Pagina documente » Drept » Autonomia locala si integrarea europeana

Despre lucrare

lucrare-licenta-autonomia-locala-si-integrarea-europeana
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-autonomia-locala-si-integrarea-europeana


Cuprins

Cuprins
Introducere
Capitolul 1 - Conceptul de autonomie locala
1 Autonomia locala in doctrina romineasca
2 Autonomia locala in doctrina straina
Capitolul 2 - Autonomia locala din perspectiva integrarii europene
1. Problema bunei organizari administrativ-teritoriale
1.1.Clarificari conceptuale
1.2. Istoria si viitorul organizarii administrativ-teritoriale
2. Influenta dreptului comunitar asupra dreptului intern si reforma institutionala
Capitolul 3 - Dimensiunea externa a autonomiei locale
1 Suveranitatea statului si procesul de integrare europeana
2 Regiunile si dezvoltarea regionala
2.1 Clarificari conceptuale
2.2. Regiunile si dezvoltarea regionala in Europa
2.3. Regionalism si regionalizare in Rominia
2.3.1. Regionalizare in Romania
2.3.2. Legislatia de dezvoltare regionala
3 Relatiile extrateritoriale ale colectivitatilor locale
3.1. Relatiile colectivitatilor teritoriale locale cu Consiliul Europei si Uniunea Europeana
3.1.1 Relatiile colectivitatilor teritoriale cu Consiliul Europei
3.1.2. Relatiile colectivitatilor teritoriale locale cu Uniunea Europeana
4 Dimensiunea externa a autonomiei locale
4.1. Activitatea externa a colectivitatilor teritoriale locale
4.1.1. Notiunea de activitate externa a colectivitatilor teritoriale locale
4.1.2. Temeiurile juridice ale activitatii externe a autoritatilor publice locale.
4.1.3. Reglementarea internationala a activitatilor externe
4.1.4. Reglementarile nationale privind activitatea externa
4.2. Cooperarea externa a colectivitatilor teritoriale locale
4.2.1. Clasificarea formelor cooperarii externe
4.2.2. Cooperarea transfrontaliera
4.2.3. Reglementarile nationale privind cooperarea suprafrontaliera
Concluzii

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

TITLUL LUCR?RII

Autonomia locala in perspectiva integrarii europene

INTRODUCERE

Romania isi cauta la inceput de mileniu, o noua pozitie in cadrul sistemului international. Iesirea dintr-un regim de dictatura si odata cu ea, schimbarea de sistem, au necesitat in continuare mari eforturi de adaptare.

În aceasta perioada s-au asigurat bazele statului de drept, ale democratiei pluraliste, ale respectului datorat drepturilor omului, iar instrumentul fundamental a fost Constitutia Romaniei din 8 decembrie 1991.

Printre problemele aflate in atentia cercetarilor contemporane de drept public se afla si cele relative la noile forme de cooperare internationala, la dezvoltarea cooperarii si integrarii internationale regionale, la locul statului si al suveranitatii, la dezvoltarea autonomiei locale si respectarea drepturilor omului.

Subliniem deschiderea democratica pe care o propune autonomia locala si totodata rolul pe care il indeplinesc structurile europene in definirea acestui principiu, considerat ca facand parte din patrimoniul comun al tuturor democratiilor din Europa.

Legiuitorul roman s-a inspirat in definirea acestui principiu de organizare si functionare a administratiei publice locale din legislatiile avansate ale statelor europene, valorificand totodata si experienta nationala din perioada interbelica.

Autonomia locala inceteaza a mai fi un monopol al statului suveran si in acelasi timp, colectivitatile teritoriale locale pretind sa joace un rol din ce in ce mai insemnat pe scena internationala prin aspectul extern al autonomiei locale.

Integrarea europeana a oferit statelor membre ale Uniunii Europene si cetatenilor pace, stabilitate si prosperitate. Aceste rezultate au constituit o atractie permanenta pentru aderarea de noi state.

Noile reglementari privind autonomia locala si descentralizarea serviciilor publice in contextul dialogului permanent al statului nostru cu institutiile Uniunii Europene conduc la o reconsiderare a unor raporturi de catre comunitatile locale si societatea romaneasca, pe de o parte, si intre administratia publica locala si celelalte institutii publice, pe de alta parte.

Extinderea Uniunii Europene reprezinta o provocare majora atat pentru Uniune luata ca intreg, cat si pentru fiecare tara candidata, atat la nivel national, cat si la nivel local.

O mare parte din legislatia Uniunii urmeaza sa fie implementata in administratia locala.

Autoritatile locale trebuie nu numai sa implementeze o parte semnificativa a aquis-ului comunitar, dar totodata trebuie sa faca fata unor provocari in domeniile social, economic si de mediu inconjurator. Toate acestea reprezinta provocari cu care se confrunta toate nivelele de autoritate european, national, regional si local.

Locul Romaniei este in Europa. Acest loc se afla intr-un raport de deplina continuitate cu rolul pe care tara noastra l-a jucat vreme de mai multe secole in istoria ei europeana. Tarile Romane au fost prin excelenta bastionul estic al crestinatatii, au fost zidurile care, nu o data, au aparat Europa de navalitorii veniti dinspre rasarit. Romanii au fost protectorii de nadejde ai unei civilizatii cu tot ce reprezinta ea, cu toate valorile ei. Au fost facute multe sacrificii in numele acestor valori, pe care le impartasim ca romani, ca popor crestin si ca popor european.

Obiectul lucrarii il constituie cercetarea institutiilor autonomiei locale precum si a relatiilor lor reciproce, in procesul integrarii regionale europene.

Structura lucrarii este reprezentata de treisprezece capitole la care se adauga consideratii introductive precum si aspecte de lege ferenda si concluzii.

Capitolele sunt impartite in sectiuni iar sectiunile in paragrafe……………

Sub aspect metodologic, dupa ce am precizat termenii folositi in lucrare, am pornit prin a evidentia pozitiile general acceptate asupra problemelor cercetate, pe care le-am considerat ca fiind deja castigate pentru stiinta dreptului public actual, fara a mai insista asupra lor. Ne-am oprit numai asupra chestiunilor controversata in materie, fie achiesand, motivat, la una dintre opiniile exprimate, si criticandu-le, tot motivat, pe celelalte, fie valorificand critic literatura existenta si propunand propria noastra interpretare. Institutiile juridice nu au fost analizate in sine, ci numai prin raportare la teme propusa.

Analiza institutiilor juridice s-a facut debutand cu o scurta abordare istorica, deoarece numai cunoasterea evolutiei acestora permite intelegerea configuratiei lor actuale si a perspectivelor de evolutie. Nu trebuie inteles insa ca, sub acest aspect, am tinut sa descoperim lucruri noi, intrucat nu ne-am propus o lucrare de istorie a dreptului.

Un accent deosebit am pus pe cercetarile si analizele de drept comparat, precum si pe studierea izvoarelor in materie ale dreptului international public.

Sub aspectul dreptului intern roman contemporan, nu ne-am oprit la analiza legislatiei in vigoare, ci am extins cercetarile si asupra proiectelor de acte normative, aflate in diverse stadii ale procesului normativ, in vederea identificarii sensului reglementarilor viitoare.

Finalizarea cercetarilor s-a facut prin sublinierea elementelor pozitive, care trebuie pastrate, dar si prin criticarea celor necorespunzatoare cu propuneri de imbunatatire a cadrului normativ.

CAPITOLUL 1 Conceptul de autonomie locala

§ 1 Autonomia locala in legislatia romaneasca pana la Revolutia din 1989

Desi primele forme de organizare a comunitatilor locale si, implicit, de finantare a functiunilor realizate de acestea sunt mult mai vechi, abia prin Regulamentul Organic (1848) s-au stabilit principiile organizarii finantelor locale in Moldova si Muntenia. Astfel, resursele financiare ale autoritatilor publice constau in perceperea de cote aditionale la unele impozite directe si accize asupra tutunului si bauturilor. Conturile Trezoreriei publice a comunitatilor locale-orase si sate-numita “cutia”,erau creditate din aceste cote:

? la “cutia”oraselor se incasa o zecime din capitatie [1 Capitatie era un impozit sub forma de cote fixe, perceput in Evul Mediu, pe fiecare cap de locuitor

(Dictionarul explicativ al limbii romane, Editura Academiei, 2000).], patenta [2 Patenta era un impozit anual platit de negustori si de liberii profesionisti (idem). ]si accize;

? la “cutia” satelor se incasa o zecime din capitatie si un impozit asupra veniturilor persoanelor casatorite;

? pentru cele doua capitale - Bucuresti si Iasi - se percepeau supraimpozitele asupra incas?rilor din exportul de seu, asupra importului de vinuri straine, tutun provenit din Imperiul Otoman;

? ulterior, in ambele state au fost constituite alte fonduri locale, de exemplu “fondul scoalelor s?testi” si “fondul drumurilor”, ca suport pentru inv?t?mantul primar,devenit obligatoriu si pentru dezvoltarea retelei de drumuri.

În Romania, bazele organizarii moderne au fost puse de “Legile pentru infiintarea consiliilor judetene si de organizarea comunal?”din 1864, promulgate de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza.