Pagina documente » Medicina » Anatomia chirurgicala si fiziologia stomacului. Metode de explorare in cancerul gastric

Cuprins

lucrare-licenta-anatomia-chirurgicala-si-fiziologia-stomacului.-metode-de-explorare-in-cancerul-gastric
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-anatomia-chirurgicala-si-fiziologia-stomacului.-metode-de-explorare-in-cancerul-gastric


Extras din document

CAPITOLUL I
1. Anatomia chirurgicala a stomacului:
- introducere
- rapoarte
- structura stomacului
- vascularizatia stomacului: - artere
- vene
- limfatice
2. Fiziologia stomacului:
- functia motorie
- functia secretorie - exocrina
- endocrina
CAPITOLUL II
CAPITOLUL II - Consideratii generale:
1. Epidemiologie
2. Carcinogeneza
3. Etiopatogenia:
- Factor geneti
- Stari precanceroase gastrice
- Infectia cu H. Pylori
- Regimul alimentar si de viata
- Conditii socio-economice
CAPITOLUL III
ANATOMIA PATOLOGICA SI STADIALIZAREA:
1. Anatomia patologica
2. Extensia cancerului gastric
3. Stadializarea carcinomului gastric
CAPITOLUL IV
TABLOUL CLINIC
1. TABLOUL CLINIC AL CANCERULUI GASTRIC
2. FORME CLINICE DE CANCER GASTRIC
CAPITOLUL V
METODE DE EXPLORARE iN CANCERUL GASTRIC
- Examenul radiologic
- Metoda dublului contrast
- Endoscopia cu biopsie tintita
- Ecoendoscopia
- Ecografia
- CT
- RMN
- Citologia exfoliativa
* date de laborator
* markeri tumorali
* laparoscopia
* laparotomia
CAPITOLUL VI
DIAGNOSTICUL SI EVOLUTIA CANCERULUI GASTRIC
Diagnosticul precoce
Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul diferential
Evolutie si complicatii
Prognostic

Alte date

?CAPITOLUL I

1. Anatomia chirurgicala a stomacului:

- introducere

- rapoarte

- structura stomacului

- vascularizatia stomacului: - artere

- vene

- limfatice

2. Fiziologia stomacului:

- functia motorie

- functia secretorie - exocrina

- endocrina

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA STOMACULUI

Stomacul este un organ intraperitoneal cu proiectie abdominala si toracica situat in etajul supramezocolic al cavitatii peritoneale unde ocupa cea mai mare parte din loja subfrenica stanga. Aceasta pozitie explica pe de o parte necesitatea folosirii unor variate cai de abord, abdominala, toracica sau mixta pentru rezolvarea diferitelor aspecte de patologie gastrica, iar pe de alta parte explica, rasunetul posibil toracic al proceselor patologice localizate in polul gastric superior (patologie de granita toraco-abdominala).

Stomacul, portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv, comunica cranial cu esofagul prin orificiul esofagian (cardia) si caudal cu duodenul prin orificiul piloric.

Scheletotopic, in decubit dorsal, stomacul se proiecteaza astfel:

? superior - o linie orizontala ce trece prin spatiul V i.c. stang;

? inferior - o linie orizontala trasata prin vertebra L.4, ce corespunde anterior ombilicului;

? la dreapta - o linie verticala trasata la dreapta planului medio-sagital;

? la stanga - un plan tangential la peretele lateral al toracelui.

Orificiul cardial se proiecteaza:

? posterior - pe flancul stang al vertebrei T.10;

? anterior - la nivelul articulatiei VII condrosternale stangi.

Orificiul piloric se proiecteaza:

? posterior - pe flancul drept al vertebrei L.l;

? anterior - pe linia parasternala dreapta, la mijlocul distantei xifo-ombilicale.

Forma stomacului esfe foarte variabila si dependenta de o serie de factori cum sunt tonusul general al musculaturii gastrice (stomac hiperton, ortoton, hipoton), greutatea continutului, presa abdominata, pozitia corpului. Tinand cont de variabilitatea formei sale, stomacul masoara in medie 25 cm in axul sau cel mai lung, o latime de 12 cm si o grosime de aproximativ 8 cm. Capacitatea sa variaza intre 1000 si 1500 cc cu o medie de 1300 cc.

Stomacul prezinta doua portiuni:

- verticala (pars digestoria);

- orizontala.

Portiunea verticala este proximala, descendenta, numita partea digestiva si este alcatuita din doua segmente:

- fundusul stomacuIui (fornix ventriculi) – segment situat deasupra planului orizontal care trece prin cardia;

- corpul stomacului (corpus ventriculi) – segment delimitat distal de perpendiculara dusa din incizura angulara pe marea curbura

Portiunea orizontala este distala si usor ascendenta si e constituita din:

- sinusul stomacului (canalis egestoria);

- portiunea pilorica alcatuita din:

o antrul piloric, care comunica cu corpul gastric;

o canalul piloric, portiune ingustata, terminala a stomacului, delimitata de duoden prin santul duodeno-piloric in care se afla vena subseroasa prepilorica

Stomacul are doua fete, una anterioara, alta posterioara, si doua margini care continua marginile esofagului. Marginea dreapta, cunoscuta sub numele de mica curbura, este alcatuita din doua segmente unul vertical si altul orizontal, putin ascendent, despartite prin „incizura angulara". Marginea stanga, denumita marea curbura continua marginea stanga a esofagului, formand cu acesta, la nivelul cardiei un unghi ascutit - „incizura cardiaca" sau unghiul Hiss; de la acest nivel marea curbura descrie un arc la nivelul fornixului gastric, apoi coboara vertical si paralel cu mica curbura pentru a se recurba spre dreapta, in regiunea orizontala.

Stomacul este mentinut in pozitie prin continuitatea sa cu esofagul (fixat de inelul diafragmalic pe care il strabate) si cu duodenul (fixat de peritoneul parietal posterior). Stomacul este solidar cu organele vecine printr-o serie de ligamente de fixare:

? ligamentul gastro-hepatic - care se intinde de la pediculul hepatic (pe care il margineste spre dreapta) pana la cardia, unind astfel mica curbura cu fata caudala a ficatului. Portiunea mijlocie este transparenta si poate fi usor patrunsa cand vrem sa abordam fata posterioara a stomacului sau vrem sa ligaturam artera pilorica sau coronara stomahica. Portiunea superioara (pars condensa) este sectionata cand vrem sa eliberam marginea dreapta a esofagului abdominal, in ea gasindu-se artera hepatica stanga;

? ligamentul gastro-splenic - care uneste segmentul proximal al marii curburi cu splina, cuprinzand artera gastroepiploica stanga si vasele scurte;

? ligamentul gastro-colic - ce cuprinde cercul arterial al vaselor epiploice. Deschiderea acestui ligament da un acces larg in cavitatea posterioara a epiploanelor, permitand aprecierea extirpabilitatii unei tumori. Sectionarea sa permite bascularea in sus a stomacului, facilitand abordul fetei posterioare. Datorita intimitatii raporturilor dintre ligamentul gastro-colic si mezocolonul transvers este necesara o atentie marita din partea operatorului pentru a nu leza arcada lui Riolan;

? ligamentul gastro-frenic - este cel mai puternic mijloc de fixare al stomacului (polul superior) la diafragm. Acest ligament e sectionat cand este necesara o abdominalizare cat mai intensa a esofagului terminal in cazul gastrectomiei totale.

Din punct de vedere chirurgical, stomacul nu se opreste la nivelul pilorului, ci cuprinde si prima portiune a duodenului. Un reper important e artera gastro-duodenala, depasirea ei fiind periculoasa pentru ca se produc leziuni pancreatice si biliare.