Pagina documente » Drept » Drept civil. Caracterul translativ de proprietate al donatiei

Despre lucrare

lucrare-licenta-drept-civil.-caracterul-translativ-de-proprietate-al-donatiei
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-drept-civil.-caracterul-translativ-de-proprietate-al-donatiei


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL I.
Introducere
Sectiunea I. Istoric .....5
Sectiunea a II-a. Reglementare legala ...........7
CAPITOLUL II.
Notiunea si conditiile de validitate ale contractului de donatie
Sectiunea I. Notiunea .............10
Sectiunea a II-a. Conditii de validitate .........11
I. Conditii de fond: ...11
1. Capacitatea partilor .......11
1.1. Incapacitati de a dispune ..............11
1.2. Incapacitati de a primi ..12
1.3. Sanctiunea incapacitatilor speciale de a face si de a primi donatii .... 14
2. Consimtamintul ............15
3. Obiectul ..... 16
4. Cauza .........17
II. Conditie de forma - forma autentica ........ 18
CAPITOLUL III.
Caracterele juridice ale donatiei
Sectiunea I. Caracterul solemn al donatiei ....19
Prezentare generala .19
I. Regula art. 813 Cod civil .......19
1. Precizari prealabile ........19
2. Necesitatea unui act autentic ............20
3. Acceptarea donatiei .......20
3.1. intre persoane prezente 20
3.2. intre absenti .............21
4. Actul estimativ .............23
5. Sanctiunea nerespectarii cerintei inscrisului autentic .............23
II. Exceptii de la regula art. 813 Cod civil ... 24
A. Donatiile simulate ........ 24
1. Donatiile deghizate ...... 24
1.1. Notiune . 24
1.2. Forma ....25
1.3. Dovada .. 25
2. Donatiile prin interpunere de persoane .............. 26
2.1. Notiune. Reguli aplicabile ........... 26
B. Donatiile indirecte ...... 26
1. Notiune ...... 26
2. Renuntarea la un drept ... 27
3. Remiterea de datorie ..... 27
4. Stipulatia in folosul altuia .............. 27
C. Darurile manuale .......... 28
1. Consideratii generale .... 28
2. Notiune ...... 28
3. Obiectul darului manual . 28
4. Notiunea de traditiune. Aspecte privind depunerea unor sume de bani pe librete de economii C.E.C. pe numele altor persoane decit donatorul ....29
5. Problema darurilor de nunta ........... 31
6. Proba darului manual .....32
Sectiunea a II-a. Caracterul gratuit al donatiei 33
1. Principiu .......... 33
2. Donatia cu sarcina ............. 33
Sectiunea a III-a. Caracterul unilateral al donatiei ........ 36
Sectiunea a IV-a. Caracterul irevocabil al donatiei ......... 37
1. Principiul irevocabilitatii donatiei ............37
2. Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii .......38
2.1. Clauza prin care donatorul ar supune transmisiunea gratuita unei conditii suspensive sau rezolutorii potestative ........ 38
2.2. Clauza platii datoriilor viitoare nedeterminate ........ 38
2.3. Clauza de rezervare a dreptului de a dispune de bunul donat ..... 39
2.4. Clauza prin care s-ar rezerva dreptul de denuntare unilaterala a contractului de donatie ..... 39
3. Clauze compatibile cu principiul irevocabilitatii donatiei .............. 40
3.1. Donatia cu termen .......... 40
3.2. Donatia afectata de o conditie cauzala sau mixta ..... 40
3.3. Stipulatia reintoarcerii conventionale a bunurilor daruite........... 41
3.4. Depunerea de bani pe librete C.E.C. pe numele altei persoane cu clauza de imputernicire pe seama donatorului ........ 41
3.5. Clauza de inalienabilitate .. 41
3.6. Clauza de rezerva a uzufructului ......... 41
4. Exceptii de la principiul irevocabilitatii donatiilor ....... 42
4.1. Revocabilitatea donatiilor intre soti ..... 42
4.2. Revocarea donatiilor din bunuri viitoare 44
5. Clauze legale de revocare a donatiei ........ 44
5.1. Revocarea pentru neindeplinirea conditiilor .......... 44
5.2. Revocarea pentru ingratitudine .......... 46
5.2.1. Cauze .......... 46
5.2.2. Actiunea in revocare ....... 47
5.3. Revocarea pentru nasterea de copii, survenita ulterior donatiei ....48
5.3.1. Domeniu ....... 48
5.3.2. Conditiile revocarii .......... 49
5.3.3. Efecte ........... 50
Sectiunea a V-a. Caracterul translativ de proprietate al donatiei ........ 51
1. Notiunea actelor translative de proprietate 51
2. Donatie - act translativ de proprietate ...... 53
2.1. Prezentare generala ......... 53
2.2. Conditii ce trebuiesc indeplinite pentru a opera transmiterea proprietatii..... 54
2.3. Momentul in care opereaza transmiterea proprietatii 57
2.4. Modalitati juridice ce pot afecta dreptul de proprietate transmis ca efect al contractului de donatie .......... 60
2.4.1. Notiunea de modalitate juridica a dreptului de proprietate ......... 60
2.4.2. Proprietatea rezolubila ..... 61
2.4.3. Proprietatea anulabila ...... 63
2.4.4. Donatia cu termen .......... 64
CAPITOLUL IV.
Efectele contractului de donatie
Sectiunea I. Efecte intre parti ... 65
1. Reguli generale .. 65
2. Obligatiile donatorului ......... 66
3. Obligatiile donatarului ......... 67
Sectiunea a II-a. Opozabilitatea efectelor contractelor fata de terti ..... 68
CAPITOLUL V.
Raportul si reductiunea donatiilor
Sectiunea I. Raportul donatiilor . 70
1. Notiune ............70
2. Domeniu de aplicare al raportului ........... 70
3. Conditiile obligatiei legale de raport al donatiilor ....... 71
4. Donatiile supuse raportului ... 73
5. Modul de efectuare a raportului ............. 74
6. Raportul imobilelor ............. 74
7. Raportul mobilelor ............. 75
8. Caile procedurale de realizare a raportului . 75
Sectiunea a II-a. Reductiunea donatiilor ......77
1. Notiune ............ 77
2. Ordinea reductiunii donatiilor . 77
3. Caile procedurale de realizare a reductiunii 78
4. Efectele reductiunii donatiilor 79

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Sectiunea I. Istoric

Contractul de donatie, act translativ de proprietate, are o existenta indelungata, avandu-si originea in reglementarea dreptului roman. Acesta definea donatia ca fiind actul prin care o parte, numita donator isi micsoreaza patrimoniul in favoarea celeilalte parti, numita donatar, cu scopul de a o imbogati.

Operatiunea juridica a donatiunii prezinta anumite trasaturi care ii confera o identitate proprie. În primul rand, donatorul trebuia sa sufere o saracire; depozitarul, desi aduce un serviciu gratuit, nu face o donatie, deoarece prin fapta sa nu-si micsoreaza patrimoniul. Donatorul trebuie sa aiba intentia de a dona (animus donandi), intentie ce nu exista in cazul debitorului care executa obligatia naturala. În fine, era necesar ca donatarul sa se imbogateasca, imbogatire realizata pe seama saracirii donatorului.

Operatiunea juridica a donatiunii care, la origine, nu avea o forma proprie, indeplinea o multitudine de functii. Astfel, ea se putea face intre persoane care apartineau unor familii diferite sau intre soti, se putea face intre vii sau pentru cauza de moarte, putea fi utilizata pentru constituirea unei dote sau a unei donatiuni ante nuptias (inainte de casatorie) [1 E. Molcut, D. Oancea, Drept roman, Casa de editura si presa „SANSA” – S.R.L., Bucuresti, 1997, p. 304].

În Tara Romaneasca si Moldova, incepand din secolele XIV – XV, marea proprietate feudala, completa asupra pamantului si incompleta asupra rumanilor si vecinilor, a fost forma de proprietate dominanta, definitorie pentru epoca feudala. Dupa intemeierea acesteia, pe langa modul originar de dobandire care a fost mostenirea, au fost consacrate si alte moduri de dobandire a proprietatii, printre care si dania domneasca si donatia [2 E. Cernea, E. Molcut, Istoria statului si dreptului romanesc, Casa de editura si presa „SANSA” – S.R.L., Bucuresti, 1996, p. 72].

Ulterior, Legea Tarii consacra ca izvor al obligatiilor contractele si delictele. În categoria contractelor intalnim si contractul de donatie, care prezinta in general, aceleasi trasaturi ca si cel de vanzare – cumparare, in ceea ce priveste consimtamantul donatorului si obiectul donatiei. Astfel, consimtamantul contractantilor trebuie sa fie liber, de buna – voie, nesilit, fara vicii si irevocabil. Obiectul trebuia sa fie un bun susceptibil de a fi instrainat, in comert. Bunul cel mai important in feudalism era pamantul.

În cazul donatiei domnesti, intentia de a gratifica a domnului are in vedere fie rasplatirea unor boieri pentru slujba credincioasa, fie ajutorarea unor manastiri, iar in cazul particularilor, de obicei angajamentul donatarului fata de donator „de a-l ingriji in viata, iar dupa moarte a-i face comand” constituie conditia cu care este facuta donatia.

Obiectul donatiei poate fi – ca si la vanzare – persoana umana, cand taranul liber se inchina cu „sufletul si averea” unui stapan feudal, iar robii sunt daruiti de catre stapanii lor.

Dania catre biserica se face in scopuri pioase, filantropice, sau ca donatorul sa fie „inscris in pomelnic”, pentru pomenirea lui, a parintilor si a membrilor familiei sale. Pentru a intari dania, se recurge deseori ca ea sa fie facuta in fata domnului si a sfatului domnesc. Manastirea donatara nu avea dreptul de a instraina dania primita sub sanctiunea de a fi revocata de catre fostii proprietari [3 E. Cernea, E. Molcut, op. cit., p. 120].

În vremea lui Stefan Nicolae Racovita, marele paharnic Mihail Fotino a scris in limba greaca un Manual de legi, care desi nu a fost tiparit, se aplica in practica instantelor judecatoresti. Dispozitiile erau sistematizate pe ramuri de drept, printre care se intalnea si donatia [4 E. Cernea, E. Molcut, op. cit. p. 151].

Autenticitatea donatiei a fost instituita de ministrul d’Agusseau prin ordonanta din 1731, care au avut in vedere protectia donatorului in contra consecintelor unui act gratuit facut in pripa, formalitatile autentificarii avand drept scop a-l pune la adapostul influentelor captatorii, reducerea abuzului de donatii in interesul familiei donatorului si in sfarsit, respectarea regulii irevocabilitatii. Exigentele vechiului drept francez au trecut nemodificate in dreptul actual.

Obarsia principiului irevocabilitatii trebuie cautata in vechiul drept francez care nu favoriza donatiile. Acesta exprima regula irevocabilitatii prin formula „donner et retenir ne vaut”. Tendintele vechiului drept francez erau de a conserva bunurile in familie, mai cu seama ca in acele vremuri, rezerva nu proteja pe mostenitorii de sange decat contra liberalitatilor testamentare [5 C. Hamangiu, I. Rosetti Balanescu, Al. Baicoianu, Tratat de drept civil roman, vol. III., 1929, Ed. ALL BACK, 1995, p. 483].

În privinta raportului donatiei, trebuie aratat ca, la romani, dreptul civil nu cunostea aceasta institutie, ea fiind o inovatie a dreptului pretorian, pentru consideratii cu totul diferite de cele pe care se bazeaza raportul in dreptul modern. Dupa ce s-a admis in dreptul roman ca copiii emancipati puteau sa aiba un patrimoniu deosebit de cel al capului familiei (pater familias), pretorul a hotarat ca ei sa raporteze la succesiunea acestuia din urma bunurile dobandite pro nomine, bunuri care ar fi fost inglobate in masa succesorala, daca nu ar fi fost emancipati. Cand dreptul roman a admis ca si copiii ramasi in patria potestas pot avea un patrimoniu propriu, obligatia raportului a fost generalizata si aplicata oricaror copii, emancipati sau nu, insa restransa numai la bunurile primite de la tata. Raportul se numea la romani collatio bonorum.

În vechiul drept francez, institutia raportului donatiei, mostenita de la romani, a suferit modificari importante. Obligatia raportului – care la romani era impusa numai mostenitorilor descendenti – a fost intinsa la ascendenti si colaterali.

În Codul Calimah, raportul era numit sinisfora si era obligatoriu in linie ascendenta [6 C. Hamangiu,…, op. cip., p. 347].

Sectiunea a II-a. Reglementare legala

Dispozitii referitoare la contractul de donatie se gasesc in cuprinsul a numeroase acte legislative, insa reglementarea de baza a acestui contract este data de Codul civil, adoptat in anul 1864 si intrat in vigoare la 1 decembrie 1865.

Codul civil in titlul II., intitulat „Despre donatiuni intre vii si despre testamente” aloca numeroase articole contractului de donatie. Dintre acestea vom enumera pe cele care cuprind reglementarile cele mai importante referitoare la acest contract:

Art. 800: „Nimeni nu va putea dispune de avutul sau, cu titlu gratuit, decat cu formele prescrise de lege pentru donatiuni intre vii sau prin testament”.

Art. 801: „Donatiunea este un act de liberalitate prin care donatorul da irevocabil un lucru donatarului care-l primeste”.

Art. 808: „Este capabil de a primi prin donatiune intre vii oricine este conceput in momentul donatiunii”.

Art. 809 alin (2): „Minorul, ajuns la maturitate nu poate dispune nici prin donatiune intre vii, nici prin testament, in favoarea fostului sau tutore, daca socotelile definitive ale tutelei nu au fost prealabil date si primite”, si alin (3): „Sunt exceptati in amandoua cazurile de mai sus ascendentii minorilor, care sunt sau au fost tutori ai lor”.

Art. 813: „Toate donatiunile se fac prin act autentic”.

Art. 814: „Donatiunea nu obliga pe donator si nu produce efecte decat din ziua in care va fi fost acceptata.

Acceptarea poate fi facuta sau in act sau printr-un act autentic posterior, mai inainte insa de moartea celui ce daruieste; in acest din urma caz, donatiunea nu are efect decat din ziua in care se va fi comunicat donatorului actul de acceptare”.

Art. 821: „Donatiunea intre vii pentru bunurile viitoare este revocabila”.

Art. 822: „Este nula orice donatiune facuta cu conditii a caror indeplinire atarna numai de vointa donatorului”.

Art. 828: „Donatorul nu este responsabil de evictiune catre donatar pentru lucrurile daruite.

Donatorul este responsabil de evictiune cand el a promis expres garantia.

Este asemenea responsabil cand evictiunea provine din faptul sau, cand este in chestiune o donatiune care impune sarcini donatarului; in acest caz, insa garantia este obligatorie numai pana la suma sarcinilor”.

Art. 829: „Donatiunea intre vii se revoca, pentru neindeplinirea conditiilor cu care s-a facut, pentru ingratitudine si pentru nastere de copii in urma donatiunii”.

Art. 831: „Donatiunea intre vii se revoca pentru ingratitudine, in cazurile urmatoare:

1. Daca donatarul a atentat la viata donatorului;

2. Daca este culpabil in privinta-i de delicte, cruzimi sau injurii grave;

3. Daca fara cuvant ii refuza alimente”.

Art. 836: „Orice donatiuni prin acte intre vii facute de persoane ce nu au copii sau descendenti in timpul facerii lor, oricare ar fi valoarea acestor donatiuni si sub orice titlu s-ar fi facut, fie chiar donatiunea mutuala sau remuneratorie, fie in fine, donatiunea in favoarea maritagiului facuta sotilor de oricare alta persoana, afara de ascendentii lor, sunt revocate de drept, daca donatorul, in urma donatiunii, dobandeste un copil legitim, un postum, sau chiar cand a legitimat pe un copil natural, prin maritagiul subsecvent”.

Art. 937: „Orice donatiune facuta intre soti in timpul maritagiului este revocabila.

Revocarea se poate cere de femeie, fara nici o autorizatie.