Despre lucrare

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Cuprins

Cuprins
Capitolul 1 - Globalizarea economica
1.1. Aspecte generale privind fenomenul de globalizare ............. 3
1.2. Rolul informaticii in amplificarea fenomenului de globalizare
1.2.1. Sisteme informationale globale .............. 7
1.2.2. Informatie si razboi informational .......... 11
1.2.3. Rolul guvernului in securizarea spatiului cibernetic ......... 13
1.2.4. Cadrul legislativ rominesc privind securitatea informatiilor ........... 15
Capitolul 2 - Biotehnologiile ........... 17
Capitolul 3 - Corporatiile transnationale
3.1. Trasaturi ale economiei mondiale contemporane .. 19
3.2. Conceptul de societate transnationala .... 24
3.3. Rolul si efectele corporatiilor transnationale ........ 32
Capitolul 4 - Evolutia pietelor financiare .... 34
Capitolul 5 - Efectele fenomenului de globalizare
5.1. Tendinte de ansamblu in evolutia fenomenului de globalizare ........ 38
5.2. Efectele pozitive ale globalizarii ............. 42
5.3. Efectele negative ale globalizarii .............. 46
5.4. Efecte micro si macroeconomice ale globalizarii ......... 50
Concluzii ............
Cuprins
Capitolul 1 - Globalizarea economica
1.1. Aspecte generale privind fenomenul de globalizare ............. 3
1.2. Rolul informaticii in amplificarea fenomenului de globalizare
1.2.1. Sisteme informationale globale .............. 7
1.2.2. Informatie si razboi informational .......... 11
1.2.3. Rolul guvernului in securizarea spatiului cibernetic ......... 13
1.2.4. Cadrul legislativ rominesc privind securitatea informatiilor ........... 15
Capitolul 2 - Biotehnologiile ........... 17
Capitolul 3 - Corporatiile transnationale
3.1. Trasaturi ale economiei mondiale contemporane .. 19
3.2. Conceptul de societate transnationala .... 24
3.3. Rolul si efectele corporatiilor transnationale ........ 32
Capitolul 4 - Evolutia pietelor financiare .... 34
Capitolul 5 - Efectele fenomenului de globalizare
5.1. Tendinte de ansamblu in evolutia fenomenului de globalizare ........ 38
5.2. Efectele pozitive ale globalizarii ............. 42
5.3. Efectele negative ale globalizarii .............. 46
5.4. Efecte micro si macroeconomice ale globalizarii ......... 50
Concluzii ............

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Capitolul 1

Globalizarea economica

1.1. Aspecte generale privind fenomenul de globalizare

Internationalizarea productiei este considerata inima procesului de globalizare. În cadrul procesului de internationalizare a productiei, de fapt de globalizare a procesului de productie, corporatiile transnationale reprezinta elementul esential. Peste 500 000 de filiale, apartinand celor peste 60 000 de corporatii formeaza un univers care implica atat relatii pe baza de transferuri de capital cat si asa-numitele non-equity relations, respectiv relatii care nu implica transferul de capital. Dimensiunea procesului de globalizare la nivelul productiei este reflectata de amploarea procesului de transnationalizare a economiei mondiale. Primele 100 de companii transnationale nefinanciare detineau active in strainatate in valoare de 1,8 trilioane USD, avand produse in strainatate care valorau 2,1 trilioane USD, cu un personal in strainatate de peste 6 milioane persoane, toate acestea la nivelul anului 1997!

Productia internationala are mai multe dimensiuni. Principalele sale caracteristici globale pot fi rezumate astfel, asa cum reiese din Raportul privind Investitiile Internationale [1 „World Investment Report 2004 The shifts towards services”, UNCTD, New York, Geneve, p.2-25]:

- valoarea productiilor realizate de societatile transnationale (societati-mama si filiale) reprezinta un sfert din produsul global mondial, din care o treime se realizeaza in tarile gazda. Vanzarile filialelor pe pietele interne si internationale reprezentau in jur de 17 trilioane de USD, comparativ cu cele 9 trilioane USD ale exporturilor mondiale in acelasi an (2003). Din punct de vedere al structurii productiei mondiale, in tarile dezvoltate domina productia de servicii, in timp ce in tarile in dezvoltare domina productia de bunuri. De altfel, orientarea investitiilor directe la nivel mondial reflecta schimbarile survenite in structura economiei mondiale precum si dinamica deosebita a sectorului tertiar (cel al serviciilor) in toate categoriile de tari.

- fluxurile tehnologice joaca un rol deosebit de important in procesul de globalizare al productiei. Tehnologia se exporta prin produsele pe care o incorporeaza (masurata prin valoarea exporturilor catre filiale) direct, ca urmare a intelegerilor contractuale (masurata prin valoarea platilor si incasarilor generate de acestea) sau prin intermediul programelor de training (masurata prin costul resurselor antrenate in aceste procese). Fluxurile de tehnologie reprezinta motorul globalizarii productiei, iar in tarile dezvoltate continua sa detina monopolul tehnologic, esential in lupta pentru pastrarea competitivitatii la nivel intern si international. De altfel, din punct de vedere al incasarilor royalty (redevente) [2 redevénta s. f. datorie, obligatie platibila periodic la date fixe si sub forma de cota pentru dreptul de a folosi proprietatea altuia in scopuri productive. (] si taxelor de licenta, tarile dezvoltate detin peste 98%.

- in stransa legatura cu fluxurile tehnologice, cercetarea-dezvoltarea constituie secretul succesului in procesul de globalizare. Activitatea de cercetare-dezvoltare continua, insa, sa se deruleze la nivelul companiei mama, adica in tarile de origine, iar filialele cheltuiesc mult mai putin in activitatea de cercetare-dezvoltare decat firmele mama. Acest lucru este de natura a face din procesul de globalizare o „cale” de pastrare a decalajelor ce exista intre tarile de origine (marea lor majoritate tari dezvoltate) si tarile gazda in dezvoltare.

- comertul international, in calitate de componenta a procesului de globalizare, este stimulat de productia globala, ca urmare a schimbarilor comerciale pe care le genereaza societatile transnationale. Se poate aprecia ca globalizarea procesului de productie este o consecinta si a piedicilor ridicate in calea comertului international, in sensul ca firmele si-au transferat productia in tarile cu restrictii in calea schimbarilor internationale. Comertul international este astazi de departe dominat de societatile transnationale, apreciindu-se ca ele deruleaza peste doua treimi din schimburile comerciale internationale, iar comertul intra-firme detine cam o treime.

- globalizarea productiei genereaza oportunitati de angajare, ceea ce constituie un aspect pozitiv pentru economia tarilor gazda, mai ales atunci cand este vorba de tari care se confrunta cu grave probleme ale somajului.

În stransa legatura cu internationalizarea productiei, un alt factor al globalizarii il reprezinta comertul international, fiind cel mai vechi flux al circuitului mondial devansat de productia globala si puternic dominat de companiile transnationale.

Institutionalizare comertului international dupa cel de-al doilea Razboi Mondial a avut drept consecinta principala reducerea tarifelor, in special la produsele manufacturate, ceea ce a permis tarilor in dezvoltare sa castige noi si noi piete. Valorificarea oportunitatilor oferite prin prisma globalizarii s-a constituit intr-un factor dinamizator al comertului international. Ritmul mediu anual de crestere al exporturilor internationale a fost in perioada 1995-2000 de 3,6% pe ansamblul economiei mondiale, iar cel al importurilor de 3,8%. Cele mai ridicate ritmuri le-au inregistrat tarile in dezvoltare, ceea ce demonstreaza o evolutie ascendenta a pozitiei lor in comertul international.

Cu toate acestea, evolutia comertului international in ultimii ani a fost marcata de crizele care au avut loc in diferite regiuni ale lumii. Procesul globalizarii a demonstrat o data in plus ca interdependentele dintre state sunt mai stranse ca oricand si ca nimeni nu este invulnerabil in fata fenomenelor negative care afecteaza o regiune sau alta. Volumul exporturilor mondiale, cat si al importurilor au cunoscut o crestere lenta in toate regiunile lumii, dar mai ales in tarile in dezvoltare.

O alta componenta a globalizarii o constituie internationalizarea fluxurilor financiare internationale. Momentul esential al inceputului globalizarii pietelor financiare l-a constituit trecerea la cursurile flotante si deschiderea pietelor financiare. Astazi, fluxurile financiare internationale sunt cele mai dinamice.

Dar poate ca mai mult decat orice, revolutia informationala a fost cea care a dat aripi noi procesului de globalizare. Asa cum remarca un reporter al televiziunii franceze, acum zece ani nu se vorbea de Internet si foarte putini aveau telefon mobil. Astazi ni se pare imposibila viata fara aceste doua instrumente care ne pot conecta in cateva secunde cu oricine de pe glob. Scaderea costurilor tehnologiilor informationale si continua perfectionare a instrumentelor comunicationale sunt elemente care contribuie din plin la accelerarea globalizarii.

Dincolo de aceste aspecte succint prezentate, legate de procesul globalizarii privit mai ales prin prisma implicatiilor societatilor transnationale, interesante sunt si opiniile care vad in acest fenomen ireversibil o serie de pericole, care, daca sunt ignorate pot avea un efect total contrar procesului de dezvoltare. Marginalizarea tarilor sarace nu mai reprezinta o amenintare, ci o realitate, care daca va persista nu va face altceva decat sa adanceasca tot mai mult decalajul dintre bogati si saraci. Ponderea Africii in exporturile mondiale este in continua scadere din anii ’70, precum si a investitiilor straine directe orientate catre aceasta regiune. Nici tarile latino-americane nu inregistreaza cresteri spectaculoase, dupa unele aprecieri, ponderea lor in produsul global mondial crescand nesemnificativ.

1.2. Rolul informaticii in amplificarea fenomenului de globalizare

1.2.1. Sisteme informationale globale

Globalizarea spatiului cibernetic determina factorii decizionali sa-si concentreze atentia si asupra caracteristicilor sistemelor informationale globale, a noilor amenintari care planeaza in legatura cu potentialele riscuri la care sunt expuse, amenintari care se pot transforma intr-un adevarat razboi informational. De aceea, se impune revizuirea modului de asigurare a securitatii informatiilor prin clasificarea acestora si, nu in ultimul rand, dezvoltarea unor strategii viabile de securizare a spatiului cibernetic.

Sistemele informationale globale isi propun sa studieze interferenta dintre sistemele informationale si tendintele de globalizare mondiala. Se recunoaste ca multi factori joaca un rol important in stabilirea trendului globalizarii, dar specialistii sistemelor informationale globale considera ca tehnologiile informationale se afla printre factorii dominanti ai acesteia si isi propun sa stabileasca in ce relatii se afla cu ceilalti factori de influenta.

Sistemele informationale globale afecteaza globalizarea pe trei planuri: infrastructural, operational si organizational.

Aspectele infrastructurale se refera la informatii, prelucrarea automata a datelor, standardele si tehnologiile din telecomunicatii si standardele Internet – toate acestea ajutand la depasirea granitelor traditionale ale relatiilor dintre diferite sisteme, indeosebi nationale.

Problemele operationale se refera la aspectele nationale ale culturii, educatiei si instruirii, ale managementului personalului, guvernarii, structurilor legale si factorilor organizationali.

Aspectul organizational joaca un rol esential pentru succesul sistemelor informationale globale la nivelul organizatiilor. În cazul corporatiilor multinationale este nevoie de realizarea complementaritatii intre strategia de utilizare a sistemelor informationale cu cea a afacerii, astfel incat sa fie atinse obiectivele urmarite.

Pentru sistemele informationale globale, literatura de specialitate mai apeleaza si la alti termeni, cum sunt:

? Global Information Technology (Tehnologii informationale globale);

? Global Information Technology Management (Managementul tehnologiilor informationale globale);

? International Information Systems (Sisteme informationale internationale);

? Global Management Information Systems (Sisteme informationale ale managementului global);

? Cooperative Information Systems (Sisteme informationale in cooperare);

? Global Information Infrastructure (Infrastructura informationala globala).

Rolul sistemelor informationale globale va spori si mai mult in decursul mileniului al III-lea, in care este definita noua societate, a cunoasterii. În ea, informatiile si cunostintele vor inlocui bunurile materiale, ca sursa principala a sustinerii competitivitatii in lumea afacerilor. Afacerile vor avea, in primul rand, o dimensiune informationala, puterea constand in eforturile intreprinse pe aceasta linie. Chiar in prezent, numeroase afaceri, din diverse domenii de activitate, aloca prelucrarii informatiilor intre 30-40% din structura costurilor. Sunt numeroase domenii de activitate in care informatia joaca rolul principal in stabilirea ierarhiilor pe piata (educatie, transporturi aeriene, comertul cu amanuntul s.a.).

Cercetarile intreprinse de echipe coordonate de Dr. Prashant Palvia au condus la gruparea tarilor in trei categorii: tari avansate, tari mai putin dezvoltate si tari subdezvoltate [3 Dumitru, Oprea. Globalizarea si riscul securitatii informatiilor. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iasi]. Problemele sistemelor informationale globale sunt diferite in functie de apartenenta la o categorie sau alta. Astfel, tarile avansate orienteaza sistemul informational global in urmatoarele directii:

? folosirea sistemului informational pentru obtinerea unui avantaj competitional;

? sincronizarea sistemului informational cu scopul organizatiei;

? planificarea strategica a sistemului informational;

? cresterea productivitatii sistemului informational;

? securizarea datelor.

Tarile mai putin dezvoltate vizeaza:

? planificarea strategica a sistemelor informationale;

? aspecte operationale;

? preocupari pe linia contributiei sistemelor informationale pentru conducere la progresul organizatiei;