Pagina documente » Turism, Sport » Valea Barladului intre localitatile Vaslui si Barlad. Caracterizare fizico-geografica

Cuprins

lucrare-licenta-valea-barladului-intre-localitatile-vaslui-si-barlad.-caracterizare-fizico-geografica
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-valea-barladului-intre-localitatile-vaslui-si-barlad.-caracterizare-fizico-geografica


Extras din document

Cuprins
Cuvint inainte.............1
Istoricul cercetarilor....2
Cap.1 Asezarea geografica si limitele.......4
1.1 Asezarea geografica......4
1.2 Limitele..........6
Cap.II Structura geologica si evolutia paleogeografica..........8
2.1 Stratigrafia regiunii.......8
2.2 Etapele evolutive..........8
2.3 Tectonica.....12
2.4 Evolutia paleogeografica...........13
Cap.III Relieful.........15
3.1 Privire generala asupra genezei reliefului16
3.2 Caractere morfografice si morfometrice..17
3.2.1 Hipsometria........19
3.2.2 Energia reliefului20
3.2.3 Densitatea fragmentarii.....21
3.2.4 Gradul de inclinare al versantilor.....22
3.3 Relieful structural - eroziv.......24
3.3.1 Relief de denudare............26
3.4 Relieful fluviatil........27
3.4.1 Lunca..28
3.4.2 Terasele..............30
3.4.3 Interfluviile........27
Cap.IV Conditii climatice.......31
4.1 Repartitia si regimul elementelor climatice............32
4.2 Temperatura aerului...32
4.3 Precipitatiile atmosferice..........36
4.4 Dinamica atmosferica40
Cap.V Hidrografia si hidrogeologia regiunii........47
5.1 Apele subterane.........47
5.1.1 Apele freatice.....47
5.1.2 Apele de adincime............49
5.2 Apele de suprafata......50
5.2.1 Alimentarea si scurgerea...54
5.2.2 Scurgerea solida si transportul de aluviuni.....56
5.2.3 Regimul de inghet.............57
5.2.4 Chimismul apei..59
Cap.VI Flora si fauna...........61
6.1 Conditiile ecologice so originea speciilor...........62
6.2 Asociatiile vegetale si compozitia floristica........63
Cap.VII Solurile....68
7.1 Solurile zonale........69
7.2 Solurile azonale......73
Cap.VIII Monumente ale naturii si probleme
de ocrotire a mediului...........74
Cap.IX Potentialul natural in slujba activitatii umane......76
Cap.X Regionarea fizico-geografica...80
10.1 Valea......80
10.2 Versantul colinar...80
10.3 Versantul deluros..81
10.4 Sisteme interfluviale............81
Bibliografie...........82

Alte date

?

CUVÂNT ÎNAINTE

Pentru unitatea in care se incadreaza Valea Barladului nu constituie numai un element morfologic sau o artera morfohidrografica. Ea ofera celui interesat un peisaj complex, cu morfodinamica intensa. Evoluand pe un substrat geologic friabil predominant nisipos, valea are conditii climatice specifice, impuse de canalizarea maselor de aer in lungul acesteia, un covor pestrit de soluri si o vegetatie in care se amesteca speciile de stepasi padure de tip zonal, cu cele azonale de lunca, Valea Barladului prezinta, din punct de vedere economico-geografic, trasaturi care o detaseaza de intreg podisul Barladului: asezari urbane dezvoltate cu o economie infloritoare, cai de comunicatie intens circulate (sosea, cale ferata), agricultura diversificata mult datorita reliefului si solurilor variate.

Din aceasta interferenta de elemente naturale si antropice a luat nastere un complex geografic sau un peisaj a carui analiza trebuie sa evidentieze in primul rand legaturile existente intre componente. Acestui scop principal i se subordoneaza necesitatea gasirii elementelor, care o detaseaza de vaile si culmile colinare din vest sau de dealurile Falciului din partea estica, unitati ce flancheaza Valea Barladului.

Sectorul Vaslui-Barlad se preteaza cel mai bine la o asemenea analiza. Suprapus pe trei arii structurale Depresiunea Barladului, promotoriul nord-dobrogean si platforma moldoveneasca, el imbina caracteristicile morfostructurale proprii intregului bazin. În acelasi timp se individualizeaza prin litologie si structura monoclinala a nisipurilor pliocene flancate, in nord, de placa calcarelor sarmatice si de pietrisurilor cuaternare, in sud.

O detasare similara se observa sub aspect pedo-fito-climatic. La nord de Vaslui, in cuprisul Podisului Sarmatic moldovenesc, predomina padurea dezvoltata pe soluri silvestre cenusii. La sud de Barlad influentele stepice sunt foarte puternice, fapt usor de dedus si din cantitatea medie multianuala de precipitatii, care coboara, la Barlad si tecuci, sub 450 mm.

Ramane, asadar, sectorul mijlociu al Vaii Barladului ca o zona de tranzitie, de tip silvostepic.

Tin sa multumesc domnului profesor universitar dr.Ion Popescu Argesel pentru ajutorul acordat la elaborarea lucrarii de diploma. De asemenea tin sa multumesc cadrelor didactice ale Facultatii de Geografia Turismului Sibiu pentru sprijinul acordat si cunostintele care ne-au fost transmise in anii studentiei.

Cap I. POZITIA GEOGRAFIC? SI LIMITELE

Pozitia geografica explica multe din caracteristicile naturale, de aceea stabilirea ei, ca si a limitelor, are o importanta deosebita. Pentru acestea vom lua in consideratie toate elementele, care pot contribui la definirea asezarii geografice si a raporturilor cu unitatile limitrofe.

1.1 Asezarea geografica a sectorului Vaslui-Barlad, al Vaii Barladului trebuie legata implicit de cea a Podisului Moldovei, care este situat in partea estica a tarii. Prin Podisul Moldovenesc se intelege in sens larg, regiunea deluroasa cu interfluvii largi si plane care se intinde de la contactul cu Carpatii (Obcinile Bucovinei) si Subcarpatii pana in Valea Nistrului la est si nord si pana la contactul cu Campia Romana la sud.

În cadrul Podisului Moldovenesc sectorul Vaslui-Barlad, ocupa o pozitie sudica, raul Barlad strabatand podisul care-i poarta numele. Podisul Barladului este cunoscut in literatura de specialitate sub diferite denumiri. M.David i-a consacrat cel dintai un studiu geomorfologic (1922), l-a numit Podis Sarmatic. V.Mihailescu (1932) a propus numele de Podisul Barladului, iar V.Tufescu (1940), pe cel de Podisul Central Moldovenesc.

Podisul Barladului are ca limita la vest Siretul care este limitat pe stanga lui de povarnisuri repezi care reprezinta denivelari 140-180 m fata de plaiurile netezi, unele cu caracter structural al podisului, iar catre est, coridorul Prutului este adancit si el fata de podis cu 350 m.

Culoarul morfohidrografic al Barladului face parte din grupa marilor unitati de platforma, rigide, afectate in intervalul paleozoic – cuaternar doar de usoare miscari verticale. În sectorul mentionat se imbina trei unitati structurale: Depresiunea Barladului, cu pozitie centrala pe sub care se lungesc promontoriul Dobrogean, in sud, si platforma Moldoveneasca in nord. Ele nu constituie numai elemente de referinta in stabilirea asezarii, ci au avut in decursul erelor geologice un rol activ in procesul de sedimentare si in evolutia paleogeografica a acestui tinut.

Exista si repere litologice, care faciliteaza o mai buna stabilire a pozitiei sectorului mijlociu al Vaii Barladului. Hartile geologice arata ca, in sectorul de la nord de Vaslui, formatiunile de suprafata apartin Sarmatianului. Între paralelele oraselor Barlad si Vaslui predomina depozitele Pliocenului superior, iar in aval de Barlad cele ale Pliocenului inferior si Cuaternarului.

POZITIA GEOGRAFIC? A V?II BÂRLADULUI