Pagina documente » Drept » Curtea Constitutionala a Romaniei, instanta de contencios electoral

Despre lucrare

lucrare-licenta-curtea-constitutionala-a-romaniei-instanta-de-contencios-electoral-2
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-curtea-constitutionala-a-romaniei-instanta-de-contencios-electoral-2


Cuprins

Cuprins
1. Capitolul 1. Prezentare generala a Curtii Constitutionale
a Rominiei..... 3
1.1. Curtea Constitutionala a Rominiei, valorificare a modelului european dar si a experientei rominesti......... 3
2. Capitolul 2. Curtea Constitutionala a Rominiei si contenciosul electoral....... 7
2.1. Rolul Curtii Constitutionale in cadrul alegerilor
prezidentiale . 7
2.2. Distinctia intre contenciosul electoral si contenciosul administrativ......... 10
2.3. Reglementare juridica 12
2.4. Contestarea inregistrarii sau neinregistrarii unei candidaturi prezidentiale............ 15
2.4.1. Cine, cind si unde poate contesta?......... 15
2.4.2. Cine si cum poate solutiona contestatia?... 16
2.5. Contenciosul legat de campania electorala....... 19
2.5.1. Campania electorala ca element central al competitiei
pentru putere............ 19
2.5.2. Incidente ale campaniei electorale solutionate de
Curtea Constitutionala a Rominiei. 20
2.6. Contestarea alegerilor si cererea de anulare...... 22
2.6.1. Votarea........... 22
2.6.2. Cererea de anulare a alegerilor.............. 23
2.7. Hotarirea de validare a alegerilor prezidentiale. 26
2.8. Caracterul specializat al contenciosului electoral............. 29
2.8.1. Exista conflict de competenta intre Curtea
Constitutionala a Rominiei si alte organe judiciare
in materia alegerilor rezidentiale?..... 29
2.8.2. Curtea Constitutionala se pronunta numai in drept... 31
2.8.3. Termenele de formulare si forma contestatiei............ 32
2.8.4. Caracterul de urgenta al procedurii electorale............ 33
2.8.5. Solutionarea litigiului.......... 35
2.9. Practica Curtii Constitutionale a Rominiei in calitate de
instanta de contencios electoral.......... 36
2.9.1. Practica Curtii Constitutionale a Rominiei in materia
inregistrarii sau neinregistrarii unei candidaturi
prezidentiale............ 38
2.9.2. Practica Curtii Constitutionale a Rominiei in materia
litigiilor aparute in campania electorala............. 42
2.9.3. Practica Curtii Constitutionale a Rominiei in materia
contestarii alegerilor....... 43
2.9.4. Practica Curtii Constitutionale a Rominiei in materia
confirmarii alegerilor.... 44
2.9.5. Aspecte din practica Curtii Constitutionale ce
justifica afirmatia de caracter specializat al contenciosului electoral........ 46
2.9.6. Alte aspecte surprinse in hotaririle Curtii
Constitutionale...... 50
Concluzii........... 55

EXTRAS DIN DOCUMENT

?{p}

{p}

?

Curtea Constitutionala a Romaniei,

instanta de contencios electoral

CAPITOLUL 1

PREZENTARE GENERAL? A CURTII CONSTITUTIONALE

A ROMÂNIEI

1.1. Curtea Constitutionala a Romaniei, valorificare a “modelului european”, dar si a experientei romanesti anterioare anului 1991

Dupa decembrie 1989, si in Romania s-au reconsiderat raporturile dintre individ si societate, stat si cetatean, asigurandu-se suprematia drepturilor si libertatilor cetatenesti inscrise in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Conventia europeana a drepturilor omului si pactele internationale (Pactul international privind drepturile civile si politice, Pactul international cu privire la drepturile economice sociale si cultturale) prin abrogarea unor legi si decrete care contineau ingradiri ale drepturilor omului, prin consacrarea unor institutii cum ar fi: Curtea Constitutionala, Contenciosul Administrativ, Avocatul Poporului.

Prin institutionalizarea Curtii Constitutionale, Adunarea Constituanta din 1991 a reusit sa construiasca o institutie practica si eficienta.

Conform prof. I.Muraru, Curtea Constitutionala a Romaniei este o valorificare, la dimensiunile exigentelor timpului pe care il traim, a experientei romanesti si din alte tari, in perspectiva unei integrari organizatorice si functionale, eficiente si viabile in structurile juridice europene potrivit pactelor, tratatelor si conventiilor la care Romania este parte. Trebuie mentionat faptul ca domeniul sau sfera de activitate precum si atributiile precise ale acestei institutii noi pentru sistemul romanesc au fost stabilite de Legea fundamentala din 1991.

În Romania o precursoare a Curtii Constitutionale “poate” fi considerata Înalta Curte de Casatie si Justitie (denumita mai tarziu Curtea Suprema de Justitie). Am spus “poate” deoarece doar unele din atributiile Curtii de Casatie si Justitie au fost preluate de Curtea Constitutionala (avem in vedere controlul de constitutionalitate a legilor), astazi Curtea Constitutionala si Curtea Suprema de Justitie existand ca doua institutii distincte si independente una fata de alta.

În ceea ce priveste modelul extern, Constitutia noastra s-a atasat modelului european si nu celui american, model cunoscut si sub numele de “model Kelsian” [1 Sistemul este creatia lui H.Kelsen care prin proiectul de Constitutie a Austriei din 1920 a preconizat un nou tip de justitie constitutionala, opus celui american instaurat pe cale pretoriana.

Ratiunile care au stat la baza adoptarii acestui sistem sunt multiple, dar si convingatoare: necesitatea stabilirii unei reale democratii si a unor veritabile garantii pentru drepturile si libertatile cetatenilor mai ales acolo unde incalcarea democratiei a atins cote paroxiste in pofida existentei instantelor judecatoresti si a proclamarii independentei acestora, necesitatea multiplicarii posibilitatilor de a pune in discutie constitutionalitatea legilor (M.Constantinescu, I. Deleanu, A. Iorgovan, I. Muraru, F. Vasilescu, I. Vida, “Constitutia Romaniei – comentata si adnotata”, Regia Autonoma “Monitorul Oficial”, Bucuresti, 1992, pag. 303).].

Pentru a avea o imagine cat mai clara asupra acestui aspect trebuie subliniat ca institutia nou creata in Romania a avut in vedere institutia Consiliului Constitutional francez, fara a prelua, insa absolut toate aspectele de competenta ale acestei institutii; de altfel intr-o prima varianta Comisia pentru elaborarea proiectului de Constitutie preconizase si pentru Romania aceeasi denumire, de Consiliu Constitutional, insa pana la urma a fost preferat termenul de Curte Constitutionala, folosit si in alte tari (Austria, Italia, Rusia), tocmai spre a da si mai bine expresie ideii infaptuirii unei justitii constitutionale [2 “Justitia constitutionala este o justitie exclusiva si concentrata. Altfel spus, instantelor de drept comun nu li se pot recunoaste prerogative in domeniul contenciosului constitutional si, cu atat mai mult, ele nici nu si le pot aroga” (I.Deleanu, “Justitie constitutionala”, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1995, pag. 14). ].