Pagina documente » Politehnica » Simularea gradientilor de tensiune miocardica

Cuprins

lucrare-licenta-simularea-gradientilor-de-tensiune-miocardica
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-simularea-gradientilor-de-tensiune-miocardica


Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL 1 : INTRODUCERE
1.1. ANATOMIA INIMII
1.2. ACTIVITATEA ELECTRICA A INIMII
1.3. DISFUNCTIILE INIMII
1.4. CONCEPTUL DE LANT AL SUPRAVIETUIRII
CAPITOLUL 2 : DEFIBRILATOARE
2.1. INTRODUCERE
2.2. DEFIBRILATOARE EXTERNE
2.2.1. INTRODUCERE
2.2.2. FORMA DE UNDA SI NIVELELE DE ENERGIE
2.2.3. EVALUAREA PERFORMENTEI DEFIBRILARII
IN FUNCTIE DE FORMA DE UNDA FOLOSITA
2.2.4. ACURATETEA ALGORITMULUI DE ANALIZA A
DEFIBRILARII
2.3. DEFIBRILATOARE INTERNE
2.3.1. INTRODUCERE
2.3.2. CARACTERISTICILE UNUI DEFIBRILATOR
2.3.3. POZITIONAREA PADELELOR
2.4. DEFIBRILATOARE INPLANTABILE
2.4.1. PACEMAKERUL
2.4.2. DEFIBRILATORUL CARDIO-VERTEBRAL
CAPITOLUL 3 : EFICIENTIZAREA DEFIBRILATOARELOR
CARDIO-VERTEBRALE IMPLANTABILE
3.1. ANALIZA EFICACITATII DEFIBRILARII FOLOSIND MODELE CU ELEMENTE FINITE DE MODELARE ALE GRADIENTILOR TENSIUNII MIOCARDICE
3.1.1. INTRODUCERE
3.1.2. METODE
3.1.3. EXPERIMENTELE PE SUBIECTI
3.1.4. MASURAREA PRAGULUI DEFIBRILARII
3.1.5. BALEIAJUL TOMOGRAFIEI COMPUTERIZATE(CT)
3.1.6. MODELAREA CU ELEMENTE FINITE SI
CORELAREA DFT-ULUI CU DISTRIBUTIA
GRADIENTILOR TENSIUNII
3.1.7. REZULTATE
3.1.8. INTERPRETAREA REZULTATELOR
3.1.8.1. CORELAREA DFT-ULUI CU DISTRIBUTIA
GRADIENTULUI TENSIUNII IN ATTRIU SI
VENTRICOLE
3.1.8.2. IMPORTANTA SEPTULUI
3.1.8.3. GRADIENTUL MINIM AL TENSIUNII
PENTRU O DEFIBRILARE SIGURA
3.1.9. CONCLUZII
3.2. FENOMENUL DE PRODUCERE SI INTRERUPERE
ANOD/CATOD INTR-UN MODEL AL DEFIBRILARII
3.2.1. INTRODUCERE
3.2.2.METODE
3.2.3 REZULTATE
3.2.4. INTERPRETAREA REZULTATELOR
BIBLIOGRAFIE

Alte date

? CAPITOLUL 1 : INTRODUCERE

1.1. ANATOMIA INIMII

Inima mamiferelor este o pompa dubla in care partea dreapta opereaza ca un sistem de joasa presiune de livrare a sangelul deoxigenat spre plamani, in timp ce partea stanga este un sistem de inalta presiune ce livreaza sange intregului corp. Peretii ventricolului stang sunt mult mai subtiri decat ai celui drept, deoarece partea dreapta a inimii are o incarcatura mai mica.

Intre atriu si ventricole se gaseste un inel dens cartilaginos, ce asigura o legatura sigura pentru aorta si pentru artera pulmonara, si ofera suport mecanic celor patru valve ale inimii. Valvele compact semilunare din cele doua cai de iesire lucreaza fara ajutor extern, iar valvele mitrala si tricuspida dintre atiu si ventricole necesita asistenta muschilor papilari si celor chordae tendineae pentru a le preveni eliberarea in antiu la punctul culminant al contractiei ventriculare (sistola). Aceste benzi de tesuturi consecutive izoleaza electric atriul de ventricole, astfel incat nodul atrio-ventricular este singura cale de semnalizare intre cele patru camere.

Muschiul ventricular este relativ rigid, si ii ia ceva timp sa se umple instantaneu cu sange de la vene in timpul diastolei. Flexibilitatea atriului serveste pentru amortizarea proviziilor venite de la vene, iar contractia lor initiala la inceputul fiecarui ciclu cardiac umplu ventricolele eficient intr-un interval scurt de timp.

1.2. ACTIVITATEA ELECTRICA A INIMII

Deosebit de ceilalti muschi sheletici, muschiul cardiac nu necesita o stimulare nervoasa pentru a se contracta. Bataia inimii este initiata de depolarizarea spontana a celulelor pacemaker in nodul sino-atria (SA), localizat unde marile vene se golesc in atriul drept. Aceste celule declanseaza celulele vecine ale atriului prin contacte electrice directe si o unda de depolarizare se propaga in atriu, eventual excitand nodul atrio-ventricular (AV), localizat in partea de sus a septului interventricular. Contractarea atriilor precede celei a ventricolelor, fortand astfel mai mult sange in ventricole si obtinand raspunsul Sterling. Semnalul electric de la nodul AV este condus la ventricole de o legatura specializata de tesuturi conductoare ce se impart in cateva alte legaturi in septul intraventricular (leziuni ale acestor legaturi de conductie, ori a nodului AV, produc conditii clinice pentru blocarea partiala sau totala a inimii, deoarece atriile si ventricolele se contracta independent). Tesuturile conductoare sunt derivate din celule modificate ale muschiul inimii, si sunt cunoscute sub numele de fibrele Purkinje. Ele au un continut redus de proteine contractile, si o mult mai mare viteza de conductie decat celelalte cardiomitocite. Legaturile conductoare se impart repetat pe cat ele se imprastie in tot miocardul pentru a coordina activitatea electrica si contractila dea lungul inimii. Cu toate ca fiecare celula a muschiului cardiac este in contact electric cu majoritatea vecinilor sai, mesajul ajunge normal pentru prima data prin sistemul Purkinje.

Figura 1 : Inima

Nodul sinus este pacemakerul nostru natural. De exemplu, nodul sinus creste numarul batailor pe minut ale inimii cand facem exercitii, cand suntem speriati, nervosi, si il scade cand dormim. In conditii normale el este sursa unui mic curent electric ce traverseaza inima si o face sa se contracte (in medie 60-80 batai/minut). In schimb, nodul AV este doar un punct prin care trece acest curent, un punct in care curentul se opreste pentru o fractiune de secunda. Acest lucru se intampla deoarece camerele superioare ale inimii trebuie sa se contracte inaintea camerelor inferioare pentru a pompa sangele intr-un mod eficient.

In diagrama de mai jos se prezinta principalele eveniment dintr-un ciclu cardiac normal, pentru un individ cu o presiune sangvina de 120/80 si o rata a inimii de 75 batai/minut. Muschii papilari sunt activati devreme in timpul sistolei, si preintampina inundarea delicatelor frunzulite ale valvelor mitrala si triscuspid (infarcturile ce implica acesti muschi pot conduce la incompetenta valvulara).

Electrocardiograma este o inregistrare a activitatii electrice a inimii, si arata, printre multe alte lucruri, progresia normala a impulsului electric. In termeni descriptivi generali, unda P reprezinta activitatea electrica din atrii, larga deflexie (unda QRS) reprezinta activitatea electrica din ambele ventricole, iar unda T reprezinta recuperarile electrice din ambii ventricoli.

1.3. DISFUNCTIILE INIMII

Aritmia cuprinde un numar mare de disfunctionalitati ale ritmului batailor inimii. Aceste disfunctii pot determina potentiale sau triviale amenintari ale vietii. Termenul “aritmie” este un termen general, si luat singur nu este considerat un diagnostic. De exemplu, aritmia poate fi inceata, rapida, sau pot descrie sigur “extra” batai ale inimii.

Cauzele ce determina aritmia depind de tipul acesteia. De exemplu, stimulente precum cofeina, tutunul, ori alcoolul pot determina accelerarea batailor inimii. Cocaina poate face ca ritmul batailor inimii sa fie ucigator de rapid. O glanda tiroida super activa poate determina disfunctii sigure ale ritmului. Acelas lucru poate fi efectul medicamentelor. Un atac de cord acut este cauza cea mai des intalnita al unei aritmii fatale.

Simptomele aritmiei sunt foate variabile. Plangerile tipice ale pacientilor sunt fata de bataile neregulate ale inimii, o bataie ocazionala prea puternica, sau o durere de cap usoara. Oricare din acestea sunt raportate de oameni ca fiind “palpitatii” ale inimii.

1.4. CONCEPTUL DE “LANT AL SUPRAVIETUIRII”

Cauzele producerii atacului cardiac sunt numeroase ; de departe cea mai intalnita la adulti este boala numita ischemie cardiovasculara. Atacul de cord este de multe ori asociat cu letala aritmie a fibrilatiei ventriculare produsa de o acuta ischemie sau de infarctul miocardului sau de catre o disfunctia electrica primara. Cauzele producerii aritmiei cauzatoare a mortii nu sunt inca bine intelese.

Resuscitarea cardiaca a adultilor urmeaza aceleasi secvente chiar daca se afla in comunitate sau in clinica. A aparut astfel conceptul de lant al supravietuirii. Acesta presupune patru etape cere, urmate ca atare, in cazul unui atac cardiac ar trebui sa asigure supravietuirea.

1. trebuie sunat pentru ajutor sistemul de serviciile medicale de urgenta din comunitate

2. cineva trebuie sa asigure inceperea resuscitarii cardio-pulmonere pana cand ajung serviciile specializate

3. cineva trebuie sa restabileasca pulsul inimii si daca este specializat sa asigure defibrilarea inimii

4. cineva trebuie sa administreze medicanentatia si sa protejeze caile respiratorii

Aceasta secventa (accesul rapid, resuscitarea cardio-pulmonara rapida, defibrilarea rapida si interventia rapida a personalului calificat) poarta numele de lant al supravietuirii. Rata de supravietuire dupa un atac cardiac este cuprinsa intre 0 si 29 procente. Rata celor care ajung in spital in urma unui stop cardiac observat de cineva este de 34%, in timp ce rata de supravietuire pentru pacientii ce nu au fost observati din timp ca avand un atac de cord este mult mai mic.

CAPITOLUL 2 : DEFIBRILATOARE

2.1. INTRODUCERE

Defibrilatoarele sunt aparate electronice ce trebuie sa asigure un curent de scurta durata si de o intensitate mare. Pe parcursul evolutiei lor acestea si-au largit sfera de actiune. Astfel, in prezent ele mai pot asigura monitorizare ECG, monitorizare a concentratiei de oxigen din sange, sau poate avea rol de pacemaker. Defibrilatoarele se impart dupa modul lor de folosire in trei mari categorii : defibrilatoare interne(folosite in spitale), defibrilatoare externe (portabile) si defibrilatoare implantabile. In continuare vor fi prezentate pe larg aceste trei tipuri de defibrilatoare.