Pagina documente » Drept » Controlul constitutionalitatii actelor normative inainte de promulgare

Despre lucrare

lucrare-licenta-controlul-constitutionalitatii-actelor-normative-inainte-de-promulgare
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-controlul-constitutionalitatii-actelor-normative-inainte-de-promulgare


Cuprins

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Controlul constitutionalitatii actelor normative inainte de promulgare

===========================================================?

CAPITOLUL I

CÂTEVA CONSIDERATII GENERALE

PRIVIND ORGANIZAREA SI COMPETENTA

CURTII CONSTITUTIONALE

1. Organizarea Curtii Constitutionale

Revolutia din decembrie 1989 a insemnat in istoria Romaniei, trecerea la o societate democratica, deschisa libertatii si justitiei. Constitutia din 1991, expresie a acestui salt istoric, a instituit cadrul juridic fundamental al noilor orientari in toate domeniile vietii sociale, valorificand traditia constitutionala democratica din Romania, precum si exigentele constitutionale ale civilizatiei ociidentale.

Organizand, intr-o viziune noua, pluralista si democratica, structurile statale, politice si sociale, libertatile publice, echilibrul dintre puterile publice, precum si dintre acestea si cetateni, Constitutia a institutionalizat structuri care sa permita transpunerea efectiva in viata a acestor mari deziderate. Una din aceste structuri statale este Curtea Constitutionala, organizata prin art. 140-145 din Constitutie , precum si prin Legea nr. 47/1992 de organizare si functionare.

Potrivit legii sale organice, Curtea Constitutionala are ca scop fundamental garantarea suprematiei Constitutiei, fiind unica autoritate ca jurisdictie constitutionala a Romaniei.

Curtea Constitutionala nu face parte din puterea Judecatoreasca, dar nici nu este o alta putere.

Reglementata prin Constitutie, intr-un titlu distinct, Curtea Constitutionala se incadreaza in acele structuri statale cu rol de garanti, contrapondere si sprijinire a separatiei si echilibrului puterilor si a echilibrului dintre autoritati si cetateni, cum este si Avocatul Poporului, Curtea de Conturi sau Consiliul Legislativ.

Curtea Constitutionala este caracterizata prin lege ca garant al suprematiei Constitutiei si ca autoritate de jurisdictie constitutionala independenta fata de oricare alta autoritate, supunandu-se numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.

Referitor la organizarea Curtii Constitutionale, art. 140 din Constitutie stabileste la 9 (noua) numarul judecatorilor Curtii, desemnati pentru un mandat de 9 ani.

Tot Constitutia, in art. 141 stabileste si conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi numit judecator la Curtea Constitutionala, si anume: pregatire juridica superioara, inalta competenta profesionala, o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul superior juridic.

Cei 9 judecatori sunt numiti astfel: trei de catre Camera Deputatilor, trei de catre Senat si trei de catre Presedintele Romaniei.

Alegerea judecatorilor de catre Camerele Parlamentului se face dupa audierea lor, la propunerea birourilor permanente, pe baza recomandarii comisiei juridice si a candidaturilor depuse de grupurile parlamentare. Judecatorii intra in exercitiul functiilor de la data depunerii juramantului de credinta, in fata Presedintelui Romaniei si a presedintilor celor doua Camere ale parlamentului. In exercitarea mandatului lor, judecatorii sunt independeti si inamovibili. Ei nu pot fi trasi la raspundere pentru opiniile si voturile exprimate in adoptarea solutiilor.

Potrivit art. 41 din Legea organica a Curtii, judecatorii au, in principal urmatoarele obligatii: sa-si indeplineasca functia cu impartialitate si in respectul Constitutiei; sa pastreze secretul deliberarilor si a votului; sa nu ia pozitie publica sau sa dea consultatii in probleme de competenta Curtii, sa-si exprime votul afirmativ sau negativ, nefiind permisa abtinerea; sa se abtina de la orice activitate incompatibila sau de la orice manifestare contrara independentei si demnitatii functiei lor.

Judecatorii aleg, prin vot secret, presedintele Curtii, pentru o perioada de trei ani, Presedintele se alege cu majoritatea absoluta a voturilor. El reprezinta Curtea pe plan intern si international, asigura conducerea treburilor curente, angajeaza personalul Curtii, convoaca si prezideaza sedintele de plen, este presedintele completelor de recurs, etc.

In caz de absenta, presedintele devine vacant, plenul va alege un alt judecator, ca presedinte interimar, pana la exprirarea duratei de trei ani.

Plenul Curtii are o dubla functionalitate, atat ca organ de jurisdictie, cat si ca organ de conducere.

Ca organ de jurisdictie, plenul Curtii are competenta de a exercita controlul constitutionalitatii legii anterior promulgarii si a regulamentelor parlamentare, precum si de a indeplini toate celelalte atributii conferite Curtii Constitutionale, cu exceptia celei privind solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate. Totodata plenul are si sarcina de a asigura caracterul unitar al practicii jurisdictionale a Curtii.

Ca autoritate administrativa, plenul aproba principalele acte interesand activitatea Curtii: regulamentul sau de organizare si functionare, bugetul Curtii, planul de relatii externe, nomenclatorul de functii, organigrama Curtii, angajarea secretarului general al Curtii, etc.

De asemenea, plenul Curtii indeplineste si unele atributii disciplinare, mai ales in ce priveste judecatorii.

2. Competenta Curtii Constitutionale.

Potrivit art.144 din Constitutie, Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:

-se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora, la sesizarea subiectelor prevazute la litera “a” a acestui articol;

-se pronunta din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;

-se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor parlamentare, la sesizarea subiectelor prevazute la litera b a articolului sus-mentionat;

-hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor la sesizarea instantelor judecatoresti in fata carora exceptiile au fost invocate;

-vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului;

-constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului;

-da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei;

-vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia;

-verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni;

-hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic.

Totalitatea acestor atributii defineste competenta Curtii Constitutionale. Fiind expres si limitativ stabilite prin Constitutie, rezulta ca atributiile definesc o competenta de atribuire. De aceea, ea nu poate fi nici extinsa si nici restransa decat prin revizuirea Constitutiei. Competenta Curtii este exclusiv constitutionala. Clasificarea atributiilor s-ar putea face dupa criterii diferite, fiecare cu avantajele si dezavantajele sale. Cel mai uzitat criteriu este cel al obiectului atributiilor, in functie de care competenta Curtii include patru categorii de activitati:

a. Controlul constitutionalitatii legii, care, in sens larg, cuprinde nu numai legea propriu-zisa ci si actul normativ similar ei, adica ordonanta, precum si regulamentul parlamentar, ce reprezinta legea interna a camerelor;

b. controlul constitutionalitatii partidelor politice;

c. controlul criteriilor constitutionale pentru indeplinirea functiei de Presedinte al Romaniei;