Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprinsul































I. INFLUENTA LUCRARILOR SOLULUI ASUPRA PRODUCTIEI DE PORUMB..
2









1.1. Importanta culturii porumbului....
2









1.2. Importanta lucrarilor solului in cultura porumbului....
3









1.3. Aratura.
5









1.4. Epoca de executie a araturii...
8









1.5. Metode de executie a araturii....
10









1.6. Lucrarea cu grapa..
11









1.7. Sistemul no tillage.
13









1.8. Obiectivele lucrarii de diploma..
13









II. CONDITII NATURALE ALE ICDA FUNDULEA..............
14









2.1. Asezarea geografica a ICDA Fundulea....
14









2.2. Conditii climatice...
14









2.3. Solul....
16









III. INFLUENTA LUCRARILOR SOLULUI ASUPRA UNOR ELEMENTE DETERMINANTE

ALE SISTEMULUI DE AGRICULTURA DURABILA.
25









3.1. Influenta lucrarilor solului asupra productiei de porumb.
25









3.1.1. Influenta araturii de toamna asupra productiei de porumb..........
26









3.1.2. Influenta araturii de primavara asupra productiei de porumb......
32









3.1.3. Influenta lucrarii cu discul asupra productiei de porumb...........
36









3.1.4. Influenta sistemului no tillage asupra productiei de porumb.....
41









3.2. Influenta lucrarilor solului asupra combaterii buruienilor............
52









IV. CONCLUZII..............
62









V. BIBLIOGRAFIE.......
63

Alte date

?I. INFLUENTA LUCR?RILOR SOLULUI ASUPRA PRODUCTIEI DE PORUMB

1.1. Importanta culturii porumbului

Porumbul este una din principalele cereale ale lumii, ocupand locul trei ca suprafata cultivata dupa orez si grau. Aceasta planta are mai multe avanteje, cum ar fi: o capacitate mare de productie; o plasticitate ecologica mare; este o cultura mecanizabila 100 %, recoltarea facandu-se fara pericolul scuturarii; valorifica foarte bine ingrasamintele organice si minerale, cat si apa de irigatie.

Porumbul are foarte multe intrebuintari in alimentatia omului, animalelor cat si ca materie prima pentru o serie de industrii.

În alimentatia omului boabele de porumb constituie un aliment de baza, consumat sub diferite forme, specifice fiecarei regiuni unde este cultivat. Acestea se pot consuma ca atare sau sub forma de porumb fiert sau copt.

Prin macinarea integrala a boabelor rezulta faina de porumb sau malaiul. Lipsa glutenului face ca malaiul sa fie nepotrivit pentru fabircarea painii. Totusi el poate participa la fabricarea painii, amestecat intr-o proportie potrivita cu faina de grau sau faina de secara.

Din faina de porumb se prepara biscuiti, chec, budinci, diferite feluri de prajituri. Prin macinarea boabelor se fac crupe si fulgi de porumb.

În alimentatia animalelor porumbul este utilizat ca boabe intregi sau macinate, ca hrana de baza in cresterea si ingrasarea porcilor si pasarilor. Uruiala de porumb (boabe macinate) este apreciata ca un valoros nutret concentrat pentru taurine, ovine, cabaline.

Ca planta intreaga, porumbul recoltat inainte de maturitatea deplina este considerat unul din cele ma valoroase plante de nutret suculent, atat prin valoarea nutritiva cat si prin siplitatea culturii.

Ciocolaii sunt folositi ca nutret grosier in toate tarile cultivatoare de proumb. Acestia pot sa fie tocati, si insilozati impreuna cu furaje suculente (sfecla de zahar). Tot ca furaje sunt folosite reziduriile de la prelucrarea porumbului: tarate, turtele rezultate de la extragerea uleiului, borhoturile de la fabricile de spirt, etc.

În industrie, boabele de porumb se folosesc pentru extragerea fainii degresate, sau la fabricarea berii cu adaus de orzoaica.

Din ciocalai se obtin celuloza, furfurolul, sapunuri, vitamine, sau sunt folositi drept combustibili. Planta intreaga se poate folosi in obtinerea unor combustibili (metanol, etanol).

1.2. Importanta lucrarilor solului in cultura porumbului

Lucrarile solului sunt interventii ce se aplica la sol cu scopul de a creea conditii favorabile cresterii si dezvoltarii plantelor de cultura.

Pentru a fi cultivat pamantul, acesta trebuie lucrat. La inceput au fost mijloace rudimtentare din piatra sau lemn, apoi, o data cu dezvoltarea industriei au devenit din ce in ce mai performante.

În SUA in anul 1820 este cunoscut plugul de fier cu tractiune animala iar in 1892 apar primele tractoare agricole.

În Europa constructia masiva de masini si tractoare agricole a inceput dupa anul 1910, iar primele pluguri reversibile sunt construite in anul 1930, la inceput cu o trupita, apoi cu mai multe.

În prezent exista o gama foarte larga de masin agricole care efectueaza lucrari ale solului iar in unele cazuri aceasta activitate a devenit exagerata cu implicatii negative asupra insusirilor lui.

Lucrarile solului au urmatoarele avantaje:

- afaneaza solul creeind conditii optime pentru introducerea semintelor, germinarea lor si dezvoltarea sistemului radicular al plantelor;

- incorporeaza in sol resturile organice ramase dupa recoltarea culturilor, a ingrasamintelor chimice, organice, verzi si amendamente;

- actioneaza asupra combaterii bolilor si daunatorilor prin incorporarea in profunzime a sursei de infectie, intreruperea ciclului de dezvoltare la insecte, distrugerea cuiburilor de rozatoare;

- influenteaza pozitiv activitatea microrganismelor aerobe din sol;

- determina intensificarea proceselor chimice ce au loc in sol cu importanta deosebita in cresterea continutului in elemente nutritive accesibile plantelor;

- influenteaza regimul hidric al solului cu implicatii directe in acumularea si retinerea apei in sol iar in cazul excesului de umiditate imbunatateste drenajul intern;

- influenteaza eficacitatea celorlalte masuri din tehnologia de cultura (eficacitatea ingrasamintelor, a apei de irigat, a erbicidelor);

- inflenteaza eficienta economica a culturilor, cunoscandu-se faptul ca cele mai mari cheltuieli in tehnologia unei culturi sunt facute pentru executarea lucrarilor solului (carburanti, lubrefianti, uzura agregatelor, retributia mecanizatorului s.a).

1.3. Aratura

Este considerata cea mai importanta lucrare a solului numita si lucrarea de baza. Se realizeaza cu plugul ce executa operatiunea de intoarcere si amestecare a unui strat de sol de la suprafata.

Prin arat, stratul de sol lucrat se afaneaza cu 20-30 %. Creste foarte mult porozitatea lacunara dand posibilitatea sa patrunda in sol mai mult aer. Apa din precipitatii sau irigatii se infiltreaza usor in profunzime iar solul dobandeste o capacitate mai mare de retinere a ei. Se ingroapa la fundul brazdei stratul de sol de la suprafata cu structura deteriorata, cu multe resturi organice si seminte de buruieni si se aduce din profunzime un strat de sol mai fertil. Se incorporeaza in sol ingrasamintele chimice, organice si amendamentele. Se diminueaza atacul de boli si se reduce numarul de daunatori.

Datorita materiei organice incorporate in sol si a unei aeratii mai bune creste activitatea microrganismelor inclusiv a celor fixatoare de azot. Se intensifica prcesele mineralizatoare a substantelor organice precum si a celor de solubilizare.

Principalii indicatori ai calitatii araturii sunt:

- epoca de executare stabilita in functie de cerintele agrotehnice a culturii;

- respectarea adancimii de lucru;

- gradul de bolovanire;

- gradul de incorporare a resturilor organice, ingrasamintelor si amendamentelor;

- gradul de valurire;

- neastuparea santului ultimei brazde;

- lipsa gresurior.

Aratura se executa la diferite adancimi, in functie de cerintele plantelor, de grosimea stratului fertil, tipul de sol, umiditate, epoca de executie, starea culturala a terenului, etc. Folosind agregatele clasice de arat, in medie se consuma pentru fiecare centimetru adancime un itru de motorina la hectar. Deci pentru a ara la adancimea de 25 de cm se consuma in medie 25 l de motorina. Consumul poate creste foarte mult fata de aceasta valoare medie, daca solul este in afara maturitatii fizice, tractoarele sut uzate, terenul este imburuienat sau resturile vegetale nu au fost indepartate.