Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
Introducere.
1

Cap. I. Turismul - activitate economico-sociala...

2

1.1. Conceptele de turism si turist........

2
1.2. Locul si rolul turismului in economie....
4
1.2.1. Contributia turismului la dezvoltarea economico-sociala.....
4
1.2.2. Turismul in comertul mondial......
6
1.3. Factorii care determina evolutia turismului............
8

Cap. II. Analiza pietei turistice........

13

2.1. Analiza produsului turistic..

13
2.2. Analiza cererii turistice......
17
2.2.1. Analiza clientelei actuale............
17
2.2.2. Analiza clientelei potentiale.........
19
2.3. Parametrii studiilor de piata
19

Cap. III. Politicile de marketing in activitatea turistica..........

24

3.1. Politica de produs............

24
3.1.1. Produsul in acceptiunea de marketing turistic...
24
3.1.2. Ciclul de viata al produsului.........
25
3.1.3. Segmentarea pietei turistice.........
27
3.2. Politica de pret
30
3.2.1. Importanta pretului in cadrul politicii de marketing............
30
3.2.2. Premisele si criteriile de diferentiere a preturilor
31
3.3. Politica de comunicare......
32
3.3.1. Relatiile publice........
32
3.3.2. Publicitatea..............
34

Cap. IV. Comercializarea serviciilor turistice si hoteliere la H.Timisoara...

43

4.1. Prezentarea societatii........

43
4.2. Cadrul juridic si obiectivele societatii...
44
4.3. Organizarea actuala a hotelului............
45
4.3.1. Serviciul de cazare....
45
4.3.2. Serviciul de alimentatie publica....
52
4.3.3. Serviciul de agrement
56
4.3.4. Servicii turistice complementare...
57
4.4. Analiza financiara a S.C. Turism Banatul S.A.........
59
4.5. Piata actuala a hotelului.....
63
4.6. Mijloace de comunicatie, publicitate, promovare......
66

Concluzii...

70

Anexe.......

71

Bibliografie

76

1

Alte date

?

INTRODUCERE

Turismul a fost si continua sa fie apreciat ca o activitate esentiala a unei natiuni, avand largi implicatii asupra tuturor celorlalte sectoare economice, precum si asupra culturii, a educatiei unui popor.

Turismul se manifesta ca o componenta distincta a economiei, cu o prezenta tot mai activa in viata economica si sociala, cu o participare semnificativa la progresul general.

Turismul prezinta un fenomen economico – social specific civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii si, ca atare, influentat de evolutia ei. Adresandu-se unor segmente sociale largi si raspunzand pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaseaza printr-un inalt dinamism, atat la nivel national, cat si international. De asemenea, prin caracterul sau de masa si continutul complex, turismul antreneaza un vast potential material si uman, cu implicatii importante asupra evolutiei economiei si societatii, asupra relatiilor internationale.

Putem spune ca turismul reprezinta una dintre cele mai importante cai de comunicare intre oameni, servind la o mai buna cunoastere si la intelegerea intre popoare prin firele inconfundabile ale prieteniei.

Dezvoltarea turismului presupune existenta unui patrimoniu turistic, care prin atractivitatea sa, poate sa asigure integrarea unei zone geografice, a unei regiuni turistice sau a unei tari in circuitele turistice interne si internationale. Drept urmare, patrimoniul turistic al unei tari ar putea fi definit ca totalitatea valorilor materiale si a valorilor antropice (cultural – artistice) care pot fi obiective de atractie turistica.

În aceasta lucrare am cautat sa prezint si sa analizez piata produsului turistic, a cererii turistice, precum si parametrii stadiilor de piata. Sunt urmarite, de asemenea, politicile de marketing si comercializarea serviciilor turistice si hoteliere in cadrul Hotelului “Timisoara”, din acest municipiu, cu o ampla prezentare a acestuia, o analiza financiara, precum si piata actuala a hotelului si mijloacele de comunicatie, publicitate, promovare.

CAPITOLUL I

TURISMUL – ACTIVITATE ECONOMICO-SOCIAL?

Turismul reprezinta, prin continutul si rolul sau, un fenomen caracteristic civilizatiei actuale, una din componentele majore ale vietii economice si sociale ce polarizeaza interesul unui numar tot mai mare de tari. Prin vastul potential uman si material pe care il antreneaza in dezvoltarea sa, ca si prin efectele benefice asupra domeniilor cu care se interfereaza, turismul actioneaza ca un factor stimulator al progresului.

Multiplele sale implicatii pe plan economic, social, cultural, politic, rolul sau activ argumenteaza activitatea preocuparilor pentru cunoasterea in detaliu a acestui fenomen, a sensibilitatilor si influentelor sale.

1.1. Conceptele de “turism” si “turist”

Desi este considerat de cei mai multi specialisti ca un fenomen propriu perioadei contemporane, turismul s-a cristalizat la sfarsitul secolului al XIX-lea si, ca atare, primele incercari de definire si caracterizare a lui dateaza din aceasta perioada. În ultimii ani el a cunoscut insa o expansiune deosebita, fapt reflectat si in intensificarea preocuparilor de clarificare teoretica a acestui fenomen.

Prin natura lui, turismul se prezinta ca o activitate economica situata la interferenta altor ramuri, ceea ce determina o serie de dificultati in definirea lui.

Pornind de la premisa ca fiecare ramura economica reprezinta locul unei productii de bunuri sau servicii care sunt consumate intr-un mod specific, turismul are ca obiect “o productie si un consum de bunuri si servicii eterogene care concura la satisfacerea nevoilor turistilor, a nonrezidentilor”. Rezulta de aici ca definirea turismului se raporteaza subiectului acestei activitati – turistul – si aduce in discutie doua elemente: mobilul si deplasarea. Întrucat aceste elemente pot primi un continut diferit, exista o paleta larga de definitii, cele adoptate avand, de regula, un caracter conventional.

Una din primele incercari de definire a turismului ca fenomen social si economic apartine lui E. Guy Freuler si dateaza din 1880. Potrivit parerii lui, turismul este “un fenomen al timpurilor moderne, bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbare a mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate fata de frumusetile naturii… rezultat al dezvoltarii comertului, industriei si perfectionarii mijloacelor de transport“.

Un punct de vedere interesant exprima profesorul belgian Edmond Picard, in 1910, considerand turismul “…ansamblul organelor si functiile acestora” privite deopotriva din punctul de vedere al celui care se deplaseaza si al celor care profita de pe urma cheltuielilor facute de acesta.

O definitie mai expresiva este formulata in 1938, de Levaille – Nizerolle, potrivit caruia “turismul este ansamblul activitatilor nonlucrative ale omului, in afara ariei de resedinta”.

De-a lungul anilor, continutul notiunii de turism s-a imbogatit continuu, incercand sa reflecte cat mai fidel complexitatea acestei activitati.

Unul dintre specialistii consacrati in cercetarea fenomenului turistic, a carui definitie a fost imbratisata de numerosi teoreticieni, este profesorul elvetian W. Hunziker. El defineste turismul prin “ansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor, in afara locului de resedinta, atat timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanenta sau o activitate lucrativa oarecare”. Definitia in discutie a iscat multe controverse; unii autori au considerat-o prea generala, altii dimpotriva, prea limitata, ea excluzand o serie de manifestari cu caracter turistic, tot mai frecvente in ultimul timp, cum sunt congresele si reuniunile sau calatoriile de afaceri.

Trecerea in revista a principalelor puncte de vedere referitoare la notiunea de turism, consemnate in literatura de specialitate, evidentiaza faptul ca acesta este un fenomen deosebit de dinamic, care isi largeste continuu sfera de activitate, imprimand definitiilor un caracter limitat. Notiunea de turism trebuie deci adaptata permanent schimbarilor in viata economica si sociala, confruntata si corelata cu activitatea practica, cu celelalte domenii ale economiei.

Totodata, clarificarea conceptului de turism presupune – asa cum se sublinia la inceput – corelarea acestuia cu evolutiile inregistrate in definirea subiectului actiunii, respectiv, a turistului.

Si in privinta notiunii de turist, in literatura de specialitate exista o diversitate de opinii. Prima incercare de unificare a punctelor de vedere a fost realizata in 1937 cand, la recomandarea Comitetului de experti – statisticieni ai Ligii Natiunilor, a fost acceptata urmatoarea definitie pentru turistul strain: “orice persoana care se deplaseaza pe o durata de cel putin 24 ore, intr-o alta tara diferita de cea in care se afla domiciliul sau permanent”. Corespunzator acestei definitii sunt considerati turisti: persoanele care calatoresc pentru propria placere sau pentru alte motive (familiale, de sanatate, etc.); cei care participa la diferite manifestari internationale sau misiuni de orice natura; persoanele care calatoresc in interes de afaceri; cei care iau parte la croaziere maritime, indiferent de durata sejurului. Sunt excluse din categoria turistilor: persoanele care vin intr-o tara (cu sau fara contract de munca) pentru a ocupa o functie sau a exercita o activitate remunerata; cei care-si stabilesc resedinta permanenta intr-o alta tara; elevii si studentii care locuiesc temporar in strainatate; persoanele cu domiciliul intr-o tara si locul de munca intr-o tara invecinata; calatorii in tranzit, chiar daca durata calatoriei depaseste 24 de ore.

În 1950, Uniunea Internationala a Organismelor Oficiale de Turism (UIOOT) accepta aceasta definitie cu o singura modificare si anume, includerea in categoria turistilor a elevilor si studentilor care locuiesc temporar in stainatate. Totodata, a fost adoptata definitia excursionistului, ca fiind acea persoana care calatoreste pentru placerea proprie ca si turistul, dar pe o durata mai mica de 24 de ore (deci nu comporta innoptare) si a calatorului in tranzit, considerat a fi orice persoana care traverseaza o tara, chiar daca ramane mai mult de 24 ore, cu conditia ca opririle sa fie de scurta durata si sa aiba alte motive decat cele turistice.

În privinta turistului national, acesta este definit prin orice persoana care viziteaza un loc, altul decat acela unde are domiciliul obisnuit, in interiorul tarii sale de resedinta, pentru orice alt motiv decat acela de a exercita o activitate remunerata, efectuand un sejur de cel putin 24 de ore.

Exista inca diferente de la o tara la alta in privinta atat a notiunii de turism cat si a celei de turist, definitiile fiind adaptate conditiilor specifice. Apar astfel dificultati in cunoasterea si evaluarea fenomenului turistic, se diminueaza posibilitatea efectuarii unei comparatii si determinari revelatoare.

1.2. Locul si rolul turismului in economie