Pagina documente » Drept » Brokerul vamal. Experienta internationala si cooperarea in domeniul vamal

Despre lucrare

lucrare-licenta-brokerul-vamal.-experienta-internationala-si-cooperarea-in-domeniul-vamal
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-brokerul-vamal.-experienta-internationala-si-cooperarea-in-domeniul-vamal


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE 3
Capitolul I POLITICA VAMALA A REPUBLICII MOLDOVA 5
1.1 Principii generale de vamuire 5
1.2 Cadrul normativ in domeniul activitatii vamale 11
1.3 Simplificarea si armonizarea procedurilor vamale 16
1.4 Aspecte cantitative privind obiectul activitatii organelor vamale 22
Capitolul II ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE PRIVIND ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA BROKERULUI VAMAL 27
2.1 Notiunea de broker vamal 27
2.2 Activitatea brokerului vamal. 28
2.3 Drepturile, obligatiile si responsabilitatea brokerului vamal 37
2.4 Raporturile cu specialistul si reprezentantul 41
Capitolul III EXPERIENTA INTERNATIONALA SI COOPERAREA iN DOMENIUL VAMAL 44
3.1 Uniunea vamala 44
3.2 Cooperarea vamala si armonizarea legislatiei Republicii Moldova 51
3.3 Implementarea normelor internationale in politica vamala a RM 55
3.4 Rolul brokerului vamal pe plan international 63
CONCLUZII SI RECOMANDARI 66
BIBLIOGRAFIE 74
Acte normative: 74
Literatura: 75
Resurse Internet: 77
ANEXE 78

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

INTRODUCERE

Odata cu proclamarea independentei, Republica Moldova a demarat procesul de trecere la economia de piata, organizare economica indispensabil legata de fenomenul globalizarii. Dezvoltarea economica a tarii se bazeaza tot mai mult pe cooperarea internationala.

Unul dintre mecanismele menite sa asigure securitatea economica a statului este sistemul vamal. De rand cu alte mecanisme statale, Republica Moldova a avut nevoie de crearea si implementarea, intr-un termen scurt, a sistemului sau vamal. În acest scop institutiile vamale de pe teritoriul Republicii Moldova (ale sistemului vamal dizolvat al ex-URSS) au fost subordonate Guvernului Republicii Moldova. [1 Decretul Presedintelui Republicii Moldova cu privire la subordonarea institutiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova nr.189 din 03.09.91] Conform deciziilor adoptate, a fost creat Departamentul de Stat pentru Controlul Vamal [2 Hotararea Guvernului nr.70 din 11.02.1991 cu privire la formarea Departamentului de Stat pentru Controlul Vamal al RSS Moldova.], stabilindu-se principalele directii de activitate: asigurarea exercitarii controlului la trecerea marfurilor si a mijloacelor, crearea centrelor de control si a punctelor de trecere la frontiera, formarea sistemului vamal de statistica si solutionarea problemei tarifelor vamale. Tot atunci s-a decis constituirea punctelor de trecere si control vamal si instituirea Inspectoratului Vamal. [3 Hotararea Guvernului cu privire la infiintarea punctelor de trecere si control vamal nr.496 din 06.09.91.

] Au fost adoptate un sir de legi, hotarari ale Parlamentului, hotarari ale Guvernului care au drept obiectiv reglementarea activitatii vamale. De asemenea, Republica Moldova a incheiat un sir de acorduri bi- sau multilaterale si a aderat la unele mecanisme internationale in scopul colaborarii in sectorul vamal.

Începand cu anul 1991, in Republica Moldova s-au depus eforturi considerabile pentru crearea bazei normative si organizatorice a activitatii vamale. Cu toate acestea, constatam ca in aceasta perioada nu s-a facut inca totul pentru a implementa integral principiile activitatii vamale. Situatia la zi din acest sector nu permite sa afirmam ca organele vamale exercita pe deplin atributiile, ca scopul de asigurare a securitatii economice a statului, de aparare a drepturilor si intereselor legitime ale persoanei in cadrul activitatii vamale este atins. Pe parcursul acestei perioade in cadrul activitatii vamale au aparut mai multe probleme care de repetate ori au fost in atentia opiniei publice. În contextul examinarii activitatii vamale, apare desigur si problema transparentei, coruptiei in acest sector.

Activitatea vamala se mai constituie din perceperea drepturilor de import si drepturilor de export, vamuirea, controlul si supravegherea vamala precum si din alte activitati de promovare a politicii vamale. Politica vamala, la randul sau, este parte integranta a politicii externe si interne a statului si cuprinde arealul pilonilor principali ce tin de asigurarea eficientei operatiunilor vamale, de reglementarea schimbului de marfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, ajutorului acordat rezolvarii problemelor politice si comerciale privind protectia pietei interne si stimularea economiei nationale si a altor obiective stabilite de legislatie.

Scopul prezentei lucrari este de a examina complex activitatea vamala in Republica Moldova, in special a brokerului vamal - persoana juridica, inregistrata in conformitate cu legislatia, care detine licenta de broker vamal, eliberata de Departamentul Vamal si care efectueaza in nume propriu, dar pe contul si la solicitarea persoanei care o reprezinta, operatiuni de mediere in domeniul vamal. [4 Legea Republicii Moldova Nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000. CODUL VAMAL, art.162.] Se reflecta, in masura posibilitatilor, problemele care exista in acest domeniu, se inainteaza recomandari pentru ameliorarea situatiei, sporirea eficientei acestei activitati, asigurarea securitatii statului, mai cu seama a celei economice, apararea drepturilor si intereselor legitime ale persoanei in cadrul activitatii vamale.

Capitolul I

POLITICA VAMAL? A REPUBLICII MOLDOVA

1.1 Principii generale de vamuire

Conform Codului Vamal, introducerea si scoaterea marfurilor si mijloacelor de transport din tara se efectueaza in functie de regimul vamal sub care sunt plasate conform procedurii de vamuire stabilite de acte normative (art. 22). La randul sau, regimurile vamale se stabilesc in functie de scopul operatiei si de destinatia marfurilor. În functie de regimul vamal se aplica restrictii la introducerea/scoaterea marfurilor, se percep drepturi de import/export, se acorda scutiri de drepturi, se stabilesc drepturile si obligatiile declarantilor, precum si responsabilitatea pentru incalcarea legislatiei. Din cele mentionate mai sus rezulta ca reglementarile netransparente si contradictorii in domeniul regimurilor vamale constituie un factor de baza ce faciliteaza fenomenul coruptiei in sectorul vamal.

Codul Vamal al Republicii Moldova stabileste 14 tipuri de regimuri vamale care, in principiu, corespund celor utilizate in practica internationala (pentru comparatie Codul Vamal din 1993 prevedea numai 4 regimuri vamale). Dat fiind faptul, ca prevederile Codului sunt de caracter general, iar actele care reglementeaza aplicarea acestuia nu au fost elaborate la timp, in activitatea curenta organele vamale s-au condus de regulamente si ordine ale Departamentului Vamal care, de fapt, nu au fost supuse expertizei juridice si nu au fost publicate in Monitorul Oficial, iar in lipsa acestora, deciziile autoritatilor vamale se bazau pe indicatiile administratiei si interpretarile personale. În consecinta, nu au fost excluse cazurile de autorizare neintemeiata a unor regimuri vamale, precum si acordarea de facilitati vamale in baza deciziilor persoanelor cu functii de raspundere. Numai in martie 2003 (cu intarziere de peste 3 ani) a intrat in vigoare Hotararea Guvernului nr.207 din 26 februarie 2003 vizand aprobarea Regulamentelor cu privire la aplicarea regimurilor vamale. Examinarea minutioasa a regulamentelor in cauza releva ca autorii acestora, probabil, aveau alte intentii decat cele de simplificare si armonizare a procedurilor vamale, deoarece este bine cunoscut faptul ca reglementarile si operatiunile complicate sunt principalele cauze ale coruptiei. Din acest context, rezulta necesitatea perfectionarii reglementarilor privind regimurile vamale prin transpunerea in legislatia nationala a principiilor stipulate in Conventia de la Kyoto.

Din toate 14 regimuri vamale existente cel mai des sunt utilizate importul si exportul, care prevad achitarea drepturilor de import (taxa vamala, TVA, accize, taxa pentru operatiunile vamale) sau ale drepturilor de export si punerea marfurilor in circulatie libera pe/sau in afara teritoriului vamal.

Regimul vamal de import in sectorul vamal cele mai importante, in contextul luptei impotriva coruptiei, sunt regulile privind tratamentul tarifar favorabil la import.

Conform legislatiei cazuri de scutiri de drepturi sunt stabilite numai in Legea tarifului vamal. Totodata, pana in prezent, unele scutiri de drepturi sunt prevazute si in alte acte normative, cum ar fi, de exemplu, Legea privind investitiile straine (art.35,36) din 01.04.1992 si Legea cu privire la leasing (art. 17) din 15.02.1996. Asemenea contradictii urmeaza a fi eliminate prin completarea articolului 28 din Legea privind tariful vamal si stabilirea intr-un singur act normativ a unei liste exhaustive de facilitati tarifare la importul de marfuri.

Daca e sa ne referim la tariful vamal, datele statistice indica, ca ponderea taxelor vamale in bugetul de stat nu depaseste 5%. Aceasta se explica prin faptul ca majoritatea importurilor provin din statele-membre CSI si Romania cu care Moldova a semnat acorduri privind crearea zonei libere de comert. În realitate, unii agenti economici reusesc sa beneficieze ilegal de aceste facilitati, prezentand autoritatii vamale certificate care contin date neautentice privind originea marfurilor care sunt acceptate de catre vamesii corupti. În acelasi timp, conform Legii privind tariful vamal si acordurilor privind crearea zonei libere de comert, autoritatile vamale sunt in drept, in cazul in care se suspecteaza autenticitatea certificatelor de origine, sa se adreseze organelor competente din tara exportatoare pentru a obtine date suplimentare. Implementarea acestui sistem de cooperare administrativa este un factor decisiv in asigurarea aplicarii corecte a scutirilor de taxe vamale in cadrul zonelor libere de comert.

Contracararea evaziunilor fiscale legate de originea marfurilor este posibila si prin efectuarea unei expertize a marfurilor. În Republica Moldova expertiza originii marfurilor se efectueaza de catre Camera de Comert si Industrie, care este abilitata sa elibereze certificate de origine. Trebuie sa mentionam ca in majoritatea statelor astfel de certificate se elibereaza de catre organele guvernamentale, precum este vama. Probabil, lipsa de cunostinte corespunzatoare si de conditii necesare nu permite autoritatilor vamale din Republica Moldova sa-si exercite aceasta functie, in plus, nici Departamentul Vamal nu-si exprima dorinta de a-si asuma aceasta responsabilitate.

Coruptia apare si datorita nomenclatorului de marfuri foarte complex. Lipsa cunostintelor corespunzatoare in domeniu, precum si reglementarile complicate pot duce la includerea marfurilor de import la pozitii tarifare gresite. Multi agenti economici profita de aceasta situatie si declara marfuri sub o alta denumire, la pozitii tarifare care se impoziteaza cu cote de taxe vamale mici sau cota 0%. Asemenea incalcari se comit cu complicitatea vamesilor care accepta mita pentru o pozitionare mai avantajoasa. Aceasta schema a devenit foarte convenabila agentilor economici care prin achitarea mitei (cu cat mai mare este cota taxei cu atat mai mare va fi suma acceptata de vames) se eschiveaza de la plata unor sume considerabile in bugetul statului.

În majoritatea cazurilor expuse mai sus coruptia este initiata de agentii economici care, incalcand legislatia, inclusiv prin realizarea unor conventii ilicite, beneficiaza neintemeiat de tratament tarifar favorabil. Factorii principali care genereaza aceasta forma de coruptie sunt: cotele de taxe vamale ridicate, existenta unui numar considerabil de restrictii la import si totodata a diferitelor scutiri de drepturi.

În contextul regimului de import este necesar sa se tina cont de faptul ca actele de coruptie implica nu numai personalul vamal, dar si factori de decizie din alte institutii de stat si banci comerciale. Astfel, nu pot fi excluse acte de coruptie la eliberarea de garantii bancare in vederea acordarii de catre Departamentul Vamal a unor vacante fiscale sau confirmarea unui transfer de bani care in realitate nu a avut loc.

Regimul vamal de export

Regimul vamal de export nu prevede incasarea impozitelor, dar, cu toate acestea, acorda dreptul la restituirea sumelor de taxe pe valoarea adaugata (TVA) si a accizelor. Pentru a beneficia de acest drept, unii agenti economici practica operatiuni de export fictiv, adica marfurile sunt trecute ca fiind exportate, in realitate, insa, acestea ramanand in tara pentru consum intern. Rolul vamesilor corupti in aceasta schema consta in confirmarea fictiva a documentelor de export ceea ce este o ignorare directa a stipularilor legale.

În sistemul vamal contemporan se mai pot desprinde asa numitele regimuri vamale suspensive - operatiuni cu titlu temporar, care au drept efect suspendarea taxelor vamale si in acest context sunt cele mai vulnerabile in fata coruptiei. Reglementarea juridica a acestor regimuri trebuie se fie cat mai transparenta si totodata detaliata, in caz contrar, exista riscul acordarii de facilitati fiscale neintemeiate. Printre regimurile suspensive se numara regimul de admitere temporara, perfectionarea activa si tranzitul marfurilor.

Regimul de admitere temporara a marfurilor

Regimul de admitere temporara este solicitat de agentii economici pentru marfurile destinate utilizarii in alte scopuri decat cele comerciale, cum ar fi demonstrarea la expozitii, pentru spectacole, utilizarea mijloacelor de transport si a utilajului de productie, in scopul cercetarilor stiintifice si didactice etc. Conform legislatiei in vigoare, marfurile plasate sub acest regim sunt scutite de drepturi de import cu exceptia taxei pentru proceduri vamale.

La nivel international a fost elaborat si se aplica in 63 de tari un mecanism care permite prevenirea si eliminarea unor incalcarilor regimul de admitere temporara - carnetul ATA. Carnetul ATA inlocuieste cererea de autorizare, iar fila de carnet completata tine loc de autorizatie si de declaratie vamala pentru acordarea regimului de admitere temporara, totodata carnetul ATA este o garantie a respectarii conditiilor acestui regim.

Cu complicitatea vamesilor, pot fi comise contraventii vamale asa cum ar fi, de exemplu, efectuarea de operatiuni ilegale cu marfuri si mijloace de transport, modificarea starii lor, punerea in circulatie libera a marfurilor pentru care nu au fost achitate drepturile de import, incalcarea termenelor de admitere temporara. Situatia se agraveaza in cazul in care, la depistarea indiciilor unei contraventii administrative, vamesii accepta mita in vederea scutirii agentilor economici de sanctiuni materiale si/sau administrative. Astfel, vamesii nu intocmesc procesul-verbal sau claseaza neintemeiat dosarul.

Din cele relatate mai sus rezulta necesitatea perfectionarii reglementarilor privind regimul de admitere temporara. În acest context, se recomanda ratificarea acordurilor internationale care contin elemente de baza necesare pentru evitarea actelor de coruptie, printre care Conventia vamala privind carnetul ATA pentru admiterea temporara a marfurilor din 1961 si Conventia privind importul temporar de la Istambul din 1990.

Regimul de perfectionare activa a marfurilor

Reiesind din situatia dificila in domeniul industriei nationale, multi producatori autohtoni activeaza in baza unor contracte de prelucrare in lohn - prestarea serviciilor de prelucrare a materiei prime a clientului cu returnarea productiei finite. În acest caz, materia prima de import este declarata in regimul vamal de perfectionare activa.

Controlul vamal asupra respectarii conditiilor regimului de perfectionare activa necesita o pregatire speciala in domeniu. Din cauza complexitatii procesului de prelucrare, precum si cu complicitatea vamesilor corupti pot fi comise asemenea contraventii ca substituirea materiei prime de import cu cea autohtona, nerespectarea termenelor de inapoiere a produsului finit sau plasarea in circulatie libera a materiei prime fara achitarea drepturilor de import. Partial, problemele mentionate se rezolva prin solicitarea unui act de expertiza, eliberat de Camera de Comert si Industrie, insa, controlul vamal ramane in sarcina vamesilor.

Regimul vamal de tranzit al marfurilor

Regimul vamal de tranzit se afla permanent in centrul atentiei organelor de drept, cauza principala fiind un numar impresionant de infractiuni comise cu marfuri supuse accizelor. Cele mai frecvente sunt situatiile cand marfurile se declara ca fiind destinate tranzitului, pe cand in realitate acestea sunt introduse in scopuri comerciale. Problema principala pentru organele vamale consta in asigurarea unui control eficient al mijloacelor de transport care tranziteaza teritoriul vamal si neadmiterea cazurilor de punere in circulatie libera a marfurilor fara achitarea drepturilor de import.

Guvernul Republicii Moldova a incercat sa implementeze mai multe metode - incepand cu escortarea anumitor categorii de marfuri, pana la implementarea unor tehnologii informationale. Astfel, in vederea asigurarii evidentei si controlului automatizat al marfurilor in tranzit, Departamentul Tehnologii Informationale a elaborat Sistemul informational de evidenta si control "CONTROL-GT(TRANZIT)" care presupune utilizarea unor sigilii electronice. Sistemul a fost testat incepand cu 1 decembrie 2001 in unele puncte de trecere a frontierei precum Sculeni, Otaci si Palanca. Eficienta acestui sistem in combaterea tranzitului ilegal este discutabila, prin urmare, Guvernul a considerat necesara restabilirea sistemului de escortare, sistem pus in sarcina Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei incepand cu ianuarie 2003.

Se mai poate de mentionat si asa-numitul „tranzit intern", cand in vederea vamuirii si perfectarii declaratiei, marfurile sunt transportate de la frontiera pana la autoritatea vamala interna.

1.2 Cadrul normativ in domeniul activitatii vamale

În scopul crearii bazei normative a activitatii vamale, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un sir de legi si hotarari, cele de baza fiind: