sanpetru)

? Vulcanii Noroiosi (Paclele Mari si Paclele Mici) – in Subcarpati, relief selenar, conuri cu inaltimi de cativa metri, bolborosesc, aduc si apa sarata, lipseste vegetatia, apare doar o planta numita Soberia, sunt formati din argila ce devine vascoasa ce curge pe laturile conurilor

? vulcani noroiosi mai exista si in alta parte: Hasag (langa Sibiu), cu elementul comun sarea

? Masivul de Sare de la Slanic sau Muntele de Sare (discutabil daca este sau nu forma de relief)

? focuri nestinse – puncte in care gazele naturale au iesire libera din pamant si din apa (Lopatari, Andreeanu de Foc din Vrancea)

Sunt mai mult obiective turistice pentru turismul profesional si scolar.