Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL I
TREZORERIA
I.1. Notiuni generale privind trezoreria. Conceptul de trezorerie 1
I.2. Organizarea si functiile serviciului trezoreriei intreprinderii 4
CAPITOLUL II
CONTABILITATEA TREZORERIEI
II.1. Contabilitatea titlurilor de plasament
II.1.1 Titlurile de plasament: concept, structura si rol 6
II.1.2. Evaluarea titlurilor de plasament 10
II.1.3. Contabilitatea titlurilor de plasament in actiuni 14
II.1.4 Contabilitatea titlurilor de plasament in obligatiuni
II.1.4.1.Contabilitatea obligatiunilor proprii emise si rascumparate 18
II.1.4.2. Contabilitatea obligatiunilor cumparate 19
II.2. Contabilitatea operatiilor de incasari si plati efectuate prin conturile de la banci
II.2.1. Contabilitatea operatiilor bancare si a instrumentelor de plata - prezentare generala 21
II.2.2. Contabilitatea valorilor de incasat 25
II.2.3. Contabilitatea incasarilor si platilor prin conturi curente deschise la banci 30
II.3. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati in numerar 40
II.4. Contabilitatea altor valori 46
II.5. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament 49
CAPITOLUL III
Analiza, previziunea si gestiunea trezoreriei
III.1. Analiza echilibrului financiar. Trezoreria neta 52
III.2. Previziunile de trezorerie. Bugetul de trezorerie 56
III.3. Dimensionarea trezoreriei 58
Concluzii si propuneri 61
BIBLIOGRAFIE 62

Alte date

?

CAPITOLUL I

TREZORERIA

I.1. Notiuni generale privind trezoreria. Conceptul de trezorerie

Denumirea de trezorerie isi are originea in limba latina, unde „thesaurus” se traduce prin „comoara” sau „depozit pentru obiecte de valoare”1.

Daca la nivel national prin „trezoreria statului” este desemnata institutia care concentreaza resursele bugetului public, in cazul unitatilor patrimoniale „trezoreria” insumeaza capitalurile lichide compuse din numerarul din casa; disponibilul la banca; titlurile de plasament si alte hartii de valoare.

Într-un proces specific de mare efervescenta „stapanirea” sub control a mijloacelor banesti si de plata, a relatiilor financiar-bancare si de circulatie a capitalului, este una din cele mai vechi si mai viabile sectiuni ale contabilitatii. În acest sector se intalnesc finantele – ca teorie si practica economica – cu conceptele clasice ale stiintei contabile. Realizarea simbiozei corespunzatoare, care sa permita derularea fluxurilor si multiplelor implicatii financiare dintre partenerii de afaceri, concomitent cu evidenta si controlul lor operativ, este un obiectiv de prima marime al „contabilitatii trezoreriei” – ca sectiune „motor” a contabilitatii manageriale.

Daca privim lucrurile „per global”, rolul aparatului contabil ne apare a fi acela de „a conduce conturile”, adica de a realiza procesul informational necesar conducerii – cel putin sub aspectul impactului financiar al activitatii desfasurate – dar intrand in „zona” trezoreriei, ne contrazicem ca, de data aceasta, el se ocupa atat de finalizarea concreta a relatiilor financiar-bancare si monetare ce privesc regia, societatea comerciala, institutia etc., cat si de exercitarea controlului contabil al acestora.

Desi, uneori, contabilitatea operatiunilor de trezorerie mai este considerata ca rutiniera, deja cunoscuta prin repetabilitatea de zi cu zi a fenomenelor sale, noua ordine financiara, specifica economiei de piata si mai ales circulatia capitalului financiar ridica probleme cu totul noi si infinit de numeroase ca repercusiuni. De aceea, ea ramane in continuare sub atentia permanenta a trezoreriei economice pentru ca, in ultima analiza, prudenta si spiritul de economicitate, manifestate constant in manuirea finantelor regiilor autonome si societatilor comerciale sunt premise sigure de care depinde eficienta activitatii de ansamblu a acestora.

Factorii care influenteaza relatiile financiare si de capital sunt:

• continutul operatiilor de trezorerie este deosebit de bogat, dar regimul financiar-fiscal si bancar ne obliga a face o prima distinctie, inainte de toate in functie de factorul timp, intre investitii financiare, relatii financiare de capital si relatiile operationale curente;

• relatiile de trezorerie se desfasoara intre cel putin doi agenti economici asezati fata in fata din care unul „da” si altul „ia”, unul se afla in expansiune si „penetreaza” capitalul altei firme, iar vis-a-vis este partenerul al carui capital este „invadat” cu buna stiinta de un agent exogen. Fiecare are interesele lui specifice, astfel ca un agent economic, in diversitatea relatiilor financiare se poate afla atat intr-o ipostaza cat si in cealalta;

• „mijloacele de tragere” respectiv instrumentele financiare de penetrare sau atragere sunt foarte variate; cu drepturi de initiativa cand de partea uneia, cand a celuilalt, cand a ambilor; cu conditii si restrictii prevazute de lege, de uzante sau autoimpuse; cu avantaje si neajunsuri atat de o parte cat si de cealalta.

În timp conceptul de trezorerie a capatat mai multe intelesuri:

1. intr-o forma restransa se pune semnul egalitatii intre trezorerie si disponibilitati;