Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
1. PROCESUL DE CREDITARE iN ROMiNIA..........4
1.1. Creditul. Definitie si clasificare. Dobinda........4
1.2. Contextul macroeconomic din Rominia...........5
1.3. Sistemul bancar din Rominia.............7
2. ROLUL S.C. BANC POST S.A. iN CADRUL SISTEMULUI BANCAR DIN ROMiNIA..9
2.1. Considerente generale...........9
2.2. Structura actionarilor............10
2.3. Structura resurselor umane...10
2.4. Produse si servicii bancare...12
2.5. Sistemul informatic..............15
3. ACTIVITATEA DE CREDITARE DESFASURATA DE
S.C. BANC POST S.A. ........16
3.1. Caracterizarea activitatii de creditare.16
3.2. Credite acordate in lei pentru activitatea curenta.............18
3.3. Credite acordate in lei pentru activitatea de investitii......25
3.4. Credite acordate in valuta....26
3.4.1 Credite pentru activitatea curenta..........26
3.4.2 Credite pentru activitatea de investitii...27
4. STUDIU DE CAZ...29
CONCLUZII FINALE..........35
ANEXE
Anexa nr. 1 - Cerere de credit in lei...........37
Anexa nr. 2 - Planul afacerii.......38
Anexa nr. 3 - Contract de credit..41
Anexa nr. 4 - Bilant financiar pe perioada analizata.45
Anexa nr. 5 - Cont de profit si pierderi pe perioada analizata.46
Anexa nr. 6 - Balanta de verificare pe perioada analizata.......47
Anexa nr. 7 - Analiza in dinamica a principalilor indicatori economico-
financiara.............49
Anexa nr. 8 - Coeficientii si punctajul Z..............50
Anexa nr. 9 - Cash-flow-ul existent .........51
Anexa nr. 10 - Cash-flow-ul previzionat..53
Anexa nr. 11 - Fisa de evaluare a performantelor financiare ale
societatii comerciale..........55
Anexa nr. 12 - Contract de garantie imobiliara........57
Anexa nr. 13 - incheiere de autentificare..58
Anexa nr. 14 - Trimitere catre Judecatorie..............59
Anexa nr. 15 - Referat.60
Anexa nr. 16 - Aprobarea comitetului de analiza a creditului64
Anexa nr. 17 - Grafic dc rambursare a creditului....65
BIBLIOGRAFIE....66

Alte date

?

CAPITOLUL I

PROCESUL DE CREDITARE ÎN ROMÂNIA

1.1. CREDITUL. DEFINITIE SI CLASIFICARE. DOBÂNDA

Cuvantul „credit” a patruns in limba romana in secolul al XVIII - lea si a fost preluat ca neologism din limba franceza. Etimologic, cuvantul „credit” isi are originea in limba latina in cuvantul „creditum” semnificand credinta celui care da altuia bunuri sau sume de bani, ca va primi in schimb valori echivalente.

Creditul reprezinta contractul incheiat intre o banca sau o institutie financiara de credit cu o persoana juridica sau fizica pe baza caruia i se acorda acesteia din urma o suma de bani pentru a o folosi o perioada de timp, intr-un anumit scop. Pentru folosinta sumei acordate de banca, beneficiarul creditului trebuie sa plateasca dobanda, comisioane si speze bancare (costul creditului), iar suma trebuie rambursata la termenul/termenele prevazute in contract. Creditul bancar nu presupune transferul dreptului de proprietate asupra sumelor ce se vehiculeaza prin intermediul sau, transmisiunea vizeaza doar dreptul de folosinta, inlocuirea unei plati imediate printr-o promisiune de plata, la o data ulterioara, numita scadenta, constituie caracteristica esentiala a creditului.

Principalele elemente ale creditului sunt:

* parti contractante (creditor/debitor)

* angajamentul de restituire a creditului

* termenul de rambursare (scadenta)

* costurile creditului

In literatura de specialitate creditele sunt clasificate in functie de numeroase criterii:

1. Din punct de vedere al scadentei:

a. Pe termen scurt (pana la un an)

b. Pe termen mediu (pentru o perioada cuprinsa intre 1-5 ani)

c. Pe termen lung (pentru o perioada cuprinsa intre 5-25 ani)

2. Din punct de vedere al destinatiei:

a. Credite pentru finantarea activitatii curente

b. Credite pentru investitii

3. Din punct de vedere al modului de acordare:

a. Prin cont curent

b. Prin cont separat de imprumut

4. Din punct de vedere al beneficiarului:

a. Credit acordat persoanelor juridice

b. Credit acordat persoanelor fizice

5. Din punct de vedere al monedei in care sunt acordate:

a. Credite in moneda autohtona

b. Credite in moneda straina

Dobanda este pretul platit pentru utilizarea capitalului imprumutat pentru o anumita perioada de timp. Ea reprezinta pretul banilor.

Rata dobanzii este deseori principalul instrument al bancii centrale pentru controlarea masei monetare si in lupta contra recesiunii. Rata dobanzii reprezinta o sursa de venit pentru cei care acorda credite si un cost pentru cei ce apeleaza la credite. Rata dobanzii se exprima prin raportul dintre masa dobanzii pe perioada unui an de zile si marimea capitalului dat ca imprumut; rezultatul multiplicat cu 100, in practica, este cunoscut sub denumirea de procent al dobanzii.

Ratele dobanzilor sunt stabilite de bancile comerciale in functie de cererea si oferta de credite, in mod practic, bancile stabilesc rata de baza, care este dobanda minima pe care o percep de la clienti. La aceasta rata de baza, se adauga marja de profit a bancii, care depinde de felul creditului, de calitatea debitorului etc. Costul creditului mai cuprinde o prima de risc, diferentiata in functie de aceleasi criterii. Rata dobanzii de baza a bancilor este influentata de rata dobanzii de pe piata interbancara si de rata inflatiei.

Cresterea sau scaderea ratei dobanzii practicate de bancile comerciale in relatiile cu clientii lor afecteaza comportamentul acestora din urma. Cresterea costului creditului determina reducerea profitului intreprinderii ce conduce la o reducere a cererii de credite. Aceasta tendinta poate impinge agentii economici spre cautarea altor cai de procurare a resurselor cum ar fi pietele de capitaluri pe termen scurt sau lung.

Riscul ratei dobanzii face parte alaturi de riscul de credit, riscul lichiditatii, riscul insolvabilitatii si riscul de schimb valutar din grupa celor cinci riscuri bancare fundamentale, in ceea ce priveste riscul ratei dobanzii, analiza traditionala compara sensibilitatea veniturilor din dobanzi la schimbarile in rentabilitatea activelor cu sensibilitatea cheltuielilor cu dobanzile la schimbarile in costurile cu dobanda pasivelor.

Recurgerea la creditul bancar va continua sa joace un rol central in mecanismul de procurare a resurselor necesare finantarii dezvoltarii economice a sistemelor angrenate in sistemul de tranzitie spre o economie de piata concurentiala. Rolul creditului este foarte mare in satisfacerea echilibrului intre cerere si oferta in economia de piata, in orice economie moderna exista conceptul de echilibru financiar care nu poate fi infaptuit fara contributia creditului, in acest sens trebuie avuta in vedere unitatea complexului economic national, la care participa din plin si creditul, motiv pentru care este necesara cunoasterea coordonatelor contextului macroeconomic si caracteristicile sistemului bancar romanesc.

1.2. CONTEXTUL MACROECONOMIC DIN ROMÂNIA

În dorinta de asigurare a unui sistem bancar competitiv, stabil si eficient in activitatea de intermediere financiara, preocuparile Bancii Nationale a Romaniei s-au orientat cu predilectie spre finalizarea procesului de privatizare a bancilor cu capital de stat, intarirea activitatii de supraveghere prudentiala si izolarea bancilor cu probleme, cresterea rolului Fondului de Garantare a Depozitelor in sistemul bancar, pregatirea introducerii euro si imbunatatirea cadrului legislativ.

Pentru sistemul bancar romanesc, anul 1999 este considerat anul unor restructurari profunde, in acest an, cea mai mare banca romaneasca prin intermediul careia s-au derulat aproximativ 80% din activitatile din comertul exterior al Romaniei - Bancorex - a disparut din sistemul bancar romanesc la data de 25 octombrie 1999; in procedura de faliment au mai intrat si alte banci precum: Banca Albina, Bankoop, Banca Internationala a Religiilor; Banca Agricola a intrat sub supravegherea BNR. Se apreciaza ca grava criza prin care a trecut sistemul bancar romanesc in anul 1999 are la baza un insemnat volum de credite neperformante. Falimentul acestor banci si despagubirile acordate deponentilor au condus la epuizarea resurselor Fondului de Garantare a Depozitelor si la impunerea unor contributii suplimentare pe seama bancilor comerciale, in anul 2001, acestea au platit sub forma de contributie la acest fond intre 2% si 4% din totalul depozitelor atrase, ceea ce inseamna de 10 ori mai mult decat bancile din tarile dezvoltate.

Anul 2001 s-a dovedit a fi nefast si pentru alte componente ale sectorului financiar. Pe piata financiara nebancara se inregistreaza prabusirea Fondului National de Investitii, acesta aflandu-se in imposibilitatea rascumpararii titlurilor emise datorita fraudelor realizate de administratorii sai. Avand in vedere gravele abateri in administrarea fondurilor si a surselor atrase, BNR a hotarat retragerea autorizatiei de functionare a Bancii Romane de Scont si a Bancii de Investitii si Dezvoltare.

La sfarsitul anului 2002, sistemul bancar romanesc cuprindea 41 de banci, din care 33 de banci persoane juridice romane si 8 sucursale ale unor banci straine. Pe parcursul anului nu au avut loc intrari sau iesiri in/din sistem, in schimb, ca urmare a privatizarilor si a modificarilor de actionariat, ponderea bancilor cu capital majoritar privat a crescut de la 53,9 la 58,2%, iar a celor cu capital majoritar strain de la 50,9% la 55,2% (calculata pe baza activului net).

La sfarsitul anului 2003, principalele evolutii monetare au fost reprezentate de cresterea masei monetare si a creditului bancar, cresteri ce au devansat majorarea preturilor de consum a populatiei. Expansiunea masei monetare a fost generata atat de activele interne nete cat si de activele externe nete; primele au crescut pe seama creditului intern (neguvernamental) - in a carui structura componenta in moneda nationala a avut o dinamica superioara celei in valuta, in ceea ce priveste politica monetara directionala de catre banca centrala, aceasta a recurs la o relaxare a regimului rezervelor minime obligatorii aferent depozitelor in moneda nationala (18%), operata simultan cu o crestere a restrictivitatii celui aplicat pasivelor in valuta (25%).

Principalii indicatori de apreciere a activitatii economice au prezentat evolutii contradictorii. Pe de o parte, deficitul comercial si rata somajului s-au ameliorat, productia industriala s-a majorat cu 5,8% in special datorita sporurilor inregistrate in industria bunurilor de folosinta indelungata (cu 13,4%) si a celor de uz curent (9%); pe de alta parte s-a accelerat ritmul de crestere a preturilor de consum, iar castigurile salariale nete au scazut in termeni reali.

Operatiunile pe principalele segmente ale pietei financiare au consemnat tendinte de sens opus: volumul tranzactiilor pe piata monetara s-a amplificat si s-a comprimat in cazul pietei valutare. Oferta de devize a bancilor a inregistrat o scadere mai mare comparativ cu cererea acestora, fapt ce poate fi pus in principal pe seama anticipatiilor de depreciere accentuata a monedei nationale fata de principalele monede existente pe piata.

În anul 2004 se inregistreaza o imbunatatire a soldului balantei comerciale datorita dinamicii superioare a exporturilor (19,3%) fata de importuri (13,7%). Cu exceptia produselor agroalimentare, a caror valoare a exporturilor s-a mentinut relativ constanta, surplusul de export a provenit in principal de la articolele de imbracaminte, masini, aparate si echipamente. Intensificarea cererii de bunuri intermediare si de consum, majorarea pretului titeiului pe pietele internationale si eliminarea taxelor vamale la importul de bunuri industriale provenind din UE au fost principalii factori care au condus la extinderea importurilor; cele mai dinamice evolutii au fost inregistrate la importurile de produse chimice si plastice (+24,8%) si la produsele din lemn si hartie (+23,7%).

Balanta serviciilor a incheiat anul 2004 cu un excedent de l milion dolari SUA, comparativ cu un deficit de 63 milioane dolari la sfarsitul anului 2003, evolutii favorabile inregistrandu-se si in domeniul serviciilor informatice, constructii, comunicatii, turism.