Pagina documente » Turism, Sport » Influenta conditiilor naturale in evolutia asezarilor omenesti

Despre lucrare

lucrare-licenta-influenta-conditiilor-naturale-in-evolutia-asezarilor-omenesti
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-influenta-conditiilor-naturale-in-evolutia-asezarilor-omenesti


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE 4
1. POZITIA GEOGRAFICi 5
1.1 POZITIA FATi DE UNITiTILE NATURALE 5
1.2 POZITIA FATi DE CiILE DE COMUNICATIE 6
1.3 POZITIA iN CADRUL SISTEMULUI DE ASEZiRI RURALE DIN 7
DEPRESIUNEA AGRIJULUI 7
1.4 POZITIA FATi DE CENTRELE URBANE 8
ACTUALE SI DE PERSPECTIVi 8
2. DENUMIREA COMUNEI 9
3. UNITATE ADMINISTRATIVi 10
3.1 UNITATE iN DEPRESIUNEA AGRIJ 12
4. RELIEFUL 13
4.1 LIMITELE 13
4.2 ASPECTE GEOLOGICE 14
4.3 CARACTERE GENERALE ALE RELIEFULUI 18
4.3.1 Morfometria 19
4.3.2 Hipsometria 19
4.4 RELIEFUL FLUVIATIL 20
4.5 ENERGIA DE RELIEF(ADiNCIMEA FRAGMENTARII) 22
4.6 DENSITATEA FRAGMENTARII 23
4.7 PANTELE 24
4.8 MORFOGRAFIA 26
4.9 MORFOLOGIE SI MORFOSTRUCTURA 27
4.9.1 Relieful petrografic 27
4.9.2 Relieful structural 28
4.10 TREPTELE GENETICE DE RELIEF 30
4.10.1 Nivelele de eroziune 31
4.11 RISCURI GEOMORFOLOGICE 35
4.11.1 Procesele de modelare actuala 35
4.11.2 Procese fluvio-torentiale 35
4.11.3 Procesele gravitationale 36
4.12 RELIEFUL ANTROPIC 37
4.13 ETAPELE EVOLUTIEI RELIEFULUI 37
5. CLIMA 40
5.1 TEMPERATURA 40
5.2 PRECIPITATIILE 43
5.3 ViNTUL 44
6. APELE 46
6.1 SCURGEREA DE SUPRAFATA 46
6.2 REGIMUL TERMIC AL RiULUI AGRIJ 47
6.3 CARACTERELE HIDROCHIMICE ALE APELOR 48
6.4 APELE SUBTERANE 49
7. VEGETATIA 50
8. SOLURILE 53
9. FAUNA 55
10. POPULATIA 56
10.1 EVOLUTIA NUMERICA 56
10.2 DENSITATEA POPULATIEI 58
10.3 STRUCTURA POPULATIEI 60
11. SISTEMUL DE ASEZiRI 64
11.1 INFLUENTA CONDITIILOR NATURALE iN EVOLUTIA 64
ASEZARILOR OMENESTI 64
11.2 LOCALIZAREA VETRELOR 64
11.3 EVOLUTIA VETRELOR 65
11.4 ORGANIZAREA VETRELOR 66
11.5 MODUL DE UTILIZARE A TERENURILOR iN VATRA 67
12. ECONOMIA COMUNEI 70
12.1 AGRICULTURA 70
12.1.1 Modul de folosinta a terenurilor 70
12.1.2 Cultura plantelor - structura culturilor 71
12.2 CRESTEREA ANIMALELOR 73
12.3 CAILE DE COMUNICATIE SI TRANSPORTURILE 74
12.4 DEZVOLTAREA ECONOMICi 74
12.4.1 Limite si zonificarea functionala 75
12.4.2 Organizarea circulatiei si transportului 75
12.4.3 Dezvoltarea activitatilor economice 75
12.4.4 Reabilitarea, protectia si conservarea mediului 76
12.4.5 Fondul locuibil si organizarea structurala a zonei de locuit 76
12.4.6 Spatii verzi si amenajari sportive 76
12.4.7 Dezvoltarea echiparii edilitare 77
12.4.8 Canalizarea apelor uzate 77
12.4.9 Alimentarea cu energie electrica 77
12.4.10 Reteaua telefonica 78
12.4.11 Alimentarea cu caldura si gaz 78
12.4.12 Institutii publice 78
12.4.13 Circulatia terenurilor 79
13. TURISMUL 79
14. ETNOGRAFIA 84
CONCLUZII 86
BIBLIOGRAFIE 87

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

INTRODUCERE

Monografia unei comune pare a fi la prima vedere titlul unei lucrari geografice de forma stereotipa. Acest punct de vedere este total gresit penrtu ca prin conditiile diferentiate de aparitia si dezvoltarea fiecarei localitati aduce o noutate in felul de abordare a studiului. Termenul de “monografie” presupune o prezentare completa a tuturor aspectelor, atat fizico-geografice, cat si economico-sociale.

O comuna poate fi asezata la campie, la deal sau la munte, poate avea o agricultura in care sa predomine sectorul vegetal sau cel animal, forma de proprietate poate fi privata sau de stat, iata numai cateva diferentieri de natura sa imprime noutate.

Prezenta lucrare este rezultatul atat a cercetarilor efectuate pe teren, cat si a consultarii materialului bibliografic existent. Cu privire la relief, teritoriul administrativ al comunei Romanasi se suprapune pe doua unitati de relief importante: Depresiunea Agrij si Muntii Meses.

În aceasta lucrare s-au scos in evidenta o serie de note pozitive sau negative asupra amenjarii teritoriului si s-au aratat unele modalitati de imbunatatire a amenajarii teritoriului comunei Romanasi. Suita prezentarii diferitelor aspecte este inregistrata de o serie intreaga de harti, grafice si tabele, multe dintre ele corespunzand si unor cerinte practice.

Datorita amplasarii sale de-a lungul drumului european E81 si in vecinatatea unor importante orase, Zalau si Cluj-Napoca, comuna Romanasi ofera facilitati pentru potentialii investitori.

Vreau sa multumesc domnului Prof. Univ. Dr. Victor Sorocovschi, care mi-a fost indrumator stiintific, pentru sprijinul acordat pe intreg parcursul realizarii acestei lucrari.

Totodata tin sa le multumesc de asemenea autoritatilor locale din comuna Romanasi pentru ambilitatea de care au dat dovada.

1. POZITIA GEOGRAFICĂ

Analiza pozitiei spatiale a teritoriului comunei Romanasi, prin raportarea sa la diferite repere fizico sau economico-geografice, ne da posibilitatea intelegerii depline nu numai a problemelor de ordin calitativ ce privesc mediul natural, dar si a raportului om-natura.

Pentru teritoriul comunei, dat fiind dimensiunile sale mici in raport cu suprafata terestra, raportarea la sistemul de coordonate geografice, nu lamureste prea multe probleme. Cu toate acestea chiar si in conditiile unei extensiuni mici: 47s 05’ - 47s 06’ 36’’ latitidine nordica si 23s 10’ 30’’ – 23s 24’ 30’’ longitudine estica, apar o serie de consecinte ce privesc mai ales elementele de clima si vegetatie. Ex.: diminuarea curentilor de aer de la nord spre sud in cadrul depresiunii.

1.1 POZITIA FATĂ DE UNITĂTILE NATURALE

Asa cum a reiesit din prezentarea anterioara, comuna Romanasi ocupa partea centrala a Depresiunii Agrij, compartimentul vestic al unei unitati depresionare mult mai mari cunoscuta in literatura geografica sub numele de Depresiunea Almas-Agrij. Aceasta depresiune este flancata spre est de Dealurile Clujului si Dejului, mai precis Dealurile Simisna-Garbou, iar spre vest de culmea cristalina a Muntilor Meses. Spre nord depresiunea are deschidere spre Culoarul Somesului in zona de subsidenta locala de la Jibou.

Asezarea sa materializeaza configuratia elementelor mediului natural cat si social-economic: o anumita organizare a retelei hidrografice, climat de adapost, prezenta unor soluri aluvionare fertile cu potential bonativ mare, o populare veche inceputa din perioada preromana. La acestea adaugam gradul ridicat de pretabilitate a reliefului pentru asezarile omenesti care s-au asezat in majoritate, in zona culoarului de vale.

Prin pozitia sa avantajoasa fata de unitatile naturale ale zonei, comunei i se ofera o serie de posibilitati lesnicioase de dezvoltare economica, ce decurg in primul rand dintr-un potential ridicat al factorilor naturali si umani locali. Lor se adauga in mod complimentar dezvoltarea de ansamblu a intregii retele de asezari din depresiune si judet.

Figura 1. Pozitia comunei Romanasi fata de marile unitati de relief din judetul Salaj

1.2 POZITIA FATĂ DE CĂILE DE COMUNICATIE

Convergenta rutiera de la Romanasi este conforma cu cea a numeroaselor vai pe care se dirijeaza caile de comunicatie. Prin pozitia sa la raspantie de drumuri comuna a detinut de-alungul istoriei o serie de functii caracteristice ca punct vamal si loc de posta, iar mai recent de nod rutier cu importanta nu numai locala ci pentru intregul sistem de asezari din depresiune, deoarece pe aici trece cea mai importanta sosea de legatura cu Zalaul, resedinta de judet. Pozitia deosebit de avantajoasa fata de caile de comunicatie ar putea fi valorificata si din punct de vedere agroturistic, prin construirea unor utilitati care sa preia o parte din functiile “Popasului Romanilor”, suprasolicitat in unele perioade.

Oferta anului

Reducere 2020