Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAP. I. T.V.A. Impozit indirect
1.1. Notiuni generale si caracteristicile T.V.A.
1.2. Avantaje si sfera de aplicare
1.3. Baza de impozitare si cote de impozare
1.4. Regimul deducerilor
1.5. Criterii pe baza carora se determina T.V.A. datorata bugetului de stat
1.6. Pierderea dreptului de deducere
1.7. Obligatiile platitorilor de T.V.A.
CAP. II. Organizarea controlului fiscal privind T.V.A.
2.1. Directia de control financiar fiscal
2.2. Atributii si sarcin ale serviciului de control fiscal.
2.3. Verificari, investigatii, masuri dispuse de organele fiscale la platitorii de T.V.A.
2.4. Contestatii privind stabilirea si incasarea T.V.A.
2.5. Corectarea erorilor si termenelor in care pot fi revendicate drepturile statului si ale platitorilor referitoare la T.V.A.
CAP. III. Exercitarea controlului fiscal privind T.V.A. de catre Directia de Control Financiar Fiscal
3.1. Tipuri de control
3.2. Obiectivele controlului
3.3. Competentele , drepturile si obligatiile inspectorilor si platitorilor de T.V.A.
3.4. Organizarea controlului si desfasurarea controlului
3.5. Actele de controlsi valorificarea constatarii controlului
CAP. IV. Accizele -obiective de control , contraventii si sanctiuni
4.1. Notiuni generale
4.2. Obiective de control
CAP. V. Concluzii si propuneri
Bibliografie

Alte date

?

CAPITOLUL I

T.V.A. impozit indirect

l. l. Notiuni generale si caracteristicile T.V.A.

T.V.A. constituie impozit general de consum care se aplicã pe fiecare stadiu al circuitului economic de productie al produsului final, asupra valorii adãugate realizatã de cãtre producãtorii intermediari si de producãtorul final, inclusiv distributia panã la instrãinarea cãtre consumatorul,final.

Ca atare, pe parcursul intregului proces de productie ,si distributie, fricare agent economic incaseazã T.V.A. de la cumpãrãtor, din care deduce suma reprezentind:T.V.A. aferentã materiilor prime ,si materialelor aprovizionate, serviciilor prestate, iar suma reprezentand diferenta (soldul) o varsã la bugetul public (si o adaugã la pretul de vanyare). În realitate, T.V.A. este raportatã de la un stadiu la altul al procesului de productie ,si de distributie pentru a ajunge la incheierea ciclului economic, la consumatorul final. În acest. fel, producãtorul care a achizitionat materiile prime, materialele, semifabricatele de la furnizori - deti odatã cu livrarea lor plãteste si T. V. A. in cota aferentã - in fapt nu suferã o pagubã bãneascã, deoarece la vanzarea bunului va vanzarea bunului va incasa suma respectivã fiind creditat de cãtre la nivelul T.V.A. plãtite furnizorilor sãi.

Consumatorul final insã nu este creditat de cãtre stat, astfel cã el va suporta integral T.V.A. aferentã produsului final. Din aceastã cauzã T.V.A. este considerata un impozit pe consum fiind suportatã de cãtre consumator.

Valoarea adãugatã

Conform Ordonantei Guvernului numãrul 17/2000 valoarea adãugatã este "echivalentã cu diferenta dintre vanzãrile si cumpãrãrile in cadrul aceluiasi stadiu al circuitului economic."

T.V.A. deductibilã (Input tax)

Este T.V.A. inclusã in pretul pe care un cumpãrãtor il plãteste pentru bunurile sau serviciile pe care le achizitioneazã pentru a le utiliza pentru activitatea sa economicã. Acest impozit (T.V.A.) poate fi dedus din T.V.A. colectatã (brutã-exigibitã) datoratã de aceeasi persoana asupra sumei reprezentand pretul cu care vinde produsul sau serviciul executat (respectiv preul aferent bunului sau serviciului facturat).

T.V.A. colectatã (brutã/exigibilã)

Concret, este vorba de T.V.A. care face obiectul facturãrii bunurilor livrate sau

serviciilor testate. Fiind vorba de operatiuni efectuate in contul statului, T.V.A. nu apare nici in conturile de cheltuieli, nici in conturile de venituri, ci se cuprind in conturi speciale grupate in clasa a IV-a.

T.VA. are un caracter universal deoarece se aplicã asupra tuturor bunurilor si

serviciilor din economie, rezultate atat din activitatea curentã de exploatare, cat si din

activitatea financiarã de fructificare a capitalurile disponibile.

În at doilea rand, T.V.A. este un impozit neutru unic. dar cu plata fractionatã. Este eliminatã discriminarea deoarece cotele sale se aplicã asupra tuturor activitãtilor economice. Faptul cã plata este fractionatã rezultã din aceea cã se calculeazã pe fiecare verigã (stadiu) care intervine in realizarea si valorificarea produsului.

În al treilea rand, T.V.A. se caracterizeazã prin transparentã. intrucat asigurã fiecãrui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaste exact si concret care este mãrimea impozitutui ,si a obligatiei de platã ce-i revine.

O altã caracteristicã este unicitatea. constand in faptul cã indiferent de circuitul pe care il parcurge materia primã panã la realizarea produsului finit, este acelasi ca nivel al cotei si ca mãrime. Ca atare, T.V.A nu este dependentã de intinderea circuitului economic.

În sfarsit, o altã trãsãturã este aceea cã aplicarea T.V.A. s face numai in tara in care produsul se consumã; deci nu unde se realizeazã produsul, ci acolo unde se consuma. În consecinlã tot ce se exportã este degrevat complet de plata acestui impozit, dar ceea ce se importã se impune in mod corespunzãtor.

Din caracteristicile examinate, rezultã cã T.VA. nu are trãsãturile unei "taxe ", fiind de

fapt un impozit indirect pe cifra de afaceri, perceput asupra valorii adãugate in toate stadiile circuitului economic, odatã cu transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor sau Iucrãrilor ori prestarea unor servicii.

l. 2. Avantajele T.V.A. si sfera de aplicare

Prin stabilirea valarii adãugate ca obiect impozabil se evitã inregistrãrile repetate a1e

consumurilor externe (de la terti) ale intreprinderilor productive. Practic, aceasta cuprinde marja comercialã din revanzarea mãrfurilor si aportul industrial propriu din activitatea de exploatare.

1. T.V.A. eliminã efectele impozitelor clasice in cascadã prin aceea cã nu se mai aplica la intreaga valoare din fiecare stadiu al circuitului produsului, inclusiv impozitele plãtite in amonte, ci numai la partea adãugatã.

2. Prin deducerea taxei percepute in stadiile anterioare asupra produselor ,si serviciilor achizitionate, are loc o ieftinire a produsului final stimuland agentii economici sã-si extindã afacerile ,si sã realizeze o cifrã de afaceri cat mai mare. În aceeasi directie actioneazã si datoritã faptului cã mãrimea taxei rãmane neschimbatã pentru aceleasi operatii (cota este aceeasi) indiferent de volumul afacerilor.

3. Deoarece taxa se percepe la fiecare stadiu al circuitului economic al M?RFII, sunt accelerate incasãrile la buget (nu se mai asteaptã incheierea parcursului mãrfii), mai ales incitã mai putin la fraudã pentru cã producãtarii si comerciantii primesc facturi din care deduc impozitele plãtite deja (in acest fel pot controla dacã s-au vãrsat sumele anterior datorate).

În concluzie, adoptarea T. V.A. in practica financiarã a Romaniei poate fi consideratã o premiza pentru stimularea exporturilor si diminuarea importurilor , pentru accelerarea circuitului economic din intreprinderi pentru stimularea investitiilor si cresterea productivitãtii muncii, in general pentru imbunãtãtirea activitãtii economico-financiare a unitãtilor economice.

Toate aceste efecte se bazeazã pe faptul cã, pentru a nu suporta foarte mult timp T. V.A cumpãrãtorii de bunuri si servicii trebuie sã devinã intr-un timp cat mai scurt vanzãtori. Orice intarziere a incasãrii contravalorii mãrfurilor inseamnã, implicit, intarzierea recuperãrii sumelor vãrsate statului cu titlu de T. V.A, cu efecte negative asupra vitezei de rotatie a fondurilor, asupra situatiei frnanciare a unitãtii.

Trecerea la T. V.A a determinat eliminarea I.C.M.si a diferentierilor de cote ale acestuia si inlocuirii lui cu un impozit stabilit numai asupra contributiei nete a intreprinderilor la formarea produsului social final (venitul national si fondul de amortizare).

Operatii privind :