Pagina documente » Stiinte Economice » Corelatia dintre salariu si productivitatea muncii si impactul ei asupra rentabilitatii (S.C. XYZ S.A

Cuprins

lucrare-licenta-corelatia-dintre-salariu-si-productivitatea-muncii-si-impactul-ei-asupra-rentabilitatii-s.c.-xyz-s.a
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-corelatia-dintre-salariu-si-productivitatea-muncii-si-impactul-ei-asupra-rentabilitatii-s.c.-xyz-s.a


Extras din document

CUPRINS:
CAP. I:ECONOMIA DE PIATA.PIATA MUNCII.
I.1.ECONOMIA DE PIATA.............. 1
I.2.PIATA MUNCII ......... 8
I. 2.1. PIATA MUNCII - PIATA DERIVATA .. 8
I. 2.2. MOTIVATIA MUNCII IN ECONOMIA DE PIATA .. 10
CAP. II: CORELATIA DINTRE SALARIU SI PRODUCTIVITATEA MUNCII
II. 1. SALARIUL - VENIT FUNDAMENTAL...... 15
II. 1.1. SALARIUL - GENEZA SI SEMNIFICATII ......... 15
II. 1.2. MARIMEA SI DINAMICA SALARIULUI ............ 18
II. 1.3. FORME DE SALARIZARE ............ 20
II. 1.4. SALARIUL ELEMENT AL COSTULUI DE PRODUCTIE ..... 22
II. 2. PRODUCTIVITATEA MUNCII .. 29
II. 2.1. CONCEPTUL SI TIPOLOGIA PRODUCTIVITATII ............. 29
II. 2.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII - CONTINUT SI FORME...... 30
II. 2.3. METODE CE DETERMINARE A PRODUCTIVITATII.......... 33
II. 2.4. PRODUCTIVITATEA MEDIE SI PRODUCTIVITATEA MARGINALA A MUNCII .. 36
II. 3. CORELATIA DINTRE SALARIU SI PRODUCTIVITATEA
MUNCII 40
II. 3.1 CONSIDERENTE TEORETICE ......... 40
II. 3.2. IMPLICATIILE CORELATIEI LA NIVEL
MACROECONOMIC....... 42
II. 3.3. IMPLICATIILE CORELATIEI LA NIVEL
MICROECONOMIC......... 44
CAP. III: ANALIZA CORELATIEI DINTRE SALARIU SI PRODUCTIVITATEA MUNCII LA S. C. IPIP S.A. - STUDIU DE CAZ
III. 1. S.C. IPIP S.A. - PREZENTARE GENERALA ........... 49
III.2. NIVELUL SI EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZA RESURSELE DE MUNCA LA S.C. I.P.I.P. S.A.
III. 2.1. VOLUMUL SI EVOLUTIA FORTEI DE MUNCA 65
III. 2.2. STRUCTURA FORTEI DE MUNCA . 68
III. 2.3. NIVELUL SI EVOLUTIA INDICATORILOR CARE
EXPRIMA CONSUMUL DE MUNCA LA S.C. IPIP S.A. ............ 72
III.3. NIVELUL, EVOLUTIA SI IMPLICATIILE CRESTERII PRODUCTIVITATII MUNCII LA S.C. I.P.I.P. S.A. ............. 74
III.3.1. PRINCIPALELE MODALITATI DE CALCUL SI FORME DE EXPRIMARE ALE PRODUCTIVITATII FIZICE A MUNCII ....74
III.3.2. ANALIZA STATISTICA A PRODUCTIVITATII MUNCII PE BAZA INDICATORILOR VALORICI LA S.C. I.P.I.P. S.A. .....77
III.3.3. INFLUENTA CRESTERII PRODUCTIVITATII MUNCII ASUPRA SALARIILOR SI A REZULTATELOR
FINANCIARE ..80
CAP. IV : CONCLUZII ............ 88
BIBLIOGRAFIE

Alte date

?I.1.ECONOM?A DE P?AT?

Economia de piata este o modalitate complexa si deosebit de eficienta, prin care se realizeaza activitatea economica, respectiv are loc transformarea resurselor in bunuri si servicii necesare trebuintelor umane.

Piata, reprezentand schimbul de produse, precede cu mult sistemul economic denumit in prezent economie de piata. Din cele mai vechi timpuri s-a practicat trocul, s-a dezvoltat schimbul de produse prin intermediul banilor, comertul a devenit o meserie, au existat popoare care si-au pus amprenta asupra istoriei acestei activitati (de exemplu fenicienii, grecii antici, cartaginezii), s-au constituit centre comerciale si organizatii (cum a fost liga hanseatica). În Evul mediu existau targuri deosebit de animate, dar cu toate acestea nu era inca o economie de piata.

Cu timpul, omenirea a gasit o modalitate de desfasurare a activitatii economice care sa se bazeze pe cointeresare, deci pe cai economice care sa asigure cooperarea. Aceasta modalitate se impune si se afirma avand ca suport revolutia industriala si deci, si o extraordinara eficienta in folosirea resurselor economice.

Pe fundalul emanciparii sociale si politice, a liberalismului, oamenii sunt atrasi in activitati economice de ideea de a obtine un castig, un plus de produs, care ia forma profitului, iar cei ce-si pun la dispozitie munca obtin si ei un venit care ia forma salariului. Prin combinarea acestor factori materiali si sociali se formeaza sistemul economic capitalist, caracterizat prin faptul ca prin productie se urmareste atingerea a doua obiective importante : asigurarea de bunuri materiale necesare satisfacerii trebuintelor umane si obtinerea de profit.

Profitul intruchipeaza un element esential in calculul eficientei economice si devine esenta activitatii economice. Raportul dintre productie si consum are loc intr-o prima etapa, prin actul de vanzare­- cumparare, respectiv prin piata. Piata devine astfel elementul principal al sistemului economic modern, devine liantul dintre toti agentii economici.

Economia de piata este deci un sistem economic in care protagonistii principali sunt intreprinzatorul investitor si lucratorul salariat, care, in conditiile liberalismului economic si politic propriu acestui sistem, apar ca parteneri liberi cu sanse de reusita in activitatea economica.

Mecanismul economiei de piata ii este specifica si o anumita stare conflictuala existenta intre patroni si salariati, in special in jurul problemei repertitiei, precum si intre intreprinzatori, concretizata prin concurenta, care are o importanta deosebita in sporirea eficientei cu care sunt utilizati factorii de productie. Concurenta, la randul ei, efectueaza o foarte dura selectie economica. Aceasta “mana invizibila “, dupa expresia lui A.Smith, ii elimina din activitate pe agentii economici care nu se pot mentine la nivelul impus de eficienta economica existenta la un moment dat intr-o anume ramura sau activitate.

De la formarea spontana a preturilor si de la o concurenta mai mult sau mai putin libera, economia de piata a evoluat spre o piata dominata de un numar relativ restrans de agenti economici si o concurenta imperfecta. Aceasta evolutie a avut implicatii importante in mecanismul de functionare a economiei de piata, indeosebi in comportamentul agentilor economici. De asemenea, in economia de piata a tarilor industrializate se integreaza cu o forta tot mai mare, un nou agent economic: statul. Statul a fost intotdeauna implicat in economia de piata, dar, in conditiile evolutiei economice de piata, se schimba natura acestei implicari, respectiv reglementarea legislativa a cadrului de desfasurare a activitatii economice, cu un rol important in efectuarea de investitii si consumuri, in general, in asigurarea echilibrului macroeconomic.

Interventia statului in economia de piata este indirecta si globala, dar foarte puternica, ceea ce reprezinta un aspect actual, modern, al economiei de piata, sistemul pastrandu-si principiile sale specifice.

Cu toate succesele deosebite obtinute, economia de piata nu este un sistem economic perfect, datorita existentei urmatoarelor elemente:

a) nu asigura o repartitie echilibrata a bogatiei pe care o creeaza, ceea ce constituie o sursa de nemultumiri sociale, conflicte de munca, etc.;

b) ii este specifica imposibilitatea de a oferi locuri de munca tuturor celor capabili sa munceasca si deci, aparitia fenomenului de somaj ;

c) incertitudinea in ceea ce priveste conjunctura dezvoltarii economice, amenintarea falimentului etc.

În raport cu cele prezentate, putem concluziona ca fenomene ca relativa stagnare a activitatii economice, inflatia, recesiunea, somajul sunt de neevitat, in unele perioade, chiar si in economiile de piata cele mai prospere. Dar, in pofida celor prezentate mai sus, sistemul se dovedeste a fi foarte eficient sub aspect economic, adica al folosirii resurselor economice, fapt ilustrat de prosperitatea existenta in tarile care au o economie de piata moderna.

Experienta acestor tari si mai ales rezultatele economice obtinute in perioada postbelica duc la concluzia ca economia de piata moderna este o conditie necesara pentru cresterea economica si, pe baza ei, a prosperitatii. În acelasi timp, trebuie precizat faptul ca sistemul economiei de piata nu reprezinta si o conditie suficienta pentru a atinge prosperitatea. În acest sens, putem lua ca exemplu starea economica a mai multor tari care,desi evolueaza de multi ani in conditiile economiei de piata, nu au atins bunastarea. Cel mai elocvent exemplu il constitue tarile de pe continentul latino-american unde, cu exceptia Braziliei, toate celelalte tari sunt tari independente, cu economie de piata inca din primele decenii ale secolului al –XIX-lea, dar care au niveluri de trai scazute.

Realizarea prosperitatii in economia de piata moderna, respectiv pentru a obtine efectele pe care in mod potential economia de piata le poate asigura, se cere respectarea regulilor riguroase pe care sistemul le impune, efectuarea unui efort economic tot mai mult intensiv, o foarte mare deschidere spre progresul tehnic, perfectionarea formelor de organizare si conducere a activitatilor economice, multa munca, disciplina si seriozitate in afaceri economice .

Economia de piata se bazeaza pe liberalismul economic, care are ca fundament dominanta propeietatii private, sub diferitele ei forme: individuala, a socio-grupurilor sau a organizatiilor nationale si internationale. Aceasta proprietate confera mediului economic caracteristica de eterogenitate, respectiv o mare diversitate de centre de activitate economica, motiv pentru care putem spune ca economia de piata este multipolara, descentralizata.

Din lupta multiplelor si diveselor interese se formeaza cei doi mari poli: CEREREA si OFERTA, intre care exista atat relatii de forta, cat si de cooperare.

Se poate spune ca economia de piata este un sistem economic a carui organizare si functionare se bazeaza pe proprietatea privata si se realizeaza prin mecanismele pietei, intr-un cadru reglementat legislativ.

Legea economica nr.1 a domeniului economic este legea interesului privat care actioneaza in favoarea oamenilor, in conditiile dominatiei proprietatii private. Obiectivitatea ei s-a regasit si in conditiile dominatiei proprietatii publice, dar din pacate consecintele au fost negative, prin deteriorarea constanta a eficientei economice.

Economia de piata este de tip concurential deoarece este determinata atat de caracterul eterogen, cat si de faptul ca decizia si actiunea sunt la latitudinea agentilor economici, fiecare urmarind sa obtina maximum de eficienta economica. Economia de piata este, de asemenea si o economie de intreprindere, firma reprezentand spatiul economic fundamental de decizie si de actiune.

Profitul este motivul fundamental pentru care intreprinzatorul isi asuma riscul concurential. Obtinerea profitului in activitatea economica este atat in avantajul intreprinzatorului, cat si al consumatorului si al intregii societati prin redistribuire, ceea ce poate asigura un nivel ridicat de asistenta sociala, acces la invatamant si cultura si la tot ce decurge din termenul generic de protectie sociala.

Comportamentul agentilor economici, producatori si consumatori in economia de piata are la baza eficienta economica in ansablul sau, ca rezultat al tendintei permanente a fiecarui agent economic de a obtine maximum de eficienta din actiunea ce o intreprinde.

Economia de piata este si o economie care se caracterizeaza prin interventia indirecta si globala a statului.

Economia de schimb reprezinta forma universala de organizare si functionare a activitatii economice in lumea contemporana si ea a cunoscut si cunoaste numeroase aspecte specifice pentru diferte tari si perioade de timp.

Cu toate acestea, pentru a contura conceptul de economie de piata moderna, trebuie sa luam in calcul, pe langa caracteristicile specifice si unele caracteristici generale, dintre care ne apar urmatoarele :

? monetarizarea economiei ;

? autonomia si independenta economica a agentilor economici ;

? specializarea agentilor economici in obtinerea anumitor bunuri si prestarea anumitor servicii ;

? formarea libera, pe piata, a preturilor, ca expresie raportului cerere / oferta, prin negocieri directe intre vanzator si cumparator ;

? existenta si functionarea unui puternic, ramificat si modern echipat sistem bancar, precum si a unei structuri tehnico-economice competitive, capabila sa asigure o prelucrare si o combinare cat mai eficienta a factorilor de productie.

Sistemul economiei de piata reprezinta acel tip de organizare a economiei in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de prioritate in producerea bunurilor, metodelor de organizare si de combinare a factorilor de productie, persoanele si categoriile de persoane care au acces la aceste bunuri prin mijlocirea nivelului si dinamicii preturilor.

Pentru o intelegere suficient de cuprinzatoare, trebuie avut in vedere faptul ca functionarea vietii economice in cadrul sistemului economic de piata are loc pe baza legilor pietei, intrucat continutul esential, substanta economiei de piata, nu este constituit de piata, ci de productia si circulatia de marfuri. În concluzie, functionarea vietii economice in cadrul sistemului economic de piata are loc pe baza legitatilor productiei si circulatiei de marfuri, care este de fapt o trasatura a economiei moderne de piata.

Consideram ca economia de piata moderna este o economie de schimb, bazata pe :

? existenta dominanta a proprietatii private ;

? mecanismul de reglare al productiei este bazat pe cerere si oferta, respectiv pe concurenta ;

? accesul la bunuri si servicii are loc prin intermediul preturilor stabilite in mod liber, pe piata ;

? se fundamenteaza pe un regim politic de tip liberal, care garanteaza libertatea, separarea puterilor in stat si drepturile fundamentale ale omului ;

? interventia indirecta si globala a statului ;

? interdependenta dintre economiile nationale, intrucat acestea se afla integrate intr-un anume spatiu economic.

Caracteristica esentiala a economiilor moderne este pluralismul formelor de proprietate, dominat de proprietatea privata. Nu exista nici o economie moderna in care sa nu fie dominanta proprietatea particulara, deoarece aceasta s-a dovedit a fi cea mai eficienta forma de proprietate si corespunde cel mai bine legii economice fundamentale: legea interesului particular. Totodata, proprietatea privata este forma de proprietate care exclude totalitarismul si determina democratia.

În economiile moderne exista si proprietatea publica (de stat), care apare ca o necesitate din perspectiva existentei unor domenii de interes general : aparare, asistenta sociala, invatamant, care are o pondere relativ mica si trebuie sa slujeasca interesul national in marea globalizare.

Obiectivitatea legii economice a interesului privat s-a regasit si in conditiile dominatiei proprietatii publice, ea manifestandu-se prin deteriorarea constanta, consecventa a eficientei economice. Eficienta scazuta a sistemului de proprietate bazat pe dominanta proprietatii publice se justifica prin urmatoarele elemente :

? interventia neavizata, directa si permanenta a politicului dominat de subiectiv;

? acolo unde exista, ea functioneaza in asa numitele “conditii de sera”, concretizate in limitarea concurentei prin impunerea statutului de monopol si, uneori, prin mentinerea artificiala a preturilor ;

? posibilitatea subventionarii din bugetul de stat ;

? este puternic supusa problemelor de birocratizare, iar deciziile se iau destul de greu, intrucat sunt bani publici si necesita aprobari multiple ;

? limiteaza, pana la desfiintare, motivatia pentru munca.