Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL 1
SCURT ISTORIC ASUPRA CONTABILITATII 3
CAPITOLUL 2
METODA CONTABILITATII 9
CAPITOLUL 3
CONTABILITATEA - COMPONENTA A SISTEMULUI
INFORMATIONAL ECONOMIC 15
CAPITOLUL 4
BILANTUL CONTABIL 21
CAPITOLUL 5
CONTUL - PROCEDEU AL DUBLEI iNREGISTRARI A
OPERATIILOR ECONOMICE 37
CAPITOLUL 6
CONTINUTUL ECONOMIC SI FUNCTIA CONTABILA A
PRINCIPALELOR CONTURI 82
CAPITOLUL 7
DOCUMENTAREA OPERATIILOR ECONOMICE - PROCEDEU
AL METODEI CONTABILITATII 113
CAPITOLUL 8
EVALUAREA PATRIMONIULUI iN CONTABILITATE 121
CAPITOLUL 9
INVENTARIEREA PATRIMONIULUI 126
CAPITOLUL 10
BALANTA DE VERIFICARE 133
CAPITOLUL 11
FORMELE DE CONTABILITATE 147
CAPITOLUL 12
CALCULATIA - PROCEDEU AL METODEI CONTABILITATII 155
CAPITOLUL 13
DOCUMENTELE CONTABILE DE SINTEZA 158
BIBLIOGRAFIE 179

Alte date

? CAPITOLUL 1

SCURT ISTORIC ASUPRA CONTABILIT?TII

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost preocupati de pastrarea bunurilor, a averii, de urmarirea drepturilor si obligatiilor fata de terti care afecteaza averea. Socotelile privind acestea erau tinute cu mijloace rudimentare:

- crestaturile pe oase de animale sau dungi verticale sapate pe peretii grotelor;

- grecii si incasii tineau socotelile cu ajutorul unor sfori innodate, de diferite culori;

- pastorii utilizau crestaturile pe bucati de lemn;

- in Mesopotamia se utilizau tablite de argila umeda pe care se gravau cantitatile de cereale din depozite, tablitele erau arse si se pastrau ca documente.

Cele mai vechi insemnari contabile au fost descoperite in Persia si Caldeea, pe tablite de lut ars cu o vechime de 5000 ani. În cea mai veche legislatie „Codul lui Hammurabi” aparuta cu 2000 ani inainte de Hristos se arata ca asiro-caldeenii foloseau documente justificative, cunosteau conturile si notiunile de activ si pasiv.

„Odata cu dezvoltarea raporturilor de piata, aceste socoteli s-au constituit incetul cu incetul intr-un complex de coduri, norme si reglementari si au determinat formarea unui corp de specialisti detasati in activitatea productiva, avand ca unica sarcina efectuarea acestui complex de operatiuni in vederea urmaririi activitatilor desfasurate si prezentarii rezultatelor” [1 Michel Capron – Contabilitatea in perspectiva, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, pag.15].

Parintele contabilitatii moderne este considerat Luca Paciolo (1445-1517) matematician calugar din Venetia. În lucrarea „Tractatus de computis et scripturis” adica Tratat de contabilitate in partida dubla, aparuta la Venetia, in anul 1494, in care apare pentru prima data, intr-o forma logica, descrierea partidei duble, elementul cel mai caracteristic al contabilitatii moderne.

Treptat, intre secolele XVI-XVIII, noua metoda de contabilitate – contabilitatea in partida dubla, se extinde in toata Europa, atat sub aspect practic cat si teoretic, dand nastere la o literatura contabila adecvata.

Referindu-se la rolul contabilitatii Goethe precizeaza: „Contabilitatea este una din cele mai sublime creatii ale spiritului omenesc pe care fiecare bun gospodar ar trebui s-o foloseasca in gospodaria sa”.

1.2. Obiectul de studiu al contabilitatii

Contabilitatea s-a nascut din necesitatile practicii sociale si a devenit stiinta avand un obiect propriu de cercetare si metode specifice pentru realizarea sarcinilor.

Parintele contabilitatii in partida dubla – Luca Paciolo – defineste obiectul contabilitatii ca fiind „tot ceea ce dupa parerea negustorului ii apartine pe lume, precum si toate afacerile mari si marunte in ordinea in care au avut loc [2 M. Epuran, V. Babaita – Bazele contabilitatii, Editura de Vest Timisoara, 1994.].

În literatura de specialitate, contabilitatea este privita ca o stiinta a patrimoniului.

Referindu-se la obiectul contabilitatii Legea contabilitatii precizeaza „Obiectul contabilitatii il constituie „reflectarea in expresie baneasca a bunurilor materiale si imobiliare, inclusiv solul, bogatiile naturale, zacaminte si alte bunuri, cu potential economic, disponibilitatile banesti, titlurile de valoare, drepturile si obligatiile unitatii., regiilor autonome, societatilor comerciale , institutiilor publice, unitatilor cooperatiste si altor persoane juridice, precum si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiilor patrimoniale efectuate, a cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor obtinute de acestea”.

Ca stiinta a calculului economic, contabilitatea masoara si determina costurile ocazionate de activitatile economice si sociale, precum si rezultatele obtinute ca efect al consumurilor de resurse economice.

Contabilitatea ca stiinta ofera metodele si procedeele necesare pentru analiza raporturilor de schimb intre elementele componente ale patrimoniului precum si tendinta lor de miscare.

Informatiile furnizate de contabilitate permit controlul asupra integritatii patrimoniului si asupra gestionarii elementelor componente ale acestuia.

Contabilitatea studiaza raporturile de schimb proprii patrimoniului ca entitate juridica, economica si financiara. Bunurile economice formeaza substanta economica a patrimoniului, drepturile si obligatiile indica modul de apropiere, de posesiune sau cauza stapanirii bunurilor.

1.3. Conceptii si teorii referitoare la obiectul contabilitatii.

Obiectul de studiu al contabilitatii.

De-a lungul timpului s-au conturat mai multe definitii date obiectului contabilitatii, unele mai complete, altele mai putin complete. Analiza lor permite conturarea urmatoarelor conceptii:

- conceptia juridica;

- conceptia economica;

- conceptia financiara

1.3.1. Conceptia juridica

Conceptia juridica defineste ca obiect de studiu al contabilitatii patrimoniul. Ce este patrimoniul?

Dictionarul limbii romane defineste patrimoniul astfel: „Bunuri pe care le mostenesc descendentii unei familii. Totalitatea drepturilor si obligatiilor unei persoane fizice sau juridice, evaluabile in bani si a bunurilor la care se refera acesta”.

Patrimoniul este constituit din totalitatea drepturilor si obligatiilor de natura economica exprimate in bani precum si bunurile la care acestea se refera apartinand unei persoane fizice sau juridice.

Existenta patrimoniului este conditionata de doua elemente independente:

- subiectul de drepturi si obligatiuni respectiv persoana fizica sau juridica;

- obiecte de drepturi si obligatiuni respectiv bunurile economice evaluate in bani.

Bunurile economice ca obiecte de drepturi si obligatii se concretizeaza in:

- bunuri corporale: terenuri, cladiri, materii prime, produse finite, marfuri, ambalaje, animale, etc.;

- bunuri necorporale: brevete, licente, marci de comert, creante (drepturi);

- bunuri financiare: disponibilitati in lei si valuta, titluri de participare, titluri de stat, titluri de plasament, efecte de comert.

Patrimoniul este studiat din diverse puncte de vedere. Contabilitatea prin specificul ei, studiaza patrimoniul sub aspectul evidentei, calculului, analizei si controlului, in etalon monetar a integritatii acestuia.

Pentru evidentierea patrimoniului, contabilitatea, ca stiinta ofera o teorie si o metoda care permite inregistrarea intr-o anumita ordine si pe baza unor principii si normative precizate a circuitului valorilor economice care formeaza patrimoniul.

1.3.2. Conceptia economica

Analizeaza obiectul contabilitatii prin prisma capitalului [3 Adepti ai conceptiei economice: I.Fr. Schar, R.P. Coffy, A. Gilbert si profesorii romani I. Evian, C. Pautu, D. Voina citat dupa M. Epuran si V. Babaita “Bazele contabilitatii, Editura de Vest Timisoara, 1994.].