Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CUViNT iNAINTE.........4
Capitolul 1: ASPECTE GENERALE PRIVIND IMPOZITELE6
1.1. Continutul impozitelor..6.
1.2.Rolul impozitelor.........8
1.3. Structura impozitelor si taxelor care compun sistemul fiscal...........10
1.4.Structura veniturilor bugetului de stat in perioada anilor 2000-2004..........12
1.5. Notiunea de presiune fiscala si limitele acesteia...14
1.6. Probleme provocate de cresterea presiunii fiscale17
Capitolul 2: TAXA PE VALOAREA ADAUGATA- EVOLUTIE SI APLICARE
2.1. Introducerea si evolutia taxei pe valoarea adaugata in diferite
tari ale lumii...........19
2.2. Obiectul, platitorii taxei pe valoarea adaugata si facilitati
fiscale acordate acestora......25
2.3. Modalitati de determinare a taxei pe valoarea adaugata31
2.4. Obligatiile platitorului de taxa pe valoarea adaugata......34
2.5. Sanctiuni si cai de atac privind taxa pe valoarea adaugata.............37
Capitolul 3: ACCIZELE - EVOLUTIE SI APLICARE
3.1. Instituirea si evolutia accizelor39
3.2. Accizele pentru bauturile alcoolice.........45
3.3. Accizele datorate pentru produsele din tutun..............48
3.4. Accizele pentru uleiuri minerale...........49
3.5. Accizele pentru alte produse si grupe de produse.......50
3.6. Scutiri acordate la plata accizelor, momentul datorarii
accizelor si obligatiile platitorilor de accize......52
3.7. Impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna............56
Capitolul 4: STUDIU DE CAZ PRIVIND IMPOZITELE INDIRECTE
LA SOCIETATEA COMERCIALA AEGISSUSS.A. - TULCEA
4.1. Prezentarea Societatii Comerciale AegissusS.A. - Tulcea.............57
4.2. Calcularea impozitelor indirecte..........58
4.3. Incidenta impozitelor indirecte asupra trezoreriei
Societatii Comerciale AegissusS.A. - Tulcea....67
4.4. Presiunea fiscala la nivelul salariatului.........90
Capitolul 5 : CONCLUZII SI PROPUNERI.........92
BIBLIOGRAFIE.............98

Alte date

?

CUVÂNT ÎNAINTE

Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice si juridice la dispozitia statului in vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu ,cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie directa din partea statului. Dupa trasaturile de fond si forma, impozitele se grupeaza, asa cum se regasesc de altfel si in clasificatia bugetara, in impozite directe si impozite indirecte.

Initial, impozitele directe reprezentau temelia sistemului financiar. Treptat, prin extinderea impozitelor indirecte s-a observat ca incasarile la bugetul statului, provenite din acestea din urma, erau mult mai stabile pe termen lung decat cele provenite din impozite directe.

Din experienta celorlalte tari cu economii aflate in tranzitie, modificarile din sistemul fiscal sunt legate intotdeauna de o slaba performanta in ceea ce priveste realizarea veniturilor. Pe de o parte, devine din ce in ce mai dificila sprijinirea pe impozite percepute de la intreprinderile proprietate de stat care incearca cu greu sa se alinieze noilor realitati economice, iar pe de alta parte, nu este mai putin dificila

impozitarea efectiva a sectorului privat, aflat in plin proces de formare. De aceea, in aceste tari, de regula, ponderea impozitelor indirecte o devanseaza pe cea a impozitelor directe in totalul veniturilor fiscale ale statului.

În general, impozitele indirecte sunt instituite de stat asupra vanzarilor de marfuri si a prestarilor de servicii. Cotele utilizate pentru stabilirea acestor impozite nu sunt diferentiate in functie de venitul, averea sau situatia personala a celor care cumpara marfurile sau apeleaza la serviciile ce fac obiectul impozitelor indirecte. Drept urmare, impozitele indirecte lasa falsa impresie ca ele ar afecta, in aceeasi masura, veniturile tuturor consumatorilor de marfuri si servicii. În realitate, insa, ele ii

afecteaza in mod deosebit pe cei cu venituri mici, deoarece impozitele se percep, de regula, la vanzarea bunurilor de larg consum.

Impozitele indirecte sunt varsate la bugetul de stat, de regula, de catre indrustriasi, comercianti, dar sunt suportate de catre consumatori, deoarece se include in pretul de vanzare al marfurilor. Drept urmare, impozitele indirecte nu afecteaza veniturile nominale, ci numai pe cele reale, ceea ce inseamna ca ele micsoreaza puterea de cumparare.

În perioada cand o economie inregistreaza un curs ascendent, impozitele indirecte pot avea un randament fiscal ridicat; in schimb in perioadele de criza si de depresiune, cand productia si consumul inregistreaza un recul, incasarile din impozitele indirecte urmeaza aceeasi evolutie, periclitand realizarea echilibrului bugetar sau conducand la adancirea deficitului bugetar.

În grupa impozitelor indirecte, alaturi de taxa pe valoarea adaugata, care detine rolul principal de impozit asupra consumului se inscriu si accizele, amandoua fiind impozite caracteristice tarilor cu economie de piata.

Lucrarea intitulata “Evolutia si aplicarea taxei pe valoarea adaugata si a accizelor “este structurata pe cinci capitole in care sunt cuprinse aspecte ale mecanismului de evolutie si incasare a taxei pe valoarea adaugata si a accizelor, cu studiul de caz la Societatea Comerciala “Aegissus”S.A. – Tulcea.

Pentru a pune in evidenta toate cele prezentate mai sus, am apelat la o gama larga de tabele, grafice, care sustin concluziile prezentate.

Capitolul 1

ASPECTE GENERALE PRIVIND IMPOZITELE

1.1. Continutul impozitelor

În societatile libere bazate pe proprietatea privata si economia de piata, statul este prezent in viata politica, economica si sociala, asigurand colectivitatii bunuri si servicii publice. Finantarea costurilor actiunilor sale in domenii devenite traditionale precum apararea, ordinea publica, functionarea organelor administratiei publice, educatie, sanatate, cultura, dar si din domenii economice, a determinat cresterea nevoilor sale financiare si o diversificare a surselor de finantare.

O parte din resurse provin ca urmare a participarii statului in cadrul economiei de piata, ca subiect de drept suveran, care isi impune deciziile prin constrangere, preluand o parte din venitul creat in economia reala prin intermediul prelevarilor obligatorii si ca urmare a participarii sale ca partener in societati institutii de credit si intreprinderi de asigurari.

Alte resurse provin ca urmare a relatiilor pe care statul le are cu organisme nationale si internationale.

O ultima categorie de resurse, statul si-o poate asigura utilizand structura financiara a pietelor financiare nationale sau internationale, prin lansarea unor imprumuturi publice.

Ponderea acestor resurse depinde de particularitatile economiei si de politica promovata de puterea publica, dar intotdeauna importanta incasarilor pe care statul le poate realiza pe seama prelevarilor obligatorii depinde integral de nivelul valorii adaugate create in economia reala.

Prelevarile fiscale se realizeaza prin intermediul impozitelor si taxelor fiscale. Acestea constituie cele mai vechi si traditionale mijloace financiare de care statul dispune, pentru realizarea functiilor si sarcinilor sale, in permanenta evolutie.

Radacina etimologica a notiunii de impozit provine din limba latina de la „impositum”, iar cea de taxa din limba greaca de „taxis”, ambele avand sensul de obligatie publica, impozit.

Reflectarea si analiza opiniilor exprimate de specialisti constituie cadrul fertil pentru noi abordari conceptuale, de natura a reflecta ansamblul caracteristicilor impozitului si rolul sau in societate. Într-o astfel de abordare, impozitul constituie un produs intelectual de natura financiara, sub forma unor prelevari fiscale asupra diferitelor forme de manifestare a veniturilor subiectilor din economia reala, cu titlu obligatoriu si definitiv, fara contraprestatie imediata si directa, impusa de stat sau de autoritatile publice locale, in vederea finantarii obligatiilor publice ale acestora si a interventiei statului in scop economic si social.

Ca produs intelectual, impozitul este rezultatul puterii de gandire si de inovatie a geniului uman, ajuns pe o anumita treapta de dezvoltare si organizare sociala. Aceasta explica aparitia sa pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii si evolutia sa in timp. Scopul este determinant de necesitatea finantarii nevoilor autoritatilor publice, ale caror functii si sarcini au un caracter permanent evolutiv. Venitul realizat, acumulat, consumat, constituie sursa impozitului, iar preluarea unei parti a acestuia se realizeaza prin prelevari pecuniare stabilite in mod direct, definitiv si obligatoriu asupra diverselor forme de venit.

Caracterul obligatoriu trebuie inteles in sensul ca plata acestora catre stat este o sarcina impusa tuturor persoanelor fizice si juridice care realizeaza venit dintr-o anumita sursa sau poseda un anumit gen de avere pentru care, conform legii, datoreaza impozit.

Impozitele sunt prelevari cu titlu definitiv si nerambursabil pentru ca, odata varsate in contul bugetului statului sunt utilizate numai la finantarea unor actiuni si obiective de interes general, necesare tuturor membrilor societatii si nu numai unor interese individuale de grup.

În schimbul impozitelor, platitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egala sau apropiata.

Desi nu constituie o contraprestatie directa din partea statului (ca in cazul taxelor), impozitele se reantorc sub forma unor actiuni, gratuitati, servicii de care beneficiaza in primul rand cei care au contribuit la formarea fondurilor generale ale societatii.

În schimbul impozitelor incasate, statul se obliga sa creeze un cadru general favorabil desfasurarii activitatilor economice, sociale, politice.

1.2 Rolul impozitelor

Rolul impozitelor de stat se manifesta pe plan financiar, economic si social, cel mai important fiind rolul impozitelor pe plan financiar, deoarece acestea constituie principala modalitate de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

În prezent tendinta este de crestere relativa si absoluta, prin sporirea numarului platitorilor, extinderea bazei de impozitare, impunere, precum si majorarea cotelor de impunere.

Dar impozitele nu servesc numai la punerea la dispozitia economiei a fondurilor necesare desfasurarii activitatilor publice. Ele au, totodata, scopul de a contribui la o repartitie optima in spatiu si timp, a resurselor intre diferiti beneficiari ai acestor fonduri, conducand pe aceasta baza la o mai mare stabilitate fiscala.

Repartitia efectuata cu ajutorul impozitelor este urmata de o a doua repartitie, realizata pe calea alocatiilor bugetare, a subventiilor si a transferurilor de resurse de la fondurile publice la diversi beneficiari.

Rolul impozitelor pe plan economic este determinat de necesitatea interventiei statului in economie.

Dupa marea recesiune economica din 1929-1933, impozitele, taxele au fost utilizate pe o scara mai larga sau mai restransa, ca instrumente ale mecanismului de functionare a economiei.

Astfel, impozitele se manifesta ca parghii de politica economica prin insasi modul concret in care sunt asezate si percepute.

Pentru sporirea eficientei impozitelor, autoritatile publice trebuie sa tina seama de faptul ca dorinta agentilor economici de a investi si economisi este in functie de anticipatiile lor mai ales de rentabilitate, dar este determinata intr-o oarecare masura si de povara fiscala. În mod frecvent trebuie analizate mai multe variabile pentru aprecierea eficientei mai scazute sau mai ridicate a impozitelor, si anume: modul lor de functionare, conditii de interventie, alocarea ulterioara a fondurilor la formarea carora conduc aceste impozite, rolul lor in asigurarea echilibrului economic real.

Statul actioneaza asupra consumului prin diminuarea cererii solvabile a populatiei, cu ajutorul impozitelor. Cand se are in vedere orientarea cererii de consum spre anumite produse, atunci statul are la indemana sistemul taxelor de consumatie (accize) si taxelor generale de vanzari (taxa pe valoarea adaugata), care permite o abordarea selectiva a produselor supuse impunerii si o diferentiere a cotelor impunerii, in functie de scopul urmarit.