Pagina documente » Turism, Sport » Influenta exploatarilor de hidrocarburi de pe platoul romanesc al marii negre asupra mediului marin

Despre lucrare

lucrare-licenta-influenta-exploatarilor-de-hidrocarburi-de-pe-platoul-romanesc-al-marii-negre-asupra-mediului-marin
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-influenta-exploatarilor-de-hidrocarburi-de-pe-platoul-romanesc-al-marii-negre-asupra-mediului-marin


Cuprins

CUPRINS
1. INTRODUCERE
2. CADRUL GEOTECTONIC REGIONAL
3. SHELFUL ROMANESC AL MARII NEGRE
3.1. CONSIDERATII GENERALE
3.2. STRATIGRAFIA
3.3. TECTONICA
4. SELFUL ROMANESC AL MARII NEGRE DIN PRELUNGIREA MASIVULUI DOBROGEI CENTRALE
4.1. CONSIDERATII GENERALE
4.2. STRATIGRAFIA
4.2.1. FUNDAMENTUL (SOCLUL)
4.2.2. CUVERTURA
4.3. TECTONICA
5. NOTIUNI GENERALE DE GEOECOLOGIE MARINA
5.1. DEFINITIE
5.2. ECOBIOMUL MAREA NEAGRA
5.2.1. ISTORIC
5.2.2. MACROBIOTOPUL
5.2.3. BIOMUL
6. EXPLOATAREA HIDROCARBURILOR PRIN CONDUCTE SUBMARINE
6.1. PROBLEME SPECIFICE CONDUCTELOR SUBMARINE
6.2. PROBLEMA POLUARII MEDIULUI MARIN
6.2.1. SURSE DE POLUARE A MEDIULUI MARIN
6.2.2. CONSECIINTELE POLUARII
7. BIOACUMULAREA HIDROCARBURILOR LA MOLUSTELE BIVALVE, EFECTELE FIZIOLOGICE SI CONSECIINTELE ECOLOGICE
7.1. HIDROCARBURILE IN MEDIUL MARIN :DISTRIBUTIE SI EVOLUTIE
7.2. BIOACUMULAREA SI BIOTRANSFORMAREA HIDROCARBURILOR IN MEDIUL MARIN
7.3. EFECTELE HIDROCARBURILOR ASUPRA BIVALVELOR MARINE
7.4. CONSECIINTELE ECOLOGICE ALE RASPUNSURILOR FIZIOLOGICE LA STRES
8. DETERMINAREA CONTINUTULUI DE HIDROCARBURI TOTALE
8.1. DETERMINAREA CONTINUTULUI DE HIDROCARBURI IN APA
8.2. DETERMINAREA CONTINUTULUI DE HIDROCARBURI IN SEDIMENTELE MARINE
9. MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE A POLUARII MARINE
9.1. PREVENIREA POLUARII MARINE
9.2. COMBATEREA POLUARII MARINE
9.3. MASURI DE COMBATERE A POLUARII MARII NEGRE
10. CONCLUZII
11. BIBLIOGRAFIE

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

1. INTRODUCERE

Acest studiu asupra influentei exploatarii de hidrocarburi de pe zona romaneasca de offshore a Marii Negre asupra mediului marin se constituie ca o etapa in identificarea unui set de masuri pentru combaterea poluarii in Marea Neagra si inbunatatire a starii de conservare a biosului din apele romanesti ale Marii Negre, stare serios agravata in ultimii ani.

Mediul marin costier apartinand litoralului romanesc constituie obiectul a numeroase teme de cercetare stiintifica, an de an literatura de specialitate imbogatindu-se cu noi studii.

Unanim, este subliniat faptul ca modificarile survenite in mediul marin costier sunt cauzate de intensificarea procesului de poluare, care afecteaza chimismul marii, avand un impact negativ pentru organismele litorale.

Ca principale surse de poluare sunt citate apele fluviale dunarene, apele uzate industriale si menajere, apele pluviale terestre, activitatile de exploatare portuara, exploatarile de hidrocarburi de pe platformele marine si nu in ultimul rand, transportul maritim. Aceste surse modifica chimismul apei marine avand ca rezultat cresterea cantitatii de nutrienti si substante organice particulate. In sezonul cald, aceste conditii favorizeaza dezvoltarea exploziva a fitoplanctonului si conduc la instalarea unor perioade de hipoxie si anoxie, catastrofale pentru viata organismelor, in special bentale.

In cuprinsul studiului este realizata o prezentare succinta a celor mai importante caracteristici geologice si tectonice ale unitatilor geologice regionale care alcatuiesc Shelful romanesc al Marii Negre. In continuare este realizata o caracterizare generala a ecobiomului Marea Neagra urmata de evidentierea si caracterizarea principalelor surse de poluare cu hidrocarburi si efectele lor asupra biosului marin cu studiu de caz asupra molustelor bivalve datorita raspandirii si rolului lor in mentinerea puritatii apei marine litorale.

2.CADRUL GEOTECTONIC REGIONAL

La scara crustei terestre, bazinul Marii Negre reprezinta o imensa arie depresionara, de forma aproximativ eliptica, in care pe un fundament heterogen, atat ca structura, cat si ca varsta, in Mezozoic si Neozoic s-a acumulat un volum impresionant de roci sedimentare diferite, asociate in anumite sectoare cu intruziuni magmatice. Structura acestui bazin este profund heterogena, atat din punct de vedere geomorfologic, cat mai ales din punctul de vedere al alcatuirii petrografice a macrounitatilor geotectonice care il alcatuiesc. Aria depresionara este marginita de catenele alpine ale Muntilor Pontici la sud si ale Muntilor Caucaz–Crimea Muntoasa la nord-est si nord. În sectorul vestic al bazinului, relieful zonei de coasta este relativ jos, corespunzator podisului, in timp ce in sectorul de nord-vest relieful coastei este reprezentat de o campie litorala extinsa.

Figura 2.1. Schita tectonica a bazinului Marii Negre si a regiunilor inconjuratoare (Dimitriu, 2001 )

Principalele mega-unitati geotectonice majore care participa la alcatuirea ramei Bazinului Marii Negre (figura 2.1.) si care cu ajutorul metodelor geofizice si al forajelor au fost urmarite de asemenea si in acvatoriu, pot fi grupate (Boccaletti et al., 1988; Pauliuc, in Almajan et al., 1989; Robinson, 1997; etc) in doua categorii principale: unitati de platforma2 si sisteme cutate alpine. Dintre toate aceste mega-unitati geotectonice, pe teritoriul Dobrogei sunt prezente sectoare apartinand Platformei Scitice, prin compartimentul sau coborat, reprezentat de Depresiunea Predobrogeana, Orogenului Nord Dobrogean si Platformei Moesice, reprezentata prin doua blocuri distincte ale acesteia: Dobrogea Centrala si Dobrogea de Sud.

Oferta anului

Reducere 2020