Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins:
Cap. I Consideratii generale asupra filiatiei............2
1.1. Definirea conceptului............2
1.2. Clasificari ale filiatiei............4
Cap. II Filiatia de sange.......5
2.1. Evolutia istorica a institutiei...5
2.2. Stabilira necontencioasa a filiatiei............9
2.2.1. Consideratii generale......9
2.2.2. Moduri necontencioase de stabilire a filiatiei......11
2.2.3. Stabilirea si dovada maternitatii prin certificatul de
nastere.......12
2.2.3.1. Despre actele de stare civila in general....12
2.2.3.2. Certificatul de nastere........13
2.2.3.3. Prezumtia instituita de art. 51 C.fam......15
2.2.4. Recunoasterea de maternitate..........17
2.2.4.1. Generalitati. Cazuri...........17
2.2.4.2. Recunoasterea unui copil care a fost inregistrat ca fiind nascut din parinti necunoscuti..............19
2.2.4.3. Recunoasterea unui copil neinregistrat....22
2.2.4.4. Recunoasterea unui copil conceput.........23
2.2.4.5. Recunoasterea unui copil dupa ce a murit24
2.2.4.6. Recunoasterea unui copil major............25
2.2.4.7. Recunoasterea succesiva a unui copil.....25
2.2.4.8. Formele recunoasterii.........26
2.2.4.8.1. Declaratie la serviciul de stare civila26
2.2.4.8.2. Inscris autentic..........27
2.2.4.8.3. Testament.28
2.2.4.9. Caracterele juridice ale recunoasterii......29
2.2.4.9.1. Caracterul declarativ...30
2.2.4.9.2. Caracterul irevocabil...31
2.2.4.9.3. Caracterul personal.....31
2.2.4.9.4. Caracterul unilateral....32
2.2.4.9.5. Alte caractere ale recunoasterii...... 32
2.2.4.10. Inscrierea recunoasterii de maternitate....33
2.2.4.11. Contestarea recunoasterii de maternitate..34
2.2.4.12. Nulitatea recunoasterii de maternitate.....35
2.3 Stabilirea judiciara a filiatiei........37
2.3.1. Generalitati....37
2.3.2. Actiunea civila si incidenta ei in stabilirea starii civile.............37
2.3.3. Cadrul procesual al exercitarii dreptului la actiune..39
2.3.3.1. Instanta competenta.............39
2.3.3.2. Subiectii............39
2.3.3.2.1. Subiectul activ........39
2.3.3.2.2. Subiectul pasiv.......41
2.3.3.3. Hotararea judecatoreasca si efectele ei in stabilirea
liniei de filiatie...41
2.3.4.Contestarea in justitie a maternitatii ce rezulta din
certificatul de nastere....42
2.3.4.1. Generalitati. Cazuri..............42
2.3.4.2. Contestarea maternitatii ce rezulta din certificat
pe baza inregistrarii..............43
2.3.4.3. Contestarea maternitatii ce rezulta din certificat pe
baza recunoasterii voluntare....45
2.3.4.4. Contestarea maternitatii ce rezulta din certificat pe
baza hotararii judecatoresti......46
Cap. III. Filiatia din adoptie47
Cap. IV. Filiatia rezultata din reproducerea umana asistata........49
4.1. Introducere........49
4.2. Metode de procreare medicala asistata......51
4.3. Dificultati ridicate de reproducerea umana asistata......53
4.4. Conditii specifice pentru accesul la procedura reproducerii
umane asistate....53
4.5. Probleme legate de stabilirea filiatiei........56
4.6. Conventia de a purta sarcina pentru altul...58
4.7. Mijloace de reproducere umana interzise-clonarea.......61
4.8. Efecte specifice acestui fel de filiatie........63
4.8.1. Enumerare....63
4.8.2. Stabilirea fortata a filiatiei64
4.8.3. Interdictia de a contesta filiatia astfel stabilita.......64
4.8.4. Disimularea filiatiei biologice...........65
4.8.5. Responsabilitatea medicala..............65
4.9. Pozitia bisericilor vis-i-vis de mijloacele
de reproducere umana asistata.65
4.10. Concluzii..........66
Cap. V. Concluzii ........68
Bibliografie .....69
Cuprins...........72
2

Alte date

?

Capitolul I Consideratii generale asupra filiatiei

1.1. Definirea conceptului de filiatie

Problema aparitiei omului pe Terra poate fi abordata din cel putin doua perspective complet diferite. Cea mai veche este cea religioasa, intalnita la aproape toate popoarele si credintele, indiferent de forma religioasa adoptata.

In cele mai multe culturi omul este nascut (creat) din Pamant. E de ajuns sa ne gandim la Geneza Biblica. Astfel Creatorul Divin a facut omul dupa chipul si asemanarea Sa cu ajutorul “lutului primordial”. Dupa o perioada in care a trait in armonie cu Creatorul sau, omul decade, pierzand in mare parte ajutorul divin si fiind nevoit sa lucreze pamantul, sa lupte pentru existenta, sa-si perpetueze specia in modul in care o face si astazi.

Din perspectiva stiintifica, prima acceptiune a aparitiei omului pe Pamant are mai mult valenta de mit. Începand cu teoriile lui Charles Darwin, oamenii de stiinta au incercat sa demonstreze faptul ca omul este produsul evolutiei speciilor una din alta. Aceasta evolutie ar fi dus cu multa vreme in urma la aparitia australopitecului, apoi a lui homo sapiens si in sfarsit a lui homo sapiens sapiens (momentul actual al evolutiei).

Oricat de diferite ar fi aceste perspective ale aparitiei omului e sigur ca nasterea este singurului mod de perpetuare a speciei umane.

Nasterea creeaza in principiu legaturi de rudenie cu parintii si ascendentii acestora. Legatura de rudenie intre copii si parinti se numeste filiatie [1 A se vedea Dictionar de neologisme, coordonatori: F.Marcu, C.Maneca,Ed. Academiei, 1986, pag. 448].

In sens juridic prin filiatie [ 2 a se vedea:E. Florian-Dreptul familiei, Ed. Lumina Lex 1997-Bucuresti, pag. 207; I.P.Filipescu,A.Filipescu- Tratat de dreptul familiei, Ed.All Beck 2001-Bucuresti, pag. 280; T.R.Popescu-Tratat de Dreptul Familiei, Ed.Didactica si Pedagogica 1965-Bucuresti, vol.II, pag. 25; I.Albu-Dreptul Familiei, Ed.Didactica si pedagogica 1975-Bucuresti, pag.214; A.Ionascu in A.Ionascu, M.Muresan, M.N.Costin, V.Ursa-Filiatia si protectia minorilor, Ed.Dacia 1988-Cluj Napoca, pag.14; Al.Bacaci, C.Hageanu, V.Dumitrache-Dreptul familiei, Ed. All Beck 1999-Bucuresti, pag.149; M.Avram-Filiatia. Adoptia nationala si internationala –Editura All, Bucuresti, 2001, pag. 9; M.Banciu-Dreptul familiei, Editura Argonaut, Cluj Napoca,1995,vol.I, pag. 155; Thierry Gare-Droit des personnes et de la famille Ed.Montchrestien, 1998, pag.100; Marie Francoise Dubuffet, Nicole Cahen,Christine Dalcq,Olivier Ralet-Manuel de droit civil I – Les personnes –2e edition 1991-Ed.Labour, Bruxelles, pag. 90] se intelege legatura de descendenta dintre un copil si parintii lui, legatura care isi poate avea izvorul in legatura de sange care rezulta din faptul nasterii ori din faptul zamislirii, in adoptie sau intr-unul dintre mijloacele de reproducere.

Cea mai veche forma de filiatie a fost cea “carnala”, intalnita de la aparitia omului. Apoi pentru a atenua din neajunsurile pe care le suportau familiile fara descendenti a fost creata institutia adoptiei, care creata filiatia sociologica, iar in ultima jumatate a secolului XX au aparut si s-au pus la punct si mijloace de procreare medicala asistata, izvor al unei filiatii specifice diferite atat de filiatia clasica cat si de filiatia civila.

Filiatia fata de mama se stabileste diferit fata de filiatia paterna. In literatura de specialitate s-a aratat [3 T.R.Popescu, op.cit.,pag 25] ca de obicei se stabileste filiatia materna prin dovedirea unui fapt material usor de demonstrat pentru ca are la baza faptul nasterii- si apoi filiatia paterna care are la baza un fapt mai greu de dovedit, datorita caracterului intim al sau- conceptia.

Dar daca de obicei filiatia fata de tata e mai usor de dovedit cu ajutorul prezumtiilor de paternitate (cel putin in unele cazuri) dupa ce a fost stabilita filiatia pe linia materna, Codul Familiei prevede ca un copil poate sa-si stabileasca filiatia fata de oricare dintre parinti.

In unele cazuri copilul nu poate sa-si stabileasca filiatia pe nici o linie, sau si-o stabileste foarte greu (in cazul abandonului copilului nou nascut si neinregistrat), iar alte ori isi stabileste filiatia concomitent fata de ambii parinti (in cazul adoptiei).

1.2. Clasificari ale filiatiei

De-a lungul anilor in doctrina juridica s-au facut numeroase clasificari ale filiatiei, in marea lor majoritate aceste clasificari fiind facute pentru a limita sau chiar anula unele drepturi ale unor categorii de copii “defavorizati”.

Astfel mai multa vreme se facea diferenta intre copilul legitim si copilul incestuos sau adulterin. [1 mai mult decat atat in unele tari cum ar fii Belgia de exemplu este bine cunoscut cazul Marxs vs Belgia de la Curtea europeana a drepturilor omului de la Strasbourg. In mare obiectul acestui caz l-a constituit stabilirea filiatiei materne a unui copil din afara casatoriei.in speta legislatia Belgiei impunea pe langa faptul nasterii si recunoastere acelui copil facute de catre mama. Curtea a statuat ca acest lucru este o incalcare a art.14 combinat cu art.8 din Conventie. Belgia si-a aliniat legislatia la rigorile Conventiei,astfel ca prin legea din 31.03.1987 in Belgia filiatia fata de mama se stabileste in acelasi fel indiferent daca este vorba de filiatia legitima sau nelegitima

Un alt caz interesant este cel al Frantei care pana in 2002 a mentinut interdictia de a-si stabili filiatia fata de ambii parinti a copilului incestuos.] .

In dreptul contemporan insa aceste diferente tind sa fie doar teoretice avand doar scopul aprofundarii institutiei filiatiei. [2 Legislatia romana nu mai face distinctie intre copilul din casatorie si cel din afara casatoriei inca din 1954, dreptul elvetian a eliminat si el prevederile de genul acesta odata cu Codul din 1971,iarn Germania elimina total din continutul dreptului familiei orice referire la filiatia legitima sau cea nelegitima] Se mai face diferenta (justificata de altfel) intre filiatia materna si filiatia paterna, intre filiatia bazata pe adevarul biologic si cea bazata pe caracterul sociologic al ei, iar uneori intre copiii din casatorie si cei din afara casatoriei fara a se face vreo diferenta pe planul drepturilor ce le dobandesc ca efect al filiatiei..

O alta clasificare intalnite in doctrina franceza face diferenta intre filiatia de sange, filiatia din adoptie si filiatia rezultata din procrearea medical asistata. [3 a se vedea Fr. Terre,Y. Laquette-Droit civil.Droit de la famille. Personnes.Les incapacite, Ed.Dalloz, Paris 1996, pag-]

Capitolul II Filiatia de sange

2.1. Evolutia istorica a institutiei filiatiei materne

Credinta ca Pamantul a dat nastere omului a intrat in constiinta colectiva ca raspuns la intrebarile originare asupra fiintei. Mituri, legende, superstitii, ori simple metafore traduc aparitia omului in lume drept un act miraculos al Divinitatii, adesea corelata cu ideea ca pamantul a fost materialul primordial in actul creatiei [1 M.Eliade-Mituri, vise si mistere- Ed. Univers Enciclopedic-Bucuresti 1998, pag. 174 si urm].

Mai apoi Biblia adevereste ca femeia devine mama imediata a oamenilor [2 in Biblie se spune ca Eva a nascut primul copil de pe pamant, pe Abel, totodata dand nastere si primei descendente firesti ], Filiatia Divina ramanand doar baza pentru a explica aparitia omului pe Pamant.

Lasand la o parte lumea miturilor, se poate remarca faptul ca ceata primitiva este prima forma de organizare a oamenilor, iar principalul scop al acestei proto-organizari era obtinerea hranei. Mai putin importante erau in acea perioada relatiile dintre membrii cetei, astfel ca nu se pun mari probleme in legatura cu incercarea de stabilire a filiatiei. Noul nascut apartine cetei, acesta fiind singurul si poate cel mai important efect al nasterii.

O treapta pe scara evolutiei o reprezinta organizarea in ginti: ginta matriarhala mai intai, iar apoi cea patriarhala. In prima dintre formele “evoluate” de organizare, conducerea era exercitata de femeia cea mai batrana, ajutata de sfatul gintii, alcatuit din restul femeilor trecute de o anumita varsta.

In cadrul acestui stadiu al evolutiei apare casatoria pe grupe in care toti bunicii erau soti intre ei, toti copii bunicilor erau soti intre ei, toti nepotii bunicilor erau soti intre ei. Dupa cum o spune si denumirea unei astfel de ginti, filiatia materna apare ca fiind singura posibil de determinat, ea dovedindu-se a fii si cea mai importanta datorita efectelor pe care le produce: doar mama poate fi mostenita, tatal neputand fi mostenit de presupusii sai copii. [3 V. Hanga in Istoria dreptului romanesc- vol. I, Editura Republicii Socialiste Romania- Bucuresti-1980-coord.Prof.univ.dr.doc. Ioan Ceterchi, pag 44;]

In timp se ajunge la casatoria pereche si incetul cu incetul se trece de la ginta matriarhala la ginta patriarhala, in care rolul important il detine barbatul, care devine si conducatorul gintii, femeia ajungand sa aiba doar drepturi si obligatii casnice. Astfel ca filiatia fata de tata devine din ce in ce mai importanta.