Nov 10 2019
Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor la Primaria XYZ
Postat de licenteoriginale • In Stiinte Economice
Cuprins
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
Extras din document
CUPRINS1. Autoritatile administratiei publice locale in lumina noii legi a administratiei.......1
1.1. Functiile administratiei publice.........1
1.2. Structura consiliilor locale si atributiile acestora..........3
1.3. Atributiile compartimentului Finante - Contabilitate si diagrama de relatii cu celelalte compartimente.......7
2. Fundamentarea veniturilor si cheltuielilor bugetului local.......8
2.1. Fundamentarea partii de venituri a bugetului local..........9
2.2 . Fundamentarea partii de cheltuieli a bugetului local......12
2.3. intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2002............17
3. Organizarea contabilitatii la primaria oraseneasca....19
3.1. Modalitatea de finantare la bugetul local...........19
3.2. Contabilitatea creditelor bugetare la primaria oraseneasca............21
3.3. Contabilitatea alimentarii cu fonduri si a platilor de casa prin trezoreria statului........22
3.4. Contabilitatea cheltuielilor bugetare efective...24
3.5. Contabilitatea cheltuielilor cu salariile personalului si indemnizatia consilierilor.......28
3.6. Contabilitatea cheltuielilor cu obiecte de inventar si cu materiale de intretinere si
reparatii.....32 3.7. Contabilitatea patrimoniului bunurilor care alcatuiesc domeniul public si privat al
unitatii administrativ-teritoriale35
3.8. Contabilitatea cheltuielilor de investitii..............36
3.9. Contabilitatea veniturilor proprii.........38
3.10. Contabilitatea veniturilor de echilibrare (cote defalcate si subventii pentru energia termica)........40
3.11. Contabilitatea veniturilor din activitatea extrabugetara .42
3.12. Monografie contabila cu principalele operatiuni pe luna martie 2002..........43
Cap.4. Analizarea executiei bugetului local pe trimestrul I.200244
4.1. intocmirea balantei de verificare ........44
4.2. Intocmirea situatiei financiare si a conturilor de executie asupra executiei bugetare.......46
4.3. Analizarea executiei partii de venituri si cheltuieli pe trimestrul I. 2002........47
ANEXA 1....48
ANEXA 2....50
ANEXA 3....53
ANEXA 4....55
ANEXA 5...59
ANEXA 6....61
Alte date
?1. AUTORIT?TILE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE ÎN
LUMINA NOII LEGI A ADMINISTRATIEI
1.1. FUNCTIILE ADMINISTRATIEI PUBLICE
Notiunea de "institutie publica" reprezinta un concept cu acceptiuni diverse in teoria administratiei publice si a dreptului administrativ, desemnand orice organizatie, care participa la jocul puterii. De la identificarea notiunii de institutie publica cu notiunea de organ, si pana la aprecierea ca , impreuna cu organele reprezinta structuri ale sistemului administratiei publice, autorii de drept administrativ manifesta optiuni diverse, cu argumentari specifice. Teoria finantelor publice, intemeindu-se pe normele dreptului pozitiv, foloseste metoda identificarii institutiilor publice prin enumerarea lor. Astfel Legea nr.72/1996 [? Legea nr. 72 /1996 privind finantele publice, publicata in M.O. nr. 152/1996] privind finantele publice, formuleaza: "Institutiile publice, in intelesul prezentei legi, cuprind: Parlamentul, Presedentia Romaniei, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice locale si centrale, ale autoritatii publice, autoritatea judecatoreasca, precum si institutiile de stat de subordonare centrala sau locala, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora." (6, 2001)
În acelasi mod, Legea nr.189/2001 [? Legea nr.189/2001 privind finantele publice locale, publicata in M.O. nr.196/2001] privind finantele publice locale reglementeaza: "Institutiile publice, in intelesul prezentei legi, cuprind autoritatile unitatilor administrativ-teritoriale, institutiile publice si serviciile publice de interes local cu personalitate juridica, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora." (12)
Principalele trasaturi ale institutiilor publice, prezentate in doctrina finantelor publice sunt acelea, potrivit carora, institutiile publice sunt institutiile statului, care desfasoara activitati politice sau executive, reprezentand puterea si administratia de stat in societate; sunt institutii care isi desfasoara activitatea in stransa legatura cu bugetul public, privind resursele financiare constituite in cadrul acestuia, la nivel central sau local, pentru acoperirea cheltuielilor, pe destinatii stabilite prin clasificatie bugetara. Obiectul de activitate al institutiilor publice este asigurarea in mod regulat si continuu, deci in sistem " non-profit" a unor activitati de interes public, in domenii diverse, cum ar fi domeniul social-cultural, aparare nationala si ordine publica, actiuni economice, administratie publica s.a.m.d.
Conducatorii primariilor au calitatea de ordonatori principali de credite, avand drepturi si obligatii legale, care izvorasc din acest statut.
În cea ce priveste termenul de "administratie", acesta reprezinta totalitatea autoritatilor administrative care exista intr-un stat, sectie sau serviciu si care se ocupa de servicii administrative ale unei institutii sau agent economic, adica continutul activitatii puterii executive a statului, conducerea unui agent economic, unei institutii social-culturale sau a unui compartiment din unitatile direct productive sau institutii social-culturale, care nu desfasoara o activitate direct productiva, ci activitati "non-profit" in interes public. Deci administratia publica reprezinta acea activitate, care consta in organizarea si asigurarea executarii nemijlocite a prevederilor Constitutiei, a tuturor actelor normative, si a celorlalalte acte juridice emise de autoritatile statului .(5, p13)
Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiile autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale si consultarii cetatenilor in probleme locale de interes deosebit. Autonomia priveste atat organizarea si functionarea administratiei publice locale, cat si gestionarea sub propria responsabilitate, a intereselor colectivitatilor pe care le reprezinta.
Unitatile administrativ-teritoriale sunt comunele, care pot fi formate din unul sau mai multe sate si catune, orasele si judetele, iar delimitarea acestora se face prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai in temeiul legii.Orasele sunt persoane juridice, care au deplina capacitate, poseda un patrimoniu si au initiativa in tot ce priveste administrarea intereselor publice locale, exercitand in conditiile legii autoritatea in limitele administrativ - teritoriale stabilite. Ca persoane juridice civile, au in proprietate bunuri din domeniul privat, iar ca persoane juridice de drept public sunt proprietare ale bunurilor domeniului public de interes local.
De organizarea administratiei publice depinde infaptuirea rolului statului in organizarea si conducerea societatii. Structurile organizatorice si functionale ale administratiei sunt organizate atat la nivelul statului, cat si la nivelul colectivitatilor locale, unde functioneaza administratia publica locala.
Prin autoritatile administratiei publice locale se inteleg consiliile locale - ca autoritati deliberative si primarii - autoritati executive. Consiliile locale si primarii se aleg in conditiile prevazute de lege.Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritati administrative autonome, si rezolva treburile publice din orase in conditiile prevazute de lege. În fiecare judet se alege un Consiliu judetean, care coordoneaza activitatile consiliilor locale in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Consiliul Judetean alege la randul membrilor sai, presedintele si delegatia permanenta.
Raporturile dintre administratia judeteana si cea locala au la baza principiile autonomiei, legalitatii si colaborarii in rezolvarea problemelor comune. În relatiile dintre administratia publica locala si cea judeteana nu exista raporturi de subordonare.
În scopul asigurarii autonomiei locale, autoritatile administratiei publice din orase elaboreaza si aproba bugetele de venituri si cheltuieli si au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale. Probleme de interes deosebit din primarie se pot supune aprobarii locuitorilor, prin referendum local. Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet. Acesta este reprezentantul Guvernului si coordoneaza si supravegheaza serviciile publice ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei centrale organizate in unitatile administrativ-teritoriale. Prefectul poate ataca in fata instantei de contencios administrativ, actele autoritatilor administratiei publice locale, in cazul in care considera ca acestea sunt ilegale. (9,p206)
Administratia publica indeplineste mai multe functii cu caracter politic, functii ce sunt strans legate de existenta, organizarea si functionarea statului si a colectivitatilor locale, fara de care nu se poate intemeia si nu poate exista o societate moderna. Acestea sunt:
? functia de mecanism intermediar de executie, care cuprinde functia de pregatire a deciziilor, functia de organizare a executiei deciziilor politice, functia de executare directa a deciziilor politice, functia de asigurare a executarii deciziilor politice, iar daca este necesar, se foloseste forta de constrangere a statului, functia de purtator al cererilor, dorintelor si necesitatilor membrilor societatii in fata autoritatilor, pentru a lua decizii asupra lor
? obiectul de activitate al administratiei publice il reprezinta infaptuirea deciziei politice, reflectate in legi si in acte normative, care privesc autoritatile statului si colectivitatile locale. Astfel avem functia de instrument de conservare a valorilor materiale si spirituale ale societatii,
functia de organizare si coordonare a adaptarilor care se impun datorita transformarilor produse in evolutia diferitelor componente ale societatii, indeosebi in structura economica a acesteia.(5,p.13)
Procesul de conducere din administratia publica cuprinde, in proportii diferite toate atributele conducerii , iar pentru ca toate functiile sa fie realizate, administratia publica trebuie:
- sa prevada si sa prognozeze programele de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung, fiindca una din functiile acesteia consta in a asigura continuitatea si perenitatea societatii.
- sa organizeze procesul de executie, care constituie una dintre cele mai importante laturi, prin care administratia isi realizeaza functiile sale. Constitutia Romaniei, precizeaza, ca principala atributie a Guvernului se refera la asigurarea realizarii politicii interne si externe a tarii si la exercitarea conducerii generale a administratiei publice. Legea administratiei publice locale [* Legea nr. 215 / 2001 privind administratia publica locala, publicata in M.O. nr. 204 / 2001]reglementeaza importante atributii de organizare pentru autoritatile administratiei publice centrale de specialitate si pentru autoritatile administratiei publice locale.
- sa decida si sa pregateasca variante de decizii pentru decidentul politic, adica pe de-o parte sa colaboreze la adoptarea deciziilor politice prin pregatirea lor, iar pe de alta parte sa adopte deciziile administrative pentru crearea cadrului organizatoric si a conditiilor concrete in vederea implementarii deciziilor politice. Administratia publica are rolul de a informa sistematic si complet puterea politica asupra starii sistemului in ansamblul sau , iar informatia furnizata de administratie trebuie sa faciliteze puterii politice optiuni documentate in elaborarea deciziilor.
- sa coordoneze procesul de executie, care se regaseste aproape la toate nivelurile structurilor administrative si consta in armonizarea si sincronizarea actiunilor desfasurate in vederea executiei deciziilor politice.
- sa controleze intreaga activitate de realizare a valorilor politice, avand rolul de a evalua rezultatele actiunii administrative in aplicarea deciziilor politice. (5,p14)
1.2. STRUCTURA CONSILIILOR LOCALE SI
ATRIBUTIILE ACESTORA
Autoritatile administratiei publice locale prin care se realizeaza autonomia locala in orase sunt consiliile locale orasenesti, ca autoritati deliberative si primarii ca autoritati executive. Consiliile locale si primarii fiind alese pe baza legii care are in vedere alegerile locale, au rolul de a rezolva treburile publice din orase. În fiecare judet se constituie un Consiliu Judetean, ca autoritate a administratiei publice locale, pentru coordonarea activitatii consiliilor orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Alesii locali sunt primarul, consilierii locali si consilierii judeteni iar mandatul acestora este de 4 ani. În fiecare judet, Guvernul numeste cate un prefect, care reprezinta Guvernul pe plan local conduce serviciile publice descentralizate ale minsterelor si ale celorlalte organe centrale ale administratiei publice, organizate in cadrul primariei.
Consiliile oraselor sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea alegerilor locale. Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al prefectului , in raport cu populatia existenta la data de 1 ianuarie a anului in care au loc alegerile. Cum orasul Nadlac are peste 10000 de locuitori, Consiliul Local este format din 17 consilieri. Functia de consilier este incompatibila cu functia de prefect sau subprefect, precum si alte functii publice ale consiliilor locale si judetene, primar, membru al altui consiliu orasenesc, membru in consiliul de administratie al regiilor autonome sau de conducator al societatilor comerciale infiintate de catre consiliile locale sau judetene, senator, ministru, secretar de stat, subsecretar de stat . Din acelasi consiliu orasenesc nu pot face parte sotii, ascendentii si descendentii, fratii si surorile.
Constituirea consiliilor locale este reglementata de Legea nr.215/2001 [? Legea 215/2001 a administratiei publice locale, publicata in M.O. nr.204 /2001] a administratiei publice locale. Un prim aspect este legat de termenul, in care trebuie sa se constituie consiliile locale. Astfel, potrivit acestei legi, constituirea consiliilor locale se face in termen de 20 de zile de la data alegerilor. Acest termen incepe sa curga de la data la care au avut loc alegerile si in aceasta perioada trebuie sa se realizeze constituirea autoritatilor administratiei publice locale. În cazul in care , la alegerile locale ale anului in curs nu s-a organizat un al doilea tur de scrutin pentru consiliile locale, acest termen se calculeaza de la data de 4 iunie. Acest termen este imperativ si nu poate fi depasit. Consiliul Local este ales pentru un mandat de 4 ani, dar care poate fi prelungit prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofe. Consiliul Local se intruneste in sedinta ordinara, lunar la convocarea primarului. Acesta se poate intruni in sedinte extraordinare , ori de cate ori este necesar la cererea primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului.(8)
În vederea constituirii consiliilor locale, consilierii locali sunt convocati la sedinta de constituire de catre prefectul judetului. Aceasta convocare trebuie sa fie explicita si sa precizeze data si locul unde va avea loc sedinta de constituire. La sedinta de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul sau, precum si primarul, chiar daca procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizata. Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta cosilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.
În cazul in care la prima sedinta de constituire nu se poate asigura prezenta a cel putin doua treimi din numarul consilierilor alesi, sedinta va avea loc in aceleasi conditii peste trei zile. Daca nici la a doua sedinta nu participa cel putin doua treimi, din numarul consilierilor alesi, se va proceda la o noua convocare peste trei zile. În situatia in care consiliul local nu se poate reuni nici la ultima convocare datorita absentei, fara motive temeinice a consilierilor, prefectul va declara vacante locurile consilierilor alesi, care au lipsit nemotivat la cele trei convocari anterioare. Pentru aceste locuri vacante se vor organiza alegeri in termen de 30 de zile. Absenta consilierilor de la sedinta de constituire este considerata motivata, daca se face dovada ca aceasta a intervenit din cauza unei boli, care a necesitat spitalizare sau a facut imposibila prezenta acestora, a unei deplasari in strainatate in interes de serviciu sau a unor evenimente de forta majora.
Ordinul prefectului prin care se declara vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cel in cauza la instanta de contencios administrativ in termen de 5 zile de la comunicare. Hotararea instantei este definitiva si irevocabila.
Potrivit prevederilor art. 17 din Legea administratiei publice locale [? Legea nr. 215 /2001 a administratiei publice locale, publicata in M.O. nr. 204 /2001], Consiliul este legal constituit, dupa validarea mandatelor a cel putin din doua treimi din numarul membrilor acestuia. Aceasta inseamna ca un Consiliu Local devine autoritate deliberativa a administratiei publice dupa validarea mandatelor a cel putin doua treimi din numarul consilierilor alesi. Din acest moment se poate practic vorbi de o existenta legala a Consiliului Local. Procesul de definitivare a configuratiei juridice a Consiliului Local nu se poate opri aici, ci continua cu depunerea juramantului de catre consilieri. Numai dupa depunerea juramantului se asigura finalizarea constituirii legale a consiliului si aceasta nu se face oricum, ci prin declararea consiliului legal constituit. Dupa declararea ca legal constituit, Consiliul Local alege dintre membrii sai , prin votul deschis al majoritatii consilierilor in functie, un presedinte de sedinta pe o perioada de cel mult 3 luni, care va conduce sedintele consiliului si va semna hotararile adoptate de acesta . Consilierul ales ca presedinte de sedinta poate fi schimbat din functie din initiativa a cel putin unei treimi din numarul consilierilor, cu votul majoritatii consilierilor in functie.
Mandatul de consilier inceteaza inainte de termen in caz de demisie, incompatibilitate, pierderea drepturilor electorale, schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala sau in caz de deces.
Orasele au cate un primar si un viceprimar , alesi in conditiile legii. Primarul indeplineste functia de ordonator de credite, iar viceprimarii nu pot fi in acelasi timp si consilierii. Calitatea de primar este incompatibila cu functia de prefect si subprefect, alte functii publice ale consiliilor locale si judetene, si din aparatul prefecturilor, ministerelor si a celorlalte autoritati guvernamentale; orice functie de conducere din cadrul societatilor comerciale, la care statul sau o unitate administrativ - teritoriala este actionar majoritar, ori din cadrul societatilor nationale, companiilor nationale sau regiilor autonome; orice alte activitati sau functii publice, cu exceptia functiilor didactice si a functiilor din cadrul unor fundatii ori organizatii neguvernamentale. Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor, in camera de consiliu a judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla orasul. Rezultatul validarii sau invalidarii alegerii primarului se aduce la cunostinta prefectului si se prezinta in sedinta de constituire a consiliului local. Ca urmare, primarul depune in fata consiliului local juramantul.
Primarul indeplineste o functie de autoritate publica, el este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce si il controleaza. Primarul participa la sedintele Consiliului Local si are dreptul sa isi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii. El raspunde de buna functionare a administratiei publice locale. Primarul reprezinta orasul in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoane fizice sau juridice, romane sau straine, precum si in justitie. În exercitarea atributiilor sale, primarul emite dispozitii care devin executorii dupa ce sunt aduse la dispozitia persoanelor interesate. Consiliul local adopta hotarari, legate de administrarea domeniului public si privat al orasului, organizarea si dezvoltarea urbanistica a orasului, amenajarea teritoriului si asocierea cu alte consilii, institutii publice sau agenti economici din tara si din strainatate si care sunt adoptate cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie.
Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de primarul nou ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
Fiecare oras are un secretar salarizat din bugetul local, care indeplineste atributiile stabilite in conditiile legii. El este functionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Printre principalele atributii ale secretarului se numara: participa in mod obligatoriu la sedintele Consiliului Local; avizeaza proiectele de hotarare ale Consiliului Local; avizeaza dispozitiile primarului; urmareste rezolvarea corespondentei in termen legal ; efectueaza lucrarile de secretariat; pregateste lucrarile supuse dezbaterii Consiliului Local; asigura aducerea la cunostinta a hotararilor dispozitiilor cu caracter normativ; elibereaza extrasele sau copii de pe orice act din arhiva Consiliului Local, in afara celor cu caracter secret.(8)
Serviciile publice ale orasului se organizeaza de catre Consiliul Local , in principalele domenii de activitate, potrivit specificului si nevoilor locale , cu respectarea prevederilor legale si in limita mijloacelor financiare de care dispune Consiliul Local.
Primarul, viceprimarul, secretarul orasului impreuna cu aparatul propriu al Consiliului Local constituie Primaria orasului , o institutie publica cu activitate permanenta, care executa hotararile Consiliului Local si solutioneaza problemele curente ale colectivitatii locale.
Documente similare
· Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor la Primaria XYZ· Contabilitatea cheltuielilor si a veniturilor
· Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor (S.N.P. XYZ S.A.)
· Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor.
· Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor (S.C. XYZ S.A., Zalau)
· Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor (S.C. XYZ S.A.)
· Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor din exploatare (S.C. XYZ S.A.)
· Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor privind societatile comerciale (S.C. XYZ S.R.L.)
· Contabilitatea cheltuielilor si a veniturilor privind activitatea de exploatare
· Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor economico-financiare