Pagina documente » Stiinte Economice » Gestiunea si contabilitatea trezoreriei intreprinderii

Cuprins

lucrare-licenta-gestiunea-si-contabilitatea-trezoreriei-intreprinderii
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-gestiunea-si-contabilitatea-trezoreriei-intreprinderii


Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL 1 : DIFICULTATI CONCEPTUALE PRIVIND TREZORERIA iNTREPRINDERII.........4
1.1. Conceptul de trezorerie si suportul ei informational......4
1.1.1. Definitii in perimetrul trezoreriei.......4
1.1.2. Sistemul informational contabil al trezoreriei........91.2. Locul si rolul trezoreriei in cadrul sistemului informational al intreprinderii.....14
1.3. Utilizatorii situatiilor financiare si interesul lor privind
trezoreria intreprinderii........17
1.3.1. Actionarii...19
1.3.2. Analistii financiari.......20
1.3.3. Creditorii...20
1.3.4. Salariatii....21
1.3.5. Statul........21
1.3.6. Clientii......21
1.3.7. Alti utilizatori externi....21
1.3.8. Managerii...22
1.4. Analiza raportului intre performanta financiara si trezoreria intreprinderii.....24
1.4.1. Contabilitate de casa sau contabilitate de angajamente ?26
1.4.2. Model de transpunere contabila a fluxurilor generate de
cheltuieli si venituri.......30
1.4.3. Legatura dintre tabloul fluxurilor de trezorerie si contul
de profit si pierdere.......34
CAPITOLUL 2 : RAPORTAREA FINANCIARA PRIVIND
TREZORERIA iNTREPRINDERII.........38
2.1. Rata de adoptie a tabloului fluxurilor de trezorerie......38
2.1.1. Consacrarea tabloului fluxurilor de trezorerie la nivel
international38
2.1.1.1. Adoptarea tabloului fluxurilor de trezorerie in tarile
anglo-saxone........40
2.1.1.2. Consacrarea tabloului fluxurilor de trezorerie si in
alte tari din Europa Continentala42
2.1.2. Cadrul de organizare a fluxurilor de trezorerie in Rominia.....46
2.2. Modele de intocmire a tabloului fluxurilor de trezorerie48
2.2.1. Tabloul fluxurilor de trezorerie in viziunea
organismului international de normalizare (IAS 7)48
2.2.2. Tabloul fluxurilor de trezorerie in citeva sisteme contabile
reprezentative............58
2.2.2.1. Tabloul fluxurilor de trezorerie in contabilitatea americana..............59
2.2.2.2. Tabloul fluxurilor de trezorerie in contabilitatea britanica62
2.2.2.3. Tabloul fluxurilor de trezorerie in contabilitatea canadiana............65
2.2.2.4. Tabloul fluxurilor de trezorerie in contabilitatea franceza65
2.2.2.5. Tabloul fluxurilor de trezorerie in contabilitatea altor tari68
2.2.3. Aspecte privind intocmirea tabloului fluxurilor de trezorerie
in Rominia.70
2.3. Valorificarea informatiilor din tabloul fluxurilor de trezorerie.......72
2.3.1. Analiza riscului de faliment prin intermediul fluxurilor
de trezorerie..............73
2.3.2. Analiza rentabilitatii intreprinderii prin intermediul
fluxurilor de trezorerie...76
CAPITOLUL 3 : CONTABILITATEA TREZORERIEI iNTREPRINDERII.............80
3.1. Contabilitatea decontarilor prin conturi bancare..........80
3.2. Contabilitatea decontarilor in numerar.....89
3.3. Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt...92
3.4. Contabilitatea acreditivelor si altor operatiuni de trezorerie.........100
CAPITOLUL 4 : ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE PRIVIND
ELABORAREA BUGETULUI DE TREZORERIE AL iNTREPRINDERII.......104
4.1. Obiectivele gestiunii trezoreriei............104
4.2. Rolul trezorierului si al controlorului de gestiune in realizarea
obiectivelor gestiunii trezoreriei...........105
4.3. Previziunea incasarilor. ......109
4.4. Previziunea platilor...........110
4.5. intocmirea bugetului de trezorerie.........112
CAPITOLUL 5 : MODEL INFORMATIC DE GESTIUNE CURENTA
A OPERATIUNILOR DE iNCASARI SI PLATI.......123
CiTEVA CONCLUZII...131
BIBLIOGRAFIE.......133

Alte date

?{p}

Gestiunea si contabilitatea trezoreriei intreprinderii {p}

?

CAPITOLUL 1

DIFICULT?TI CONCEPTUALE PRIVIND TREZORERIA ÎNTREPRINDERII

“ Trezoreria unei intreprinderi joaca un rol de filtru pentru majoritatea operatiunilor ce se desfasoara in perimetrul ei prin prisma restrictiilor impuse de acoperirea financiara a acestora. ” [1 Iuliana Tugui, Contabilitatea fluxurilor de trezorerie, Ed.Economica, Bucuresti, 2002,pag.19

]

1.1. Conceptul de trezorerie si suportul ei informational

1.1.1. Definitii in perimetrul trezoreriei

Varietatea si complexitatea aspectelor legate de buna gestionare a trezoreriei creeaza un amplu camp de analiza si dezbatere pentru specialistii si practicienii domeniului, cu atat mai mult, cu cat acest subiect influenteaza in mod practic activitatile desfasurate de toti agentii economici.

În perioadele de slabire a pietei financiare, de reducere a autofinantarii si de crestere a inflatiei, de limitare a creditului si de crestere a ratei dobanzilor, devine tot mai relevant rolul pe care il are trezoreria in viata unei entitati economice.

În contextul actual al economiei romanesti, literatura de specialitate abordeaza din ce in ce mai mult, la nivel conceptual, pricipalele instrumente, tehnici si chiar solutii, general sau partial valabile, prin intermediul carora se poate asigura un echilibru economic si financiar la nivel microeconomic.

Conceptul de trezorerie poate fi analizat din doua puncte de vedere, si anume :

a) organizatoric, trezoreria fiind un serviciu ce reprezinta o parte componenta in organigrama unei entitati economice, caruia ii revin sarcini si atributii, care are personal de specialitate si care functioneaza dupa reguli bine stabilite ;

b) structural, in functie de elementele patrimoniale componente ale acesteia.

Din punct de vedere organizatoric, in cursul evolutiei vietii economice, conceptul de “ trezorerie ” a cunoscut mai multe interpretari, generate de rolul pe care l-a avut pe o anumita treapta de dezvoltare a economiei.

Treptat, “ trezoreria ” se organizeaza intr-un serviciu complet a carui activitate nu se limiteaza la luarea unor masuri, ci include si o activitate de contabilizare, de prelucrare administrativa (“ back-office ”) a informatiei, precum si de control.

Din punct de vedere structural, trezoreria trebuie analizata in functie de elementele sale constitutive. În literatura de specialitate regasim o multitudine de definitii date conceptului de trezorerie, dar ceea ce trebuie sa retinem este faptul ca majoritatea definitiilor se bazeaza pe lichiditatile de care dispune la un moment dat o unitate economica. În cele ce urmeaza, vor fi prezentate cele mai importante definitii date conceptului de trezorerie de autori consacrati ai domeniului.

Bernard Colasse atrage atentia asupra faptului ca trezoreria unei unitati economice nu trebuie confundata cu disponibilitatile de care aceasta dispune la un moment dat, ci ca ea reprezinta ceea ce ramane din resursele stabile, dupa ce au fost finantate imobilizarile si nevoia de finantare a activitatii curente [2 Iuliana Tugui, Contabilitatea fluxurilor de trezorerie, Ed.Economica, Bucuresti, 2002,pag.32].

În acest sens, autorul considera trezoreria ca fiind aptitudinea intreprinderii de a se finanta din resurse stabile. Din punct de vedere matematic, trezoreria se calculeaza fie ca diferenta intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment, fie ca diferenta intre disponibilitati si credite bancare.

Conceptul de trezorerie este definit tot ca diferenta intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment si de catre Hubert de la Bruslerie si Catherine Eliez. [3 Hubert de la Bruslerie, Catherine Eliez,Trésorerie d’entréprise,Gestion des liquiditées et des risques,Precis Dalloz,Paris,1997,pag.26

]

Aceasta relatie este avuta in vedere si la previziunile referitoare la trezorerie, cand variatia acesteia este diferenta variatiei fondului de rulment si variatia nevoii de fond de rulment.

Planul Contabil General francez prezinta trezoreria ca diferenta intre disponibilitati, pe de o parte, si suma creditelor bancare pe termen scurt si soldurile creditoare ale conturilor curente pe de alta parte.

Ordinul Expertilor Contabili (OEC) [4 Iuliana Tugui, Contabilitatea fluxurilor de trezorerie, Ed.Economica, Bucuresti, 2002,pag.32] din Franta a acreditat idea definirii trezoreriei ca diferenta intre disponibilitati si titluri de plasament, pe de o parte, si suma dintre credite bancare pe termen scurt, soldurile creditoare ale conturilor curente, efectele comerciale scontate, dar neajunse la scadenta, creantele cedate (incluse in categoria angajamentelor in afara bilantului), pe de alta parte.

Abordarea britanica a conceptului de trezorerie este de inspiratie americana si se refera la faptul ca aceasta contine : ” disponibilitatile din casierie si din banci, plasamentele pe termen scurt, creditele bancare si imprumuturile cu scadenta sub trei luni ”.

Din perspectiva tabloului fluxurilor de trezorerie, in 1991, R.S.O. Wallace si P.A. Collier [5 Idem, pag.32-33] realizeaza o sinteza cu privire la ceea ce se intelege prin trezorerie in diferite tari, dupa cum urmeaza :

? În Statele Unite ale Americii si Africa de Sud trezoreria cuprinde activele monetare, adica disponibilul, depozitele bancare posibile de utilizat la cerere si investitiile cu grad ridicat de lichiditate ;

? În Marea Britanie si Irlanda, trezoreria cuprinde activele monetare, mai putin retragerile de bani de la banci peste disponibilul existent (bank overdrafts) ;

? Noua Zeelanda si Canada includ in trezorerie activele monetare nete, adica activele monetare mai putin imprumuturile pe termen scurt. Aceasta definitie este acceptata si de Comitetul International pentru Standarde Contabile (IASB). Astfel, IAS 7 lasa sa se inteleaga prin trezorerie ansamblul lichiditatilor si echivalentelor de trezorerie.

Definitiile de mai sus se pot sintetiza din doua puncte de vedere :

a. in sens restrans se pune semnul egalitatii intre trezorerie si disponibilitatile ce includ lichiditatile din casierie si conturile de la banci, din acreditive si din conturile alimentate special pentru carnete de cec cu limita de suma ;

b. in sens mai extins atunci cand sunt incluse alaturi de disponibilitati si titlurile de plasament susceptibile de a se transforma in disponibilitati.

În aceeasi idee, potrivit Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991 (pct.86), “ contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament, disponibilitatilor in conturi la banci si in casa, creditelor bancare pe termen scurt si altor valori de trezorerie ” [6 Pct. 88-92 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii, aprobat prin HG 704/1993 privind aprobarea unor masuri de executare a Legii contabilitatii nr.82/91, publicat in M.O. 303 bis/22 dec.1993].

Pentru a realiza aceste obiective trebuie avuta in vedere influenta unor factori, cum sunt: structura elementelor de trezorerie, locul unde se afla valorile de trezorerie si apartenenta acestora, formele decontarilor fara numerar cu instrumente adecvate etc.

Din punct de vedere matematic, trezoreria unui agent economic poate prezenta sold pozitiv sau negativ, rezultand, astfel, conceptul de trezorerie pozitiva sau negativa. În cazul in care soldul trezoreriei este zero, literatura de specialitate utilizeaza termenul de “ trezorerie zero ”.

Trezoreria pozitiva “ este rezultatul intregului echilibru financiar al intreprinderii si se concretizeaza intr-un surplus monetar ” care reprezinta o “ expresie a profitului net din pasivul bilantului ” [7 Ion Stancu, Finante. Teoria pietelor financiare. Finantele intreprinderilor. Analiza si gestiunea financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 2003, p.316].

Trezoreria negativa “ evidentiaza un dezechilibru financiar ” [8 Idem

] concretizat sub forma unui deficit monetar acoperit de cele mai multe ori cu credite angajate la costuri ridicate.

În prezent, in teoria si in practica de specialitate pentru ordonarea maselor patrimoniale de activ in functie de gradul lor de lichiditate exista doua orientari referitoare la atentia acordata elementelor de trezorerie, si anume:

1. in ordine crescatoare, elementele de trezorerie regasindu-se in partea de jos a bilantului;

2. in ordine descrescatoare, elementele de trezorerie regasindu-se in partea de sus a bilantului.