Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL I. MASS-MEDIA ?I FUNC?IILE MASS-MEDIA 4
1.1.Mass-media ?i func?iile mass-media 5
1.2.Mass-media ca mijloc de informare 9
1.3.Mass-media ?i efectul de dependen?? 13
1.4. Mass-media ?i normele legislative 15
CAPITOLUL II. DREPTURILE OMULUI SI MASS-MEDIA 20
2.1. Procesul istoric al dezvoltarii si implementarii drepturilor omului 20
2.2. Drepturile omului ? expresie a nevoilor individuale si sociale 23
2.3. Apararea drepturilor omului ? una din sarcinile prioritare 25
2.4. Drepturile omului ca element reprezentativ in mass-media 29
CAPITOLUL III. INTERPRETAREA DREPTURILOR OMULUI IN PRESA ONLINE 35
3.1. Efectele mass-media asupra publicului 35
3.2.Mediul online, mijloc de abordare 39
3.3.Diferenta dintre stirea online si cea tiparita sau audio-video 46
3.4. Drepturile omului reflectate in stirea online 50
CONCLUZII 55
BIBLIOGRAFIE 56

Alte date

Întreaga civilizatie moderna a fost educata in setea de informare, in cultul stiintific, in dorinta unanima de noi si noi date despre cat mai multe subiecte, din cat mai multe sfere de activitate.

Aceasta importanta dorinta si nevoie de informare a fost satisfacuta perfect de aparitia mijloacelor de comunicare in masa si astfel a aparut o noua conceptie asupra a tot ceea ce inseamna informatie: cultura de masa si tratarea noilor cetateni ca o masa informa de consumatori uniformizati.

Mass-media este un termen generic, de origine engleza, care denumeste "ansamblul mijloacelor si modalitatilor tehnice moderne de informare a maselor".

Oamenii sunt “indici de audienta”, in cazul carora particularitatile trebuie estompate in favoarea directiei editoriale oficiale. Cu acest tratament plin de superioritate, mass-media a reusit sa impuna si un respect puternic. Oamenii au o incredere servila in mass-media, fiindca prin puterea pe care i-au acordat-o, ea a devenit a patra putere in stat. Presa poate sa faca dintr-un personaj obscur un om celebru si de invidiat, poate sa formeze opinii si curente de opinii in societate, poate sa informeze rapid si despre orice subiect.

Tinerii sunt principala tinta a tot ceea ce inseamna mass-media. Este adevarat, dupa cum afirma si Danion Vasile , ca "mass-media este Evanghelia zilelor noastre; este lumina dupa care se calauzesc masele de oameni care asteapta vestea cea buna a fericirii pamantesti".

E o realitate. Totul se invarte azi in jurul comunicarii mediatice. Ea e o forta ce nu ar trebui sa o mai neglijam, ea formeaza, ea creste tinerii de azi.

Impactul puternic pe care il are mass-media asupra tinerilor a fost si este studiat in continuare, se propun si solutii insa puterea pe care comunicarea in masa o are asupra lor nu mai poate fi invinsa,aceasta neinsemnand ca efectele ei sunt doar unele negative sau doar unele pozitive.

„Mass-media nu exista decat prin publicul sau diversificat. Consumatorii de media au drepturi care trebuie sa le fie recunoscute. Libertatea de alegere, egalitatea in drepturi fata de comunicarea audiovizuala, dreptul la expresie si participarea publicului sunt principii care fundamenteaza aceste drepturi.

CAPITOLUL I

MASS-MEDIA SI FUNCTIILE MASS-MEDIA

Mass-media ne ocupa foarte mult timp in zilele noastre.

În multe cazuri a ajuns sa inlocuiasca foarte multe activitati, atat pe cele din timpul liber cat si pe cele de la locul de munca. Cei mai multi dintre noi petrec multe ore in casa, uitandu-ne la televizor, ascultand radioul sau citind ziare si reviste. Televizorul sta deschis acasa aproximativ 7 ore pe zi devenind cel mai popular mijloc mass-media in ultimii ani. [1 ?ur?li?n Bondr?? - Sociologi? opini?i public? si ? m?ss-m?di?, ?ditur? Fund?ti?i „Romani? d? Main?”, 2003, p. 83 ]

Consumul mass media este vazut doar ca o modalitate de divertisment, in ciuda acestui fapt mijloacele comunicarii de masa sunt si o baza educationala si informationala. Mass media apeleaza la o mare diversitate de continuturi pentru a atrage audientele.

Factorii psihologici sunt foarte importanti in alegerea mijlocului mass-media. Putem gasi exemple in viata noastra de zi cu zi. Folosim ghidurile de timp liber din ziare pentru a ne planui weekendul, backgroundul unei melodii difuzate la radio ne face sa ne simtim singuri sau plictisiti. De asemenea modelul consumului mass-media este influentat si de mediul familial, de obiceiurile si de comportamentul cu care suntem familiari.

Factorii culturali, nationali cat si stratificarea sociala si economica afecteaza consumul mesajelor mass-media. Suntem cuprinsi intr-un sistem social, interactionam si depindem de el. Uneori suntem constransi a alege ce ni se da. Acest comportament low involvement behaviour trece barierele controlului individual.

Perspectiva actionala si motivationala arata ca individul este independent in societate si liber pentru a dezvolta modele comportamentale care il vor ajuta in realizarea scopurilor si in ascensiunea personala. Aceasta perspectiva se concentreaza pe strategiile comunicationale in cautarea, evitarea si procesarea informatiei. Ipotezele sale sunt: libertatea individuala de a alege si a interpreta experien?ele mass media, actiuni motivate, si scopuri bine stabilite. [2 Cl?ud?-J??n B?rtr?nd - O Introduc?r? in pr?s? scrisa si vorbita, ?ditur? Polirom, I?si, 2001, p. 74]

O alta cale de a defini aceasta perspectiva este de a pune accent pe conditiile care il indeamna sau il descurajeaza pe individ in a alege un mijloc mass-media. Activarea si motivarea comportamentului consumatorului in fa?a situatiilor mass-media este posibila datorita predispozitiei individului pentru acea informatie. Jeffres distingea intre “media-seeking”(nevoia de mass media) si “content-seeking”(nevoia de continut mass media).

1.1.Mass-media si functiile mass-media

Factorii sociali care determina indivizii de a alege sau nu un produs mass-media sunt in principal educatia,venitul si ocupatia. Cu cat educatia este mai buna, cu atat indivizii asculta mai mult radioul, citesc ziarul sau merg la film. În schimb, expunerea la televizor este aceeasi pentru toate grupurile educationale. Cele mai mari diferen?e se inregistreza in randul ziarelor care apar diminea?a. Absolventii de facultate citesc ziarul mai des in timpul zilei, pentru a-si aprofunda informatiile capatate de la televizor in acea zi. Dar educatia nu afecteaza numai timpul pe care il consumam cu mijloacele media, ci si preferin?ele noastre in alegerea diferitelor continuturi [3 Mih?i Com?n , Introduc?r? in sist?mul m?ss-m?di? , ?ditur? Polirom, I?si, 1999, p. 124]. Persoanele cu un nivel educational mai inalt asculta posturi de radio clasice, cu mai multe stiri si muzica usoara. În ceea ce priveste venitul, e mai probabil ca persoanele cu venit mai mare sa nu aiba timp sa se uite la televizor.

În cartea sa Introducere in sistemul mass-media, Mihai Coman face, asemeni lui Francis Balle, o cercetare cronologica a aparitiei si dezvoltarii functiilor presei. El prezinta astfel rezultatele studiilor unor sociologi cu privire la functiile presei. Printre acestea sunt rezultatele studiului lui Leo Thayer, Malcom Wiley, Michael Real si Denis McQuial. Sociologul american Leo Thayler a identificat 7 functii ale mass-media:

? de socializare

? de identitate

? de mitologizare

? de compensare

? de informare

? de divertisment

? de educatie

Malcom Wiley a facut distinctia intre cinci astfel de functii :

? de a furniza informatii

? de a analiza aceste informatii

? de a da un cadru general de referinta pentru cunoastere

? de a distra

? de a difuza o cunoastere enciclopedica.

Michael Real sustine ca presa are urmatoarele atributii: ajuta indivizii sa se orienteze in activitatiile lor zilnice, faciliteaza relaxarea si evaziunea, permite intarirea identitatii personale, asigura perpetuarea mostenirii culturale, ofera formule comune,uzuale de gandire si exprimare, defineste o suma de categorii de interpretare a lumii, furnizeaza compensatii pentru frustrari, contribuie la realizarea coeziunii sociale, faciliteaza implantarea noului in societate, valideaza simbolurile si miturile unei culturi precum si multe altele.

Denis McQuial stabileste doua mari familii de functii care au in vedere societatea in ansamblul ei si individul in sine. Mass-media comunica nu numai indivizilor, ci si grupurilor, institutiilor, societatilor in ansamblu, transmit mesaje de la o societate la alta. Cele doua categorii sunt: [4 D?nis McQu?il , Comunic?r?? , ?ditur? Institutul ?urop??n , I?si , 2010 , p. 197]

a) de informare, de corelare (socializare), de asigurare a continuitatii, de divertisment si de mobilizare;

b) de informare, de evaziune, de eliberare de tensiune si anxietate, de securiteate si protectie, de companie, de stabilire a identitatii personale, de integrare in societate si de divertisment (de obicei persoanele cu spirit gregar sunt cele care folosesc mass-media in acest scop si sunt mai deschise anumitor tipuri de influenta mediatica).

Mihai Coman, el insusi, s-a dedicat studiului functiilor mass-media. Pentru definirea sintagmei de functie a mass-media el sustine ca trebuie avute in vedere mai multe aspecte.

„Relatia dintre mass-media si societate se poate pune in termeni de consecinte globale (functiile presei), de influente precise (efectele presei) sau de misiuni generale atribuite unor sisteme (rolurile presei). În limbajul uzual si chiar in unele lucrari de specialitate, termenul “functie” cumuleaza frecvent cele trei posibilitati enumerate mai sus.” [5 P?ul Dobr?scu , ?lin? Bargao?nu , M?ss-m?di? si soci?t?t??, Bucur?sti, ?d. Comunic?r?.ro, 2004 , p. 155] Astfel ca termenul de functie poate sa inglobeze notiunile de: scop, cerinta sau asteptare. Luand exemplul functiei de informare a presei Mihai Coman afirma ca acestea se pot analiza ca:

? functie – publicul este informat ca urmare a activitatii presei;

? rol – presa are rolul de a informa publicul;

? efect – presa influenteaza gandirea si comportamentul publicului prin informatiile pe care le distribuie.

Potrivit lui, ansamblul fenomenelor aparute in procesul satisfacerii unor nevoi poarta numele de functii. La randul sau, Mihai Coman distinge urmatoarele functii ale presei: [6 Mih?i Com?n - Introduc?r? in sist?mul m?ss-m?di?, ?d. Polirom, I?si, 2007 , p. 68]

? functia de informare, tradusa prin nevoia indivizilor si grupurilor de a controla mediul. Aceasta functie raspunde nevoii indivizilor de a supraveghea lumea inconjuratoare, iar informatia nu trebuie sa aiba o utilitate imediata. Mesajele presei nu prezinta numai ce s-a intamplat, ci si ceea ce s-ar putea intampla.

? functia de interpretare, care se refera la sintetizarea informatiilor aparute intr-o stire si a semnificatiilor atribuite lor. Oamenii simt nevoia ca lumea ce ii inconjoara sa fie prezentata in chip ordonat si coerent, incarcata cu un anume sens si ordonata dupa o anume ierarhie , astfel incat, pornind de la aceste clasificari si interpretari, sa poata lua mai usor deciziile inerente existentei de zi cu zi. [7 Dor Pop - M?ss-m?di? si politic? , ?ditur? Institutul ?urop??n, I?si, 2000 , p. 98]

? functia de legatura, ce sustine ca prin consumarea produselor mass-media, milioane de oameni se regasesc legati prin nenumarate fire nevazute. Datorita presei oamenii descopera ca impartasesc aceleasi valori, ca se pot mobiliza pentru aceleasi scopuri, intr-un cuvant, ca fac parte sau ca pot face parte dintr-o comunitate umana de dimensiuni infinit mai complexe decat acelea ale comunitatii in care isi traiesc viata de zi cu zi.

? functia de culturalizare, care spune ca o data cu aparitia si cresterea ponderii mass-media, o mare parte a activitatilor de transmitere a valorilor si modelelor culturale, de formare a gandirii si a comportamentului au fost preluate de mesajele presei. Mihai Coman spunea ca mass-media se afla intr-o pozitie bivalenta deoarece pe de o parte numeroasele modele de comportament pe care le ofera sunt solicitate sa exercite o actiune educativa neutra, iar pe de cealalta parte, ele sunt preferate pentru resursele lor persuasive, pentru puterea lor de a influenta comportamentul indivizilor din grupuri cu diferite interese.