Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

C U P R I N S
CAPITOLUL 1 2
CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND PLANUL DE AFACERI 2
1.1.NECESITATEA PLANULUI DE AFACERI 2
1.2. CARACTERISTICILE PLANULUI DE AFACERI 3
1.3. UTILIZAREA PLANULUI DE AFACERI iN RELATIILE CU MEDIUL EXTERN AL FIRMEI 4
1.4. UTILIZAREA PLANULUI DE AFACERI iN MEDIUL INTERN AL FIRMEI 5
1.5. ETAPELE REALIZARII PLANULUI DE AFACERI 6
1.6.COMPONENTELE PLANULUI DE AFACERI 7
1.6.1 Scrisoarea explicativa 7
1.6.2. Rezumatul 9
1.6.3. Planul de afaceri 10
A. Descrierea afacerii 10
1.6.4.Anexe 12
ANEXELE CUPRIND DOCUMENTE SI INFORMATII SUPLIMENTARE CE POT FI ADUSE iN SPRIJINUL AFACERII ALESE SI PREZENTATE DE PLANUL DE AFACERI, CA DE EXEMPLU: 12
CAPITOLUL II 14
ASPECTE ECONOMICE SI MANAGERIALE iN TURISM 14
2.1. SCURT ISTORIC AL ACTIVITATILOR TURISTICE 14
2.2. PIATA TURISTICA 15
2.3. CEREREA SI CONSUMUL TURISTIC 18
2.4. FACTORI EXTERNI CE INFLUENTEAZA ACTIVITATEA DE TURISM 20
Mediul economic 21
Mediul tehnologic 21
2.5. STABILIREA PRETURILOR SI TARIFELOR iN DOMENIUL TURISMULUI 23
Strategii de preturi si tarife in domeniul turismului 26
2.6. SEZONALITATEA iN ACTIVITATEA TURISTICA 30
2.7. BAZA TEHNICO-MATERIALA A TURISMULUI 35
Continutul si rolul bazei tehnico-materiale 35
Structura bazei tehnico-materiale 37
2.8. INVESTITIILE iN TURISM 37
CAPITOLUL III 40
STUDIU DE CAZ: STATIUNEA POIANA BRASOV - S.C. HOTEL RUIA S.A 40
3.2. POZITIA GEOGRAFICA SI CAILE DE ACCES 42
3.3. RELIEFUL SI ARHITECTURA STATIUNII POIANA BRASOV 42
3.4. CLIMATUL 43
3.5. VEGETATIA 43
3.6. PROFILUL STATIUNII SI FACTORII CLIMATERICI iN POIANA BRASOV 44
PiRTII DE SCHI ALPIN 45
14 350 M ; 9 PiRTII 45
TRANSPORT PE CABLU 46
3.7. PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE STAR TURISM S.A. 46
3.7.1. Prezentarea unitatii 46
3.7.2. Segmentul de piata 46
Organizarea structurala a hotelului Ruia 52
CAPITOLUL IV 55
NECESITATEA SI OPORTUNITATEA UNOR INVESTITII 55
4.1. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA UNOR INVESTITII iN CAZUL HOTELULUI RUIA 56
4.2. REALIZAREA INVESTITIILOR 59
4.3. BUGETUL DE INVESTITII 59
4.4. PREVIZIUNEA VENITURILOR 61
CAPITOLUL V 64
iNTOCMIREA CERERII DE FINANTARE 64
Servicii cu plata 64
Servicii fara plata 64
DOCUMENTE iNSOTITOARE OBLIGATORII CE TREBUIE INCLUSE iN CEREREA DE FINANTARE: 69
CAPITOLUL VI 71
PLAN DE AFACERI COMPLEXUL DE AGREMENT SPORTIV POIANA SOARELUI 71
NUME 72
SUBTOTAL 79
22.930 79
1.050 79
TOTAL EURO 79
23.980 79
PROIECTIA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERI 80
Caracteristici 93
CONCLUZII 95
10

Alte date

?

{p}

?

CAPITOLUL 1

CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND PLANUL DE AFACERI

1.1.Necesitatea planului de afaceri

În procesul de management al intreprinderilor se intalnesc zilnic, situatii care impun conducatorilor acestora sa analizeze, conform unei conceptii directoare, deciziile fundamentale, necesar a fi adoptate, pentru a mentine in viata intreprinderea si daca este posibil sa o si dezvolte.

Orice intreprindere, care a reusit sa se mentina si sa se dezvolte, indeplineste, in mod necesar o functie economica, atat pentru clientii care au apelat la serviciile sale, cat si pentru ea insasi, conditie fara de care o intreprindere nu poate sa existe caci sanctiunea pietei va interveni si ea va disparea ruinata, pentru motivul ca a consumat resurse pe care nu a fost capabila sa le incorporeze in preturile produselor sale.

Întreprinderea poate sa-si perpetueze activitatea doar daca aduce servicii societatii, contribuind la satisfacerea nevoilor acesteia si generand totodata, o valoare adaugata in raport cu resursele pe care le-a consumat. ’Valoarea adaugata’ reprezinta dimensiunea obiectiva a utilitatii sale socio-economice, asa cum aceasta este recunoscuta pe piata.

Nu se poate deci accepta ideea ca o intreprindere poate sa functioneze fara existenta unui sistem de management, care sa defineasca orientarile principale in care se inscriu activitatile intreprinderii, in cadrul relatiilor ce se stabilesc intre misiunea intreprinderii si nevoile societatii, manifestate prin cerintele pietei.

Pentru ca o firma sa-si realizeze obiectivele propuse, ea recurge la diferite instrumente, dintre care o importanta foarte mare o detine planul de afaceri. Modul in care acest lucru se concretizeaza este diferit de la caz la caz: in unele firme managerii identifica numai performantele ce trebuie atinse, lasand o mare libertate personalului operativ in realizarea diferitelor activitati, iar in altele obiectivele sunt definite precis si operational.

Planul de afaceri este un instrument managerial de actiune, elaborat in mod logic, ce presupune o gandire de perspectiva asupra dezvoltarii unei afaceri si pornind de la obiectivele acesteia, include toate acele faze si resurse care sunt implicate in atingerea lor, intr-un termen prestabilit.

Atat in randul specialistilor cat si al practicienilor exista numeroase modalitati de tratare a planului de afaceri. Pentru o parte insemnata a acestora, planul de afaceri constituie o cerinta atunci cand un intreprinzator doreste sa obtina capital de risc de la banci sau de la alti intreprinzatori. Modul de abordare trebuie insa extins; in general, planul de afaceri este privit ca fiind una dintre expresiile practice ale previziunii ca functie manageriala, ajutandu-l pe intreprinzator in determinarea scopurilor si obiectivelor, precum si in proiectarea actiunilor necesare pentru atingerea acestora.

1.2. Caracteristicile planului de afaceri

Continutul planului de afaceri este diferit, in functie de obiectul de activitate al intreprinderii, marimea pietei, competitia si o multitudine de alti factori legati de intreprindere si de piata.

Înainte de a trece la prezentarea continutului planului de afaceri, vom enumera cateva caracteristici menite sa demonstreze necesitatea si oportunitatea intocmirii acestuia:

- ofera o imagine de ansamblu asupra afacerii, ferindu-l pe manager de a se pierde in amanunte;

- daca este bine intocmit, planul de afaceri este in acelasi timp si un studiu de fezabilitate, o garantie a reusitei ideilor de afaceri, a finalizarii cu succes a unei afaceri in curs de derulare, un studiu de vitalitate sau de supravietuire;

- constituie un instrument de imbunatatire a managementului intreprinderii. Din practica afacerilor s-a desprins concluzia ca este preferabil ca managerii sa aiba un plan de afaceri, chiar imperfect, decat sa actioneze haotic, instinctiv;

- creeaza managerului posibilitatea de a-si comunica ideile si proiectele bancilor, investitorilor sau partenerilor potentiali, ajutandu-l sa identifice si sa obtina surse de finantare.

Planul de afaceri constituie in acelasi timp si un instrument de autoevaluare a intreprinzatorului. Acesta va trebui sa-si verifice aptitudinile si capacitatile proprii si sa evalueze obstacolele ce pot apare in calea afacerii. Se creeaza astfel posibilitatea ca intreprinzatorul sa se confrunte cu aceste obstacole si sa conceapa solutii pentru depasirea lor.

Din cele prezentate anterior, se pot desprinde doua functii de baza ale planului de afaceri si anume:

1. Functia de planificare in timp si spatiu a activitatii sau a afacerii;

2. Functia de creditare - se manifesta in cazul in care afacerea se finanteaza din surse externe, prin intermediul unui credit acordat de o banca sau un investitor.

1.3. Utilizarea planului de afaceri in relatiile cu mediul extern al firmei

Întrucat numarul cerintelor si ofertelor de finantare sau al altor tipuri de suport din afara se extind, planul de afaceri devine o unealta indispensabila firmei pentru a putea beneficia de suport din afara firmei

Finantarea bancara. Bancile, in mod traditional, nu au cerut, formal, un plan de afaceri de la solicitanti de imprumuturi, bazandu-si increderea pe rapoartele anterioare si actuale privind activitatea economico-financiara a firmei solicitante de credite. Dar problemele intervenite prin esecul unor proiecte economice (unele de stat si de mari proportii) au facut bancile sa devina circumspecte si nedispuse sa mai continue politica imprumuturilor conform procedurilor traditionale. Un plan de afaceri scris poate ajuta firma de marime medie, situand-o intr-o pozitie favorabila in stradania sa de a obtine finantarea necesara, in conditiile intensificarii concurentei in lupta pentru obtinerea de imprumuturi si credite.

Investitia de capital. Investitorii particulari de capital si alte firme similare nu vor lua in considerare acordarea sprijinului financiar unei firme care nu prezinta un plan de afaceri scris si credibil. Spre deosebire de banci care sunt interesate in mod deosebit in reintrarea la scadenta in posesia capitalului imprumutat si a dobanzilor la acesta, investitorii doresc sa li se demonstreze inalta profitabilitate a proiectului de investitii propus. În plus ei vor dori sa afle cum si cand isi vor recupera banii investiti, prin vanzarea companiei sau pe alta cale, pentru a se edifica asupra probabilitatii unei profitabilitati corespunzatoare. Astfel investitorii analizeaza atent urmatoarele aspecte:

- rezultatele inregistrate de firma solicitanta

- piata ei de desfacere

- persoanele din conducerea ei si performantele acestora

- fezabilitatea indeplinirii previziunilor

- unicitatea produsului si tehnologia lui

- calitatea managementului