Pagina documente » Stiinte Economice » Asumarea de catre manager a riscurilor in luarea deciziilor

Cuprins

lucrare-licenta-asumarea-de-catre-manager-a-riscurilor-in-luarea-deciziilor
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-asumarea-de-catre-manager-a-riscurilor-in-luarea-deciziilor


Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL I ............. 4
1.1 Decizia .............. 4
1.1.1 Definirea deciziei .............. 4
1.1.2 Clasificarea deciziilor ........ 5
1.1.3 Structura actului decizional 5
1.1.4 Decizii in conditii de incertitudine si risc ......... 8
1.2 Comportamentul de acceptare a riscului ........ 15
1.2.1 Conditia de risc 16
1.2.2 Probabilitatea obiectiva .. 17
1.2.3 Probabilitatea subiectiva .. 18
1.2.4 Probabilitati apriorice personale de succes .... 18
1.2.5 Valoare si utilitate .......... 19
1.2.6 Niveluri ale asumarii riscului .......... 20
1.2.7 Dorinta de succes si teama de esec 24
1.2.8 Cine si cit risca ? .............27
1.2.9 Criterii ale optimalitatii deciziei in conditii de risc ....... 28
1.2.10 Semnificatia personala a riscului .... 29
CAPITOLUL II .......... 33
2.1 Metodologia .... 34
2.2 Analiza rezultatelor ....... 57
CAPITOLUL III ......... 66
Concluzii .............. 66
ANEXE .. 68
BIBLIOGRAFIE ....77

Alte date

?

?

MOTO:

“Managerul trebuie ca in conditii de extraordinara incordare a vointei, in momente de primejdie, sa fie capabil sa adopte operativ decizii optime. Uneori, reusita depinde de decizii adoptate in cateva minute sau secunde. Aceasta necesita si capacitatea de a merge la risc, de a fi cutezator, de a surprinde pe inamic prin curaj”.

Paul Popescu Neveanu – “Personalitatea si cunoasterea ei”

CAPITOLUL I

1.1. Decizia

1.1.1. Definirea deciziei

Orice sistem se divide functional in alte subsisteme specifice. În literatura de specialitate sunt formulate urmatoarele tipuri generale de subsisteme.

1. Subsistemul de angajare - este cel care realizeaza finalitatea, indeplineste misiunea, atinge obiectivul.

2. Subsistemul de sprijin - ajuta, prin activitati specifice, realizarea obiectivului de catre subsistemul de angajare.

3. Subsistemul logistic - este destinat sa asigure din punct de vedere material intregul sistem luptator.

4. Subsistemul de conducere - este destinat sa planifice, organizeze si controleze activitatile sistemului luptator.

Subsistemul de conducere este deosebit de celelalte prin aceea ca este obligat sa ia DECIZII.

Decizia, conform Dictionarului de sociologie reprezinta “solutia adaptata de un sistem (persoana, grup, organizatie, colectivitate) in vederea rezolvarii unor probleme”.

W.T. Morris - defineste decizia ca fiind “conceptualizarea unei situatii de alegere fie sub forma unei imagini mintale, fie a unui model explicit”.

Putem deci considera ca particularitatea deciziei depinde de momentele anterioare, de informatiile colectate, de modelele si previziunile elaborate dar si de modalitatile de alegere - in mod rational si unul afectiv - daca citam definitia data de L.W. Pye deciziei “un proces dinamic de interactiune intre toti participantii care determina o politica de alegere”. Cuprinzand activitati specifice umane, procesul decizional mai poate fi definit ca “un ansamblu de activitati pe care le desfasoara un individ si/sau un grup, confruntati cu un eveniment care genereaza mai multe variante de actiune, obiectivul activitatii fiind alegerea unei variante care corespunde cu sistemul de valori al individului si/sau grupului”.

1.1.2. Clasificarea deciziilor

În functie de certitudinea atingerii obiectivelor

a) decizii certe - aici poate fi anticipata cu precizie evolutia variabilelor implicate, realizarea obiectivelor poate fi urmarita datorita controlului exercitat asupra variabilelor.

În urmatoarele doua tipuri prezumtia de risc si incertitudine se reflecta pregnant!

b) decizii incerte - variabilele implicate sunt in putine cazuri controlabile, evolutia acestora este anticipata cu aproximatie; obiectivul este posibil de realizat, dar asupra modalitatilor decizionale exista dubii serioase.

c) decizii in conditii de risc - alaturi de variabilele controlabile exista si un mare numar de variabile ce nu pot fi controlate, iar caracteristicile acestora sunt insuficient cunoscute; multe dintre starile naturii au probabilitati de realizare cuprinse intre 0 si 1, obiectivul este posibil de realizat, dar probabilitatea este redusa.

Prezumtia de risc si incertitudine se reflecta, mai mult sau mai putin, si in tipurile de decizii clasificate dupa alte criterii (anexa ).

La nivelul institutiilor si subinstitutiilor militare hotararea (decizia) este luata de comandat individual. El poate sau nu sa tina cont. de datele, concluziile si propunerile prezentate de subordonati. De aceea, implicarea personalitatii sale in calitatea hotararii este foarte mare.

1.1.3.Structura actului decizional.

Presupozitia certitudinii a fundamentat modelul de rationalitate, in baza caruia indivizii isi formuleaza mai intai, in mod clar, problema de rezolvat, identifica solutiile posibile, le analizeaza luand in considerare toate semnificatiile lor si alege in final pe cea mai buna, care va conduce la un anumit rezultat bine precizat.

Se disting mai multe faze ale actului decizional, faze ce decurg un adin cealalta.

Faze predecizionale

1. Formularea problemei

2. Formularea solutiilor alternative

3. Evaluarea si ierarhizarea solutiilor

Faza decizionala

4. Alegerea solutiei

Faza post decizionala

5. Actiunea

De prima faza, cea de formulare a problemei, depinde in mare masura toate celelalte faze ale procesului decizional. În general, in activitatea militara aceasta faza este usor depasita, la nivelul institutiilor si subinstitutiilor mici, problema ce trebuie rezolvata fiind transmisa de esalonul superior.

În faza urmatoare, formularea solutiilor alternative, intervine creativitatea decidentului. Decidentul este pus in ipostaza de a formula mai multe solutii alternative care trebuie apoi sa aleaga. Riscul si incertitudinea componente structurale ale vietii umane, in interactiune cu celelalte elemente ale acesteia, determina existenta unei mari diversitati de solutii alternative, fiecare in parte putand fi unicat.

Faza de ierarhizare a solutiilor alternative.

În multitudinea de solutii alternative formulate, decidentul va trebui sa gaseasca avantajele si dezavantajele fiecarui curs posibil de actiune.