Pagina documente » Drept » Cauze legale de revocare a donatiilor

Despre lucrare

lucrare-licenta-cauze-legale-de-revocare-a-donatiilor
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-cauze-legale-de-revocare-a-donatiilor


Cuprins

Cuprins
Introducere
CAPITOLUL I Aspecte generale privind contractul de donatie
Sectiunea 1-Istoricul contractului de donatie
Sectiunea 2-Reglementare legali
Sectiunea 3-Definitie
Sectiunea 4-Caracterele juridice
4.1.Contract unilateral
4.2. Contract solemn
4.3.Contract translativ de proprietate
4.4.Contract cu titlu gratuit
CAPITOLUL II Irevocabilitatea donatiilor.Principiul irevocabilitii donatiilor
Sectiunea 1-Clauze compatibile si clauze incompatibile cu principiul irevocabilititii donatiei
1.1Clauze incompatibile cu principiul irevocabilititii donatiei
1.1.1.Donatiile ficute sub conditie potestativa din partea donatorului
1.1.2.Donatia ficuti cu sarcina penturu donator de a pliti datoriile viitoare nedeterminate
1.1.3.Donatia ficuti cu clauza de a dispune de bunul donat
1.1.4.Dreptul de denuntare unilaterala a contractului de donatie
1.2.Clauze compatibile cu principiul irevocabilititii donatiei
Sectiunea 2-Exceptii de la principiul irevocabilititii donatiei
2.1.Revocabilitatea donatiilior intre soti
2.2.Donatiile de bunuri viitoare
CAPITOLUL III Cauze legale de revocare a donatiei
Sectiunea 1-Reglementarea legala
Sectiunea 2-Revocarea pentru neexecutarea sarcinilor
2.1.Precizari prealabile
2.2.Actiunea si revocarea donatiilor pentru neexecutarea sarcinilor
2.3.Contractul de donatie cu sarcina in beneficiul donatorului. Probleme aparute in caz de deces al donatorului, anterior executarii sarcinii
Sectiunea 3-Revocarea pentru ingratitudine
3.1.Precizari prealabile. Cauze.
3.2.Revocarea pentru atentat la viata donatorului
3.2.1.Excluderea de la succesiune pentru cauza de nedemnitate. Revocarea donatiei pentru cauza de ingratitudine
3.3.Revocarea pentru delicate, cruzimi sau injurii grave
3.4.Revocarea pentru refuz fara cuvint de alimente
3.5.Actiunea in revocare
Sectiunea 4-Revocarea pentru survenienta de copil
4.1.Precizari prealabile
4.2.Conditii
4.3.Problema adoptiei
CAPITOLUL IV Concluzii si propuneri de lege ferenda

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

{p}

?

INTRODUCERE

De-a lungul existentei sale, omul este supus in mod continuu unor norme prin intermediul carora i se limiteaza libertatea.

Oricare individ trebuie sa se supuna legilor naturale biologice sau fizice, in primul rand, acestea avand propriile lor sanctiuni in caz de neindeplinire.În continuare,apar reguli cu privire la conduita,familie sau profesie.Uzantele sociale,religia si morala intervin de asemenea, tinzand sa-i impuna omului perceptele lor in circumstantele cele mai variate ale vietii sale si,in special, in raport cu semenii.

Normele juridice coexista cu toate aceste reguli, primele incercand sa reglementeze intregul ansamblu de aspecte ale vietii.

Dintre ramurile de drept,dreptul civil este probabil cel mai vast, cuprinzand, pe langa alte norme si reglementari legate de om si patrimoniul.Scopul acestei reglementari este asigurarea unei folosinte si proprietati netulburate,precum si protejarea intereselor legitime ale persoanei.

Materia contractelor speciale ,ca parte integranta a dreptului civil,are ca obiect de reglementare instrumentele juridice prin intermediul carora se realizeaza,de regula, circulatia bunurilor (de exemplu-locatiunea, depozitul),ori crearea de valori(de exemplu-antrepriza) [1 Regimul juridic al contractelor civile reprezinta o parte importanta –atat teoretic cat si practic –a dreptului privat ,in general si a dreptului civil,in special.].

Vanzarea-cumpararea ,locatiunea, depozitul, arendarea, donatia sunt doar cateva dintre posibilitatile pe care le are o persoana relativ la patrimoniul sau.Operatiunile prin care se transmite dreptul de proprietate,pot avea caracter oneros sau gratuit.Cele cu caracter gratuit

beneficiaza de o reglementare mai stricta,tocmai pentru a apara interesele familiei.

Un astfel de contract il constituie si contractul de donatie.

In Codul Civil roman,donatia este reglementata in Titlul II din Cartea a III-a–„ Despre diferitele moduri prin care se dobandeste proprietatea “ ,titlul cuprinzand si testamentul.

Reunirea donatiei si a testamentului intr-un titlu se explica prin aceea ca autorii Codului napoleonian ,urmarind traditiile dreptului german din cutumele Frantei au privit libertatile, fie intre vii, fie mortis causa, mai

mult din punct de vedere al ingradirilor pe care le-au incurajat spre a limita contravenierea principiului conservarii bunurilor in familie.

„Transmisiunea cu titlu gratuit e forma cea mai inalta a colaborarii sociale. Ea da satisfactie sentimentelor active care, alaturi de interese si mai presus de ele,ramane marele martor al vietii sociale“-spune Matei B.Cantacuzino.

Constantin Hamangiu [2 C.Hamangiu, I.Rossetti si A. Baicoianu-Tratat de Drept Civil Roman, Editura Nationala , Bucuresti, 1929, p. 959] gaseste trei trasaturi comune ale donatiei si testamentului,in ciuda faptului ca primul este un contract,iar al doilea este un act de dispozitie unilaterala.Astfel,ambele sunt acte de dispozitie cu titlu gratuit ,au ca scop atribuirea unor bunuri dupa dorinta dispunatorului catre anumite persoane alese pentru consideratiuni afective si,nu in ultimul rand,sunt acte solemne.

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE PRIVIND CONTRACTUL DE DONATIE

SECTIUNEA 1

ISTORICUL CONTRACTULUI DE DONATIE

Întotdeauna oamenii au facut donatii,ca expresie a afectiunii, datoriei ,recunostintei.

Cel mai vechi cod din lume,cel al regelui Hammurabi,reglementeaza donatia astfel : »Daca tatal da unui fiu,al carui ochi este placut,camp, gradina sau casa si-i va face si inscris, dupa moartea tatalui,cand vin toti fratii sa imparta mostenirea,el isi va lua dania si numai dupa scaderea acesteia,ei vor imparti in bucati egale averea casei parintesti [3 D.Alexandresco,Dreptul civil roman in comparatie cu legile vechi si cu principalele legislatiuni straine, Atelierele geografice SOCEC,Bucuresti,1913,tomul IV,partea I,p. 7.]. »

La romani, donatia era facuta nu numai intre vii, ci si „per mortis causa“.Este celebra defintia lui Marcian in „Digeste “ :

„ mortis causa donatia est cum (magis)qui habere se vult quam qui donat magisquue donat quam heredem tuum “ [4 D.Alexandresco.op. cit.,p. 11]

Justinian in „Institute“ ,ca si Paul ,se ocupa de donatie.În dreptul roman clasic era un act intre vii insa in epoca postclasica , isi asimileaza si dispozitiile cu cauza de moarte.

Vechile legiuiri ale Moldovei prevedeau ca se mai putea dispune cu titlu gratuit prin donatie cu cauza de moarte si prin codicil.Donatia cu cauza

de moarte se deosebea de donatia propriu-zisa si se apropia mai mult de testament. Astfel,asemenea dreptului roman,vechile legiuiri ale Moldovei [5 D. Alexandresco,op. cit.,p.7] prevedeau ca se puteau face donatii cu cauza de moarte, prin care o persoana ce traieste cu temerea unui pericol de moarte, daruieste un bun unei alte persoane, sub conditia suspensiva sau rezolutorie a mortii sale, donatorul fiind liber sa revina asupra masurii sale oricand .

În urma acceptarii de catre donatar, donatorul putea sa revina in orice moment cu privire la donatia facuta atata timp cat era in viata .Daca lipsea

elementul conditionator al vointei, atunci donatia constituia o donatie intre vii(donatie absoluta ).

Revocabilitatea acestei donatii nu era de esenta ei, deoarece donatorul putea sa renunte la revocare printr-o cauza expresa fara ca libertatea sa inceteze a fi o donatie mortis causa.

Donatia mortis causa se deosebea de donatia intre vii prin urmatoarele caractere :

a)ea nu era definita decat la moartea donatorului.

-devenea caduca prin moartea donatarului, daca acesta murea inaintea

donatorului

-era irevocabila dupa dorinta donatorului afara de cazul cand exista o clauza contrara

Donatia „mortis causa“se apropia de testament in urmatoarele puncte de vedere :