Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS:
1. Reforma in domeniul sanatatii publice in Rominia3
1.1. Evolutia sistemului de sanantate pe plan mondial............3
1.2. Directii si necesitatea reformei in domeniul sanatatii publice din Rominia............4
1.2.1. Sistemul asigurarilor sociale de sanatate din Rominia......4
1.2.2. Reorganizarea sistemului medical rominesc...7
1.2.3. Fianantarea unitatilor sanitare din Rominia....9
1.3. Rolul si importanta Spitalului Clinic Judetean Sibiu in asigurarea starii
de sasnatate a populatiei...........12
1.4. Structura Spitalului Clinic Judetean Sibiu......13
1.5. Rolul si atributiile compartimentului financiar-contabil in asigurarea contabilitatii
Spitalului Clinic Judetean Sibiu..14
2. Evaluarea veniturilor si cheltuielilor potrivit clasificatiei bugetare.........17
2.1. Evaluarea veniturilor .............17
2.2. Evaluarea cheltuielilor potrivit structurii clasificatiei bugetare .........19
2.3. intocmirea bugetului de venituri si cheltuielil la
Spitalului Clinic Judetean Sibiu.27
3. Organizarea contabilitatii la Spitalului Clinic Judetean Sibiu28
3.1. Modalitati si surse de finantare la Spitalului Clinic Judetean Sibiu......28
3.1.1. Finantarea din venituri proprii ...28
3.1.2. Finantarea din credite acordate de Casa de Asigurari de Sanatate Sibiu.....28
3.1.3. Finantarea din alocatii bugetare.......29
3.1.4. Fianatarea din fonduri speciale .......30
3.1.5. Finantarea de la bugetul local..........31
3.2. Organizarea contabilitatii materialelor...........31
3.2.1. Organizarea contabilitatii medicamentelor si materialelor sanitare..............34
3.2.2. Organizarea contabilitatii materialelor de intretinere si gospodarire............36
3.2.3. Organizarea contabilitatii alimentelor si alocatiilor pentru hrana..38
3.3. intocmirea balantei de verificare si a darii de seama contabile....40
3.4. Monografie cu principalele operatiuni privind medicamentele
si materialele sanitare........41
4. Posibilitati de prelucrare automata a datelor cu ajutorul calculatorului...42
4.1. Date de intrare ......42
4.2. Continutul bazei de date .........43
4.3. Schema bloc de prelucrare........44
4.4. Rapoarte de iesire ..46
4.5. Concuzii ............46
Anexe 48
Bibligrafie..........65

Alte date

?1.REFORMA ÎN DOMENIUL S?N?T?TII PUBLICE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA DE TRANZITIE

1.1.EVOLUTIA SISTEMULUI DE S?N?TATE PE PLAN MONDIAL

Ocrotirea sanatatii este o problema cu un profund caracter social care face parte integranta din ansamblul conditiilor social-economice de dezvoltare.

Politica sanitara este parte integranta a politicii sociale si pentru infaptuirea ei, in numeroase tari ale lumii, se cheltuiesc resurse finaciare considerabile.

Informatiile in ultimul raport intocmit de Organizatia Mondiala a Sanatatii permit relizarea unei comparatii intre tarile membre ale acesteia, comparatie realizata in functie de diferitele componente ale indicatorilor de performanta in domeniul sanatatii.

Astfel nivelul general de sanatate al populatiei a fost evaluat printr-un indicator numit speranta de viata sanatoasa, estimata la 70 de ani in peste 24 de tari printre care Anglia, Franta si Canada, respectiv la 60 de ani in aproximativ jumatate din tarile membre, printre care se numara si Romania, unde speranta de viata sanatoasa a fost estimata la 62-63,9 ani. La cealalta extrema, s-a constatat ca 32 de tari, majoritatea africane, au o speranta de viata sanatoasa estimata la mai putin de 40 de ani, unul din factorii determinanti ai acesteia fiind epidemia cu virusul HIV/SIDA.

În ceea ce priveste distribuirea starii de sanatate in randul populatiei, trebuie avut in vedere faptul ca ameliorarea sanatatii inaseamna de fapt calitate si echitate. Din acest punct de vedere, Romania se plaseaza in apropierea tarilor cu gradul cel mai inalt de egalitate a sanatatii in randul populatiei dupa Polonia, Ungaria, Republica Ceha si Slovacia.

Un alt indicator de performanta al sanatatii este reactivitatea, capacitatea de raspuns a sistemului de sanatate. Din acest punct de vedere, pe primul loc se situeaza SUA, urmata de Elvetia, Danemarca, Germania, Canada si Suedia, toate tari puternic industrializate, cu resurse importante si cu o preocupare importanta pentru amelioararea sistemului de sanatate. Pozitia Romaniei in raport cu acest indicator se inscrie intr-un interval statistic situat pe locul al patrulea, dintr-un total de noua.

Aprecierea performantei globale a sistemului de sanatate, un alt indicator de performanta al sanatatii, plaseaza pe primul loc Franta, care este apoi urmata de Italia, Spania, Austria si Japonia. În Europa, in ceea ce priveste evolutia acestui indicator, cu exceptia tarilor mediteraniene, pe unul din primele locuri se situeza Norvegia. Sistemul de sanatate din Romania, apreciat la nivelul anului 2001, se plaseza pe locul al 99-lea, ca performanta globala si abia pe locul 111 in ceea ce priveste efectele asupra nivelului de sanatate.

Danemarca se afla in topul tarilor lumii in ceea ce priveste starea de sanatate a populatiei si calitatea ingrijirilor de sanatate. Statisticile privind speranta de viata, mortalitatea infantila, gradul de satisfactie al pacientilor sunt cocludente in acest sens. Aceasta pozitie se datoreaza in primul rand modului in care este organizat sistemul danez, acesta fiind finantat din taxe si impozite generale si nu din contributii obligatorii, asa cum este in Romania.

De asemenea, in sistemul de ingrijire al sanatatii danez se investesc doar 7% din prudusul intern brut, insa functia principala de aparatori ai sanatatii sunt medicii de familie.Astfel, in Danemarca 3500 de medici din cei 16000 de medici activi sunt medici de familie, care se inscriu voluntar in sindicatul medicilor danezi denumit “Asociatia Daneza a Medicilor”. În schimb, in Romania medicii de familie sunt obligati sa se inscrie in Colegiul Medicilor, in caz contrar ei neavand dreptul de a practica medicina.

Olanda este o tara aflata in topul tarilor lumii in ceea ce priveste starea de sanatate a populatiei. Îngrijirea medicala din aceasta tara este finantata prin programe de asigurari publice de sanatate si prin asigurari private. În ceea ce priveste asigurarea fondurilor, s-a facut o distinctie intre ceea ce sunt considerate a fi, in mod normal, cheltuielile medicale si costurile medicale asociate cu in grijirea de lunga durata sau cu un tratament mai costisitor. Cheltuielile medicale normale sunt acoperite de o mare varietate de asigurari, dintre care cea mai importanta este cea guvernata de “ Legea Asigurarii de Sanatate”. Persoanele olandeze salariate, ale caror salarii sunt sub o limita dinainte stabilita si toti beneficiarii ajutorului social, sunt in mod automat asigurate conform acestei legi pana la varsta de 65 de ani. Astfel, circa 63% din populatia olandeza este asigurata de aceasta lege. În cazul in care exista olandezi neprotejati prin diverse programe publice, exista posibilitatea contractarii de asigurari private, ceea ce dovedeste interesul olandezilor pentru ocrotirea propriilor salariati.

O alta caracteritica a sistemului danez consta in existenta unui program de asigurari nationale, de altfel obligatoriu, numit “ Legea cheltuielilor medicale exceptionale”. Cu cateva exceptii toata populatia Olandei este supusa acestei legi.

În Marea Britanie sistemul de ingrijire al sanatatii are ca prioritate ingrijirea copiilor si a persoanelor varstnice, sistemului medical alocandui-se doar 6% din profitul intern brut.

Sistemul medical englez se caracterizeaza prin aceea ca functia principala de asigurare a sanatatii populatiei este indeplinita de catre medicii de familie. Acestia rezolva 85-90% din totalul solicitariilor, iar 1% din cazuri sunt spitalizate, restul necesitand examinare si/sau tratare de catre specialisti. Acest sistem prezinta trei avantaje: pacientii primesc ingrijirea medicala necesara, spitalele nu sunt incarcate cu pacienti care nu au nevoie de tehnica specializata sau scumpa si specialistii se pot concentra asupra perfectionarii propriei specializari.

Conditiile de baza pentru ca o asemenea structura sa functioneze sunt :medicii de familie bine instruiti profesional, spitale mici si bine echipate si o foarte buna interactiune intre medicii de familie, specialisti si spitale.

În concluzie, putem spune ca statele lumii au sisteme de ocrotire a sanatatii diferite, ca rezultat aunor factori istorici si politici diferiti, precum si al unui nivel de prosperitate diferit

1.2.DIRECTII SI NECESITATEA REFORMEI ÎN DOMENIUL S?N?T?TII PUBLICE DIN ROMÂNIA

În orice stat care isi respecta cetatenii controlul starii de sanatate a populatiei sta la baza mecanismului dezvoltarii acelui stat.

Penru ca reforma sistemului sanitar in Romania sa fie posibila este necesar sa se aiba in vedere urmatoarele principale directii:

- introducerea sistemului asigurarilor sociale de sanatate, sistem care a fost pus in functiune incepand cu luna octombrie a anului 1998 si care reprezinta principalul sistem de ocrotire a sanatatii populatiei din Romania;

- reoganizarea sistemului medical romanesc, directie concretizata in aparitia cabinetelor medicilor de familie. De altfel, institutia reprezentata de medicul de familie constituie fundamentul de la care pleaca intrega conceptie a reformei sistemului sanitar romanesc;

- modificarea sistemului de finantare a unitatilor sanitare. Astfel, finantarea unitatilor sanitare din tara noastra se asigura de la bugetul de stat, de la fondul special de sanatate, precum si din sistemul asigurarilor sociale de sanatate.

1.2.1. SISTEMUL ASIGUR?RILOR SOCALE DE S?N?TATE DIN ROMÂNIA

Departe de a fi un moft sistemul asigurarilor sociale din Romania este o necesitate, cu conditia de a fi conceput pentru a servi in primul rand cetateanului.

Cu toate greutatile inerente inceputului, introducerea sistemului asigurarilor sociale de sanatate in Romania reprezinta o incontestabila reusita si cea mai profunda reforma a sistemului sanitar. Înca din primul an de functionare, fondurile intrate in sistemul asigurarilor sociale de sanatate au crescut de la media anuala de 2,5-2,8% din PIB la aproximativ 4,5% din PIB in 2001.

Introducerea sistemului asigurarilor sociale de sanatate in Romania a fost posibila prin introducerea unui cadru legislativ [1 Legea 145 din 24 iulie 1997 privind asigur?rile sociale de s?n?tate, publicat? in Monitorul Oficial nr.178 din 31 iulie 1997, modificat? si copletat? prin Ordonanta de Urgent? nr.30/1998 publicat? in Monitorul Oficial nr.421/1998], care sa permita reforma sistemului sanitar din tara noastra.

Sistemul asigurarilor sociale de sanatate s-a dorit a fi o adaptare a sistemului german Bismark.La mijlocul secoluilui al XIX-lea, cancelarul german Otto von Bismark a avut ideea controlului starii de sanatate a populatiei si a creat o comisie, care, in esenta, semana foarte bine cu actulele asigurari sociale pentru sanatate. Prin aparitia asigurarilor pentru sanatate, s-au creat trei functii esentiale: cea de pacient, cea de furnizor de servicii medicale si farmaceutice si cea de platitor. Totodata ideea lui Bismark a generat trei modalitati de servicii de asigurari pentru sanatate: de plata directa a seviciilor de sanatate, de creare a unui sistem de asigurari sociale de sanatate in cadrul caruia fiecare cetatatean contribuie pentru un fond gestionat de o terta persoana, pentru a beneficia gratuit de asistenta medicala atunci cand are nevoie si respectiv ,de voluntariat, in care cetateanul plateste, daca vrea asigur?ri de sanatate.

În Romania se doreste adoptarea sistemului lui Bismark. Pentru a reusi este necesar ca statul sa stabilesca distinctia intre banul public( cand cetateanii platesc taxe si impozite generale care ajung in bugetul statului) si banul privat ( contributia pentru sanatate a cetateanului directionata specific catre sanatate ).

În Romania, asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de ocrotire s sanatatii populatiei. Ele sunt obligatorii si functioneza descentralizat pe baza principiului solidaritatii si a subsidiaritatii in colectarea si utilizarea fondurilor, precum si a dreptului alegerii libere de catre asigurati a medicului, a unitatii sanitare si a casei de asigurari de sanatate.

Concomitent cu asigurarile sociale de sanatate obligatorii functioneaza si alte forme de asigurari de sanatate care acopera riscuri individuale, insa nu au caracter obligatoriu. Casele de sanatate particulare asigura la parametri occitentali partea de ambulatoriu ( circuitul medic de familie- medic specialist- examene paraclinice).

Constituirea fondurilor asigurarilor sociale de sanatate se face din contributia asiguratorilor, din contributia persoanelor fizice sau juridice care angajeaza personal salariat, din subventii de la bugetul statului, precum si din alte surse.

Persoana asigurata are obligatia platii unuei contributii lunare pentru asigurari sociale de sanatate cu exceptia persoanelor scutite de la plata contributiei, cuantumul acestei contributii banesti fiind stabilit sub forma unei cote de 7%, care se aplica astfel:

-asupra veniturilor salariale brute, in cazul salariatilor care au calitatea de asigurat.În categoria veniturilor salariale brute se includ si indemnizatiile cuvenite pentru ingrijirea copilului pana la varsta de 2 ani, precum si indemnizatiile acordate personalului care lucreaza in sectorul productiei de aparare, pe perioada de intrerupere a activitatii;

-asupra veniturilor impozabile, in cazul asiguratilor angajati pe baza de conventie civila;

-asupra veniturilor impozabile a liber profesionistilor;

-asupra veniturilor agricole anuale;

-asupra drepturilor de pensie, de pensie suplimentara, de ajutor de somaj, de ajutor de integrare profesionala si asupra drepturilor de alocatie de sprijin.

Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat au obligatia sa retina si sa vireze casei de asigurari de sanatate teritoriale contributia pentru sanatate, datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva, al carei cuantum este de 7% si care se raporteaza la fondul total de salarii.

Pentru pensionari, pentru beneficiarii ajutorului de somaj si a alocatiei de sprijin, precum si pentru persoanele care lucreaza pe baza de conventie civila, contributia pentru asigurari de sanatate se retine odata cu plata drepturilor banesti, asupra carora se calculeaza aceasta, dupa care se vireaza casei de asigurari sociale de sanatate la care este arondata persoana in cauza.

Potrvit legislatiei [2 Legea 145 din 24 iulie 1997 privind asigur?rile sociale de s?n?tate, publicat? in Monitorul Oficial nr.178 din 31iulie 1997, articolul 5] sunt scutiti de plata contributiei pentru asigurari sociale de sanatate avand insa calitatea de asigurat, urmatoarele categorii de persoane:

-care satisfac serviciul militar in termen;

-care se afla in concediu medical sau in concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 6 ani;

-care executa o pedeapsa privata sau de arest;