Pagina documente » Drept » Conditiile generale ale dreptului la mostenire

Despre lucrare

lucrare-licenta-conditiile-generale-ale-dreptului-la-mostenire
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-conditiile-generale-ale-dreptului-la-mostenire


Cuprins

CUPRINS
Consideratii introductive............pag.2
CAPITOLUL I - Capacitatea succesorala.......pag.3
SECTIUNEA I - Notiune si particularitati..............pag.3
SECTIUNEA II - Persoanele care au capacitate succesorala.......pag.12
2.1.Persoanele fizice in viata la data deschiderii succesiunii........pag.12
2.2.Persoanele concepute der nenascute..pag.13
2.3.Persoanele juridice.......pag.15
2.4.Persoanele disparute.....pag.16
SECTIUNEA III - Persoanele care nu au capacitate
succesoralapag.20
3.1.Persoanele fizice predecedate si personae juridice care au
incetat sa aiba fiinta....pag.20
3.2.Comorientii..............pag.20
3.3.Persoane fizice decedate in acelasi timp...........pag.24
CAPITOLUL II - Vocatia succesorala.........pag.27
Formele vocatiei succesorale.............pag.28
Vocatia legala generala.....pag.29
Vocatia legala concreta.....pag.37
CAPITOLUL III - Nedemnitatea succesorala.pag.38
SECTIUNEA I - Notiune si caractere juridice........pag.39
SECTIUNEA II - Cazuri de nedemnitate..............pag.42
2.1.Atentatul la viata defunctului.........pag.42
2.2.Acuzatia capitala calomnioasa inpotriva defunctului............pag.44
2.3.Nedenuntarea omorului a carui victima a fost defunctul........pag.45
SECTIUNEA III - Efectele nedemnitatii succesoralepag.46
3.1.Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului.........pag.48
3.2.Efectele nedemnitatii fata de copii nedemnului...pag.50
3.3.Efectele nedemnului fata de ceilalti descendentipag.52
3.4.Efectele fata de terti.Teoria mostenitorului apparent...........pag.53
SECTIUNEA IV - Invocarea nedemnitatii............pag.56
Persoanele care pot invoca nedemnitatea......pag.56
Persoanele impotriva carora poate fi invocata
nedemnitatea.........pag.58
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

EXTRAS DIN DOCUMENT

?CONSIDERATII INTRODUCTIVE

Potrivit dispozitiilor art.654 – 658 C.civ., pentru ca o persoana sa poata mosteni in temeiul legii, este necesar ca la momentul deschiderii succesiunii, persoana care succede sa intruneasca urmatoarele conditii, doua conditii – una pozitiva si una negativa pe care trebuie sa le intruneasca o persoana pentru a putea mosteni. [1 DAN CHIRIC? – Drept Civil Succesiuni – Editura Lumina Lex Bucuresti 1996]

a).sa aiba capacitatea succesorala (art.654 C.civ)

b).sa nu fie nedemna de a mosteni (art.655 C.civ)

La cele doua conditii, jurisprudenta o adauga si pe a treia

c).sa aiba vocatie succesorala sau chemarea la mostenire.

În timp ce capacitatea succesorala si vocatia la mostenire sunt conditii care trebuie sa fie intrunite atat in cazul mestenirii legale, cat si a celei testamentare, conditia ca persoana chemata la mostenire sa nu fie nedemna este specifica doar mostenirii legale si nu constituie o conditie generala a dreptului la mostenire.

Nedemnitatea succesorala are insa un corespondent specific mostenirii testamentare, si anume revocarea judecatoreasca a legatelor pentru ingratitudine art. 930 – 931 C. Civil.

Dreptul la mostenire, nu este analizat numai in sensul aptitudinii generale a unei persoane fizice sau juridice de a dobandi drepturi si obligatii, in virtutea capacitatii sale de folosinta, dreptul la mostenire reprezinta un drept constitutional, consacrat prin art. 42 din Constitutia Romaniei care prevede ca Dreptul la mostenire este garantat.

CAPITOLUL I

CAPACITATEA SUCCESORAL?

SECTIUNEA I

NOTIUNE SI PARTICULARIT?TI

a).NOTIUNE. Potrivit dispozitiilor art.645 C.civ., “pentru a putea succede trebuie neaparat ca persoana care succede sa existe la momentul deschiderii succesiunii. Rezulta ca orice persoana care exista in momentul deschiderii mostenirii are capacitatea succesorala, adica capacitatea de a mosteni, de a culege o succesiune. O persoana care are capacitatea succesorala poate mosteni daca la data deschiderii succesiunii este in viata.

Capacitatea succesorala reprezinta aptitudine unei persoane de a fi subiect al drepturilor si obligatiilor pe care le implica calitatea de succesor.

Desi in literatura de specialitate s-a sustinut ca notiunea de capacitate succesorala se refera la existenta in viata la momentul deschiderii succesiunii a persoanei chemate la mostenirea celui decedat, fiind socotita ca ceva diferit de capacitatea de folosinta , nefiind altceva decat o parte a acestuia. Capacitatea de folosinta este aptitudinea generala de a avea drepturi si obligatii art.5 alin.2 din Decretul nr.31/1954, o mai putem defini si ca o parte a capacitatii civile a omului, ca aptitudinea acestuia de a avea drepturi si obligatii civile sau capacitatea de folosinta este aptitudinea individului uman de a avea drepturi si obligatii. În concluzie tinand seama de legislatia in vigoare (indeosebi Decretul nr.31/1954 si Pactul international privind drepturile civile si politice ale omului rectificat prin decretul nr.212/1974) trebuie mentionat ca definitia capacitatii de existenta cuprinde in mod obligatoriu doua elemente capacitatea de folosinta este o parte a capacitatii civile a omului, ea consta in aptitudinea omului de a avea drepturi si obligatii civile. Conform Dreptului Romanesc capacitatea de folosinta era recunoscuta tuturor oamenilor liberi, dar intr-o proportie inegala in functie de pozitia sociala a acestora. Cu cat rangul cuiva era mai inalt, cu atat poseda mai multe drepturi.

Potrivit art.7 alin.1 Decretul nr.31/1954 capacitatea de folosinta a persoanei incepe de la nasterea acestuia si inceteaza odata cu moartea. Decesul persoanei fizice marcheaza sfarsitul participarii acesteia la viata juridica, adica nu numai disparitia ei ca fiinta sociala, ca membru al societatii, ci si disparitia sa ca subiect de drept civil inzestrat cu atributul capacitatii de folosinta. De aceea, sub aspect juridic prezinta o importanta deosebita stabilirea exacta a acestui moment. Legea civila reglementeaza doua ipoteze cu referire la incetarea din viata a persoanei fizice aceea a mortii declarate judecatoresti.

În timp ce capacitatea succesorala reprezinta aptitudinea de a dobandi drepturi si obligatii specifice, care se refera la mostenire.

Dovada existentei in momentul deschiderii mostenirii incumba aceluia care pretinde drepturi asupra mostenirii (art.1169 C.Civ.) si care poate sa fie mostenitorul in cauza prin reprezentantii legali, daca este cazul, dar si succesorii sai in dreptrui, in cazul in care mostenitorul a fost in viata la data deschiderii mostenirii un timp cat de scurt, dar ulterior a decedat, drepturile lui asupra mostenirii fiind reclamate de proprii sai succesori in drepturi mostenire prin retransmitere.

Întrucat vizeaza existenta in raport cu momentul deschiderii mostenirii, ea se poate referi fie la dovada existentei persoanei in momentul deschiderii mostenirii, fie la dovada momentului deschiderii mostenirii in perioada existentei persoanei cu vocatie succesorala. Cu alte cuvinte, dovada vizeaza nu numai si nu atat existenta persoanei, ci mai ales corelatia ei cu momentul mortii celui care lasa mostenirea.

În aceasta ordine de idei, urmeaza sa facem unele precizari in legatura cu persoanele care au capacitatea succesorala, fiindca exista in momentul deschiderii mostenirii, si in legatura cu persoanele care nu au capacitate succesorala, fiindca nu mai exista in acel moment. Sunt necesare unele diferentieri privind capacitatea succesorala in cazul mostenirii prin reprezentare si prin retransmitere. [2 FRANCISC DEAK – Tratat de Drept Succesoral, Ed. Universul Juridic, 2002, pag.41]

b).Situatii privind capacitatea succesoriala in cazul mostenirii prin reprezentare si retransmitere.

b1).În cazul mostenirii prin reprezentare, specifica numai mostenirii legale, mostenitorul (unul sau mai multi) au vocatie succesoriala legala reprezentat, pretinde drepturile succesoriale ale ascendentului sau reprezentat) decedat la data deschiderii mostenirii, urcand in locul, gradul si drepturile acestuia art.664 Cod civil. În acest caz, reprezentatul trebuie sa dovedeasca ca el personal are capacitatea succesorala(adica existenta la data deschiderii mostenirii),iar cel reprezentat era decedat la aceasta data pentru ca nu se reprezinta decat persoanele moarte (art.668 Cod civil).

b2).În caz de retransmitere a mostenirii, mostenitorul legal in nume propriu sau prin reprezentare ori testamentar-supravietuind un timp cat de scurt defunctului, dobandeste el succesiunea acestuia din urma chiar daca nu a acceptat, dar nici nu a repudiat-o si confundata cu a sa proprie – o lasa propriilor sai mostenitori, legali sau testamentar mostenire succesiva subsecventa.În acest caz, persoanele care pretind drepturi asupra masei succesorale prin retransmitere trebuie sa dovedeasca existenta mostenitorului in momentul deschiderii primei mosteniri si, bineinteles, propriile drepturi succesorale asupra mostenirii lasata de acesta inclusiv existenta la data deschiderii acestei din urma mostenirii.

Retransmiterea poate fi si succesiva.

Mentionam ca retransmiterea mostenirii opereaza chiar daca mostenitorul – decedat inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de optiune succesorala de 6 luni – nu a exeritat acest drept nici nu a acceptat, dar nici nu a repudiat-o, fiindca din patrimonial retransmis face parte si acest drept de optiune, care poate fi exercitat de beneficiarul retransmiterii in perioada ramasa pana la implinirea termenului de prescriptie. Daca insa termenul de optiune a expirat, beneficiarul retransmiterii trebuie sa dovedeasca ca mostenitorul a acceptat mostenirea in termen sau ca a murit inainte de expirarea termenului si acceptarea a fost facuta de el, in caz contrar stingandu-se prin prescriptie titlul sau de mostenitor.

Prin urmare, statuarea instantei supreme – in sensul ca instantele aveau indatorirea sa stabileasca, pe baza de probe, daca D.P.a acceptat succesiunea….-este corecta intrucat in speta, moartea bunicilor de cuius a avut loc in februarie si spetembrie 1981, iar moartea fiului lor in octombrie 1982. În consecinta, copiii si sotia supravietuitorului a fiului puteau beneficia – alaturi de alti mostenitori – de retransmiterea partii din mostenirea bunicilor numai daca fiul ar fi acceptat in termen mostenirea.

Mostenirea prin reprezentare se impune a fi deosebita de mostenirea prin retrasmitere si prin faptul ca, in primul caz, exista o singura mostenire dobandita de mai multi mostenitori in nume propriu sau prin reprezentare si isi exercita drepturile succesorale o singura data. În schimb, in cel de al doilea caz, exista doua (eventual chiar mai multe) mosteniri succesive; prima mostenire este culeasa – in tot sau in parte – de cel de al doilea cuius, in viata la deschiderea primei mosteniri, si pe care o trasmite la moartea propriilor mostenitori. Fiind vorba de doua (sau mai multe) mosteniri ele trebuie examinate separate, pentru a vedea competenta lor separata, acceptarea in termen, cotele – parti ce se cuvin mostenitorilor, cota mostenita de prima mostenire intrand in patrimoniul celui de al doilea cuius, iar apoi prin retransmitere, in cadrul celei de a doua mostenire, in patrimoniul propriilor mostenitori. În speta solutionata prin decizia citata a CSJ, era posibila ca la moartea uneia dintre parinti, alaturi de copii sa fi mostenit si celalalt parinte (in calitate de sot supravietuitor), apoi tot patrimonial lasat dupa ce decedeaza si cel de al doilea parinteasca fie dobandit de descendentii lui (eventual si descendentii dintr-o alta casatorie, care nu aveau vocatie succesorala la prima mostenire).

Mai precizam ca in cazul mostenirii prin retrasmiterea successive, dar care se dezbat deodata, cele anterioare nefiind culese, competenta teritoriala a birourilor notariale (si ale altor organe) se determina dupa domiciuliul defunctului care a decedat cel din urma (art.10 litera b din Legea 36/1995) si se intocmeste un singur certificat de mostenitor, stabiliandu-se pentru fiecare dintre autorii succesiunilor in mod corespunzator calitatea si drepturile fiecarui mostenitor sau legatar, precum si bunurile si datoriile succesiunii (art.83 din Regulamentul de punere in aplicare a Legii nr.36/1995), conform careia pe baza inchierii finale, se redacteaza certiuficatul de mostenitor sau legatar, care va cuprinde constatarile din aceasta incheiere referitoare la masa succesorala, numarul si calitatea mostenitorilor si cotele ce le revin din patrimonial defunctului.Potrivit art.83 din Legea nr.36/1995, pe baza incheierii finale, in termen de 20 de zile de la data acesteia, se va elibera certificatul de mostenitor, care va cuprinde constatarile din aceasta incheiere referitoare la compunerea masei succesorale, numarul si calitatea mostenitorilor, precum si in cazul mostenitorilor universali sau cu titlu universal, la cotele ce revin fiecaruia mostenire ori, in cazul legaturilor particulari, la bunurile ce le revin din mostenire. În cazul repunerii pe rol a dosarului succesoral suspendat pentru unul din motivele prevazute la art.78 alin.1 litera b si c din Legea 36/1995, cartificatul de mostenitor se va elibera pe baza hotararii judecatoresti irevocabile care a rezolvat neintelegerile.

Cate un exemplar al certificatului de mostenitor se va elibera fiecarui successor, dupa achitarea taxelor notariale si a onorariului cuvenit notarului.

În cazul in care prin testament s-a instituit un executor testamentar, se va elibera in conditiile mentionate mai sus un certificat constatator al acestei calitati (art.83 alin.3 din Legea nr.36/1995).

Daca nu se face dovada existentei unor bunuri in patrimonial defunctului ori determinarea acestora presupune operatiuni de durata, la cererea mostenitorilor, se poate emite un certificat de calitate de mostenitor (art.84 din Legea nr.36/1995).

Dupa emiterea certificatului de mostenitor, in principiu, nu se mai poate intocmi un alt certificat (art.86 alin.1 din Legea 36/1995). Prin exceptie insa,in anumite situatii expres prevazute de lege, se va putea intocmi un certificat suplimentar sau un nou certificat. Astfel, potrivit art.86 alin.2 din Legea nr.36/1995, se va elibera un asemenea certificat suplimentar de mostenitor atunci cand, cu acordul tuturor mostenitorilor, notarul reia procedura succesorala in vederea complectarii incheierii finale cu lucrurile omise din masa succesorala.

Tot astfel, potrivit art.88 alin.2 din Legea nr.36/1995, in cazul anularii certificatului de mostenitor pe cale judecatoreasca, notarul va elibera un nou certificat pe baza hotararii judecatoresti irevocabile.

Potrivit art.88 alin.1 fraza a II-a din Legea nr.36/1995, pana la anularea sa prin hotarare judecatoreasca, certificatul de mostenitor face dovada deplina in privinta calitatii de mostenitor si a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecarui mostenitor in parte.

În esenta deci, certificatul de mostenitor constituie un mijloc de dovada a calitatii de mostenitor, a cotei ce revine fiecarui mostenitor si a compunerii masei succesorale. Acest mijloc de dovada nu este insa absolut, putand fi combatut pe calea actiunii in anulare de catre cei care se considera vatamati (art.88 alin.1 fraza I din Legea nr.36/1995). Prin urmare , este unanim admis ca certificatul de mostenitor nu constituie in sine un titlu translativ de proprietate de la defunct la succesori, transmisiunea realizandu-se fie direct in virtutea legii [3 Legea 36/1995 privind organizarea notarilor publici publicata in Monitorul Oficial nr.55/2000]fie in virtutea testamentului, el nefacand altceva decat sa ateste acest lucru.Este motivul pentru care certificatul de mostenitor nu poate fi invocat ca just titlu pentru uzucapiunea de scurta durata.