Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
Cap.
I.
Conceptul de trezorerie
3

I.1.
Definire, rol, importanta, loc in structura activelor
3

I.1.1.
Locul elementelor de trezorerie in structura activelor
5

I.2.
Structuri privind trezoreria intreprinderii
6

I.2.1.
Componentele trezoreriei
6

I.2.2.
Titlurile de plasament (investitii financiare pe termen scurt)
6

I.2.2.a.
Actiuni
7

I.2.2.b.
Obligatiuni
7

I.2.2.c.
Dreptul de subscriere
7

I.2.2.d.
Warant
8

I.2.2.e.
Optiuni
8

I.2.2.f.
Contracte Futures
8

I.2.2.g.
Bonuri de tezaur
8

I.2.2.h.
Note si obligatiuni de tezaur
8

I.2.2.i.
Certificate de depozit cu dobindi
9

I.2.3.
Disponibilititile binesti
9

I.3.
Tranzactii generatoare de trezorerie
11

I.3.1.a.
Functiile de bazi ale trezoreriei
12

I.3.1.b.
Serviciul de control si evidenti a veniturilor
12

I.3.1.c.
Serviciul de control si evidenti a cheltuielilor
13

I.3.1.d.
Serviciul contabilitate si decontiri
13

I.4.
Relatia trezorerie - cheltuieli,venituri
14

I.4.1.
Determinarea si incasarea cheltuielilor
14

I.4.2.
Determinarea si incasarea veniturilor
17
Cap.
II.
Prezentarea cadrului organizatoric al S.C.VITIMAS S.A. Neamt
20

II.1.
Profilul si caracteristicile intreprinderii
20

II.1.1.
Scurt istoric
20

II.1.2.
Prezentare generala a societatii
21

II.1.3.
Date economice la 31 XII.2005
21

II.1.4.
Obiectul de activitate
21

II.1.5.
Analiza aspectelor juridice. Capitalul social.
22

II.1.6.
Diagnosticul productiei
23

II.1.7.
Capacitati de productie
23

II.1.8.
Aprecierea nivelului tehnic si tehnologic
23

II.2.
Tehnologii de productie principale
24

II.3.
Structura tehnica si functionala
25

II.3.1.
Organizarea compartimentului financiar-contabil si relatiile acestuia cu alte compartimente
27

II.4.
Organizarea gesiunii trezoreriei
32

II.5.
Structurilor informationali
35
Cap.
III.
Situatia fluxurilor de trezorerie (IAS - 7)
37

III.1.
Fluxul de trezorerie - componenti a situatiilor financiare
37

III.1.1.
Elementele situatiei fluxurilor de trezorerie
38

III.2.
Activititi generatoare de trezorerie - exploatare, finantare, investitii
41

III.2.1.
Fluxurile de trezorerie ale activititii de exploatare
41

III.2.2.
Fluxurile de trezorerie ale activititii de investitii
44

III.2.3.
Fluxurile de trezorerie ale activititii de finantare
45

III.2.4.
Probleme particulare privind prezentarea unui tablou al fluxurilor de trezorerie
46

III.2.4.1.
Prezentarea unor fluxuri de trezorerie, in marime neta
46

III.3.
intocmirea fluxului de trezorerie din activitatea de exploatare
47

III.4.
intocmirea fluxului de trezorerie din activitatea de investitii
52

III.5.
intocmirea fluxului de trezorerie din activitatea de finantare
53

III.6.
Corelarea fluxului de trezorerie cu fondul de rulment.Trezoreria neti
54

III.7.
Fluxul de trezorerie in devize
64

III.7.1.
Acreditive in devize
65

III.7.2.
Conturi la banci, casa si acreditive
65
Cap.
IV.
Analiza economico - financiari a fluxurilor de trezorerie
67

IV.1.
Analiza generali pe componente
67

IV.1.1.
Planificarea financiara
67

IV.1.2.
Situatia zilnica a trezoreriei
69

IV.2.
Analiza pe componente - Exploatare, Investitii, Finantare
69

IV.3.
Analiza eficientei sub forma ratelor
72

IV.3.1.
Rata rentabilitatii comerciale
73

IV.3.2.
Rata rentabilitatii economice
73

IV.3.3.
Rata de rentabilitate financiara
74

IV.3.4.
Ratele de structura a capitalurilor
76

IV.3.5.
Rate ale indatorarii
77
Cap.
V.
Concluzii
79


Bibliografie
82


Cuprins
83

Trezoreria intreprinderii Cuprins
83

Alte date

?Trezoreria intreprinderii Cap.I. Conceptul de trezorerie?

CAP.I. CONCEPTUL DE TREZORERIE

Cap.I.1. Definire, rol, importanta, loc in structura activelor

TREZORERIA reprezinta activitatea in cadrul careia sunt cuprinse tranzactiile si evenimentele prin care se gestioneaza instrumentele financiare pe termen scurt (titlurile de plasament, respectiv investitiile financiare pe termen scurt), valorile de incasat, disponibilitatile banesti aflate in conturi la societatile bancare, disponibilitatile banesti aflate in caseria societatilor comerciale, creditele bancare pe termen scurt, disponibilitatile banesti separate sub forma de acreditive la societatile bancare si alte valori de trezorerie.

Prin trezorerie se intelege ansamblul operatiilor banesti si financiare pe care le efectueaza un agent economic in scopul asigurarii mijloacelor banesti necesare desfasurarii normale a activitatii sale.

În sens larg, notiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o unitate dispune pentru a putea face fata platilor, cum sunt: disponibilitatile din caserie si din banci, valorile mobiliare de plasament, efectele comerciale scontate, creditele pe termen scurt.

În sens restrans, notiunea de trezorerie cuprinde doar disponibilitatile banesti ale unitatii economice aflate in caseria unitatii si la banci, fie in lei, fie in valuta.

Tinerea sub control a mijloacelor banesti si de plata, a relatiilor financiar-bancare si de circulatie a capitalului, este una din cele mai vechi si mai viabile sectiuni ale contabilitatii. În acest sector se intalnesc finantele — ca teorie si practica econo­mica — cu conceptele clasice ale stiintei contabile.

„Realizarea, simbiozei corespunzatoare, care sa permita derularea fluxurilor si a multiplelor implicatii financiare dintre partenerii de afaceri, concomitent cu evidenta si controlul lor operativ, este un obiectiv de prima marime al contabilitatii trezoreriei — ca sectiune motor a contabilitatii manageriale.” [1]

Desi, uneori contabilitatea operatiilor de trezorerie mai este considerata ca rutiniera, prin repetabilitatea de zi cu zi a fenomenelor sale, noua ordine financiara, specifica economiei de piata, si mai ales circulatia capitalului financiar implica aspecte noi, cu numeroase repercursiuni. Din acest motiv, ea ramane in continuare sub atentia permanenta a teoriei si practicii economice pentru ca, prudenta si spiritul de economicitate manifestate constant in manuirea finantelor regiilor autonome si societatilor comerciale sunt premise sigure de care depinde eficienta activitatii de ansamblu acestora.

„Desi conceptul de trezorerie este considerat un element determinant in gestiunea firmei, nu exista un consens in ce priveste definirea si elementele constitutive ale trezoreriei intreprinderii.”[2]

Într-o acceptie globala, trezoreria a capatat in timp noi expresii:

?1) cea mai restransa pune semnul egalitatii intre trezorerie si disponibilitati (disponibilitatile la banca in lei si in devize, carnete de cecuri cu limita de suma, disponibilitatile in numerar in lei si in devize, disponibilitatile sub forma de acreditive in lei si in devize);

?2) o alta mai extinsa include alaturi de disponibilitati titlurile de plasament susceptibile de a se transforma in disponibilitati;

?3) o a treia, acreditata de Planul Contabil General Francez, se apropie de notiunea de trezorerie neta (definita ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment si masurata ca diferenta intre disponibilitati si creditele de trezorerie) dar calculul acestuia presupune numai diferenta intre disponibilitati, pe de o parte si suma dintre creditele bancare pe termen scurt (in Franta, notiunea mai larga de concursuri bancare) si soldurile creditoare ale conturilor curente, pe de alta parte;

?4) o a patra acreditata de O.E.C. (Franta), care extinde continutul de trezorerie neta, adaugand disponibilitatilor titlurile de plasament iar ansamblului „credite pe termen scurt + solduri creditoare ale conturilor curente” efecte comerciale scontate dar neajunse la scadenta, precum si creantele cedate (incluse in categoria angajamentelor in afara bilantului).

Aceasta expresie care corespunde acceptiunii globale definite mai sus este operationala in contextul intocmirii tabloului de finantare.

?5) pentru omul de afaceri insa (gestionarul afacerilor), trezoreria poate fi inteleasa ca totalitatea mijloacelor financiare de care dispune o intreprindere pentru a face fata platilor: disponibilitati, conturile bancare, numerar in casierie, cecuri de incasat, efecte comerciale de primit neajunse la scadenta, titluri de plasament etc.

În cazul insuficientei acestor mijloace financiare exista posibilitatea obtinerii imediate a unui credit, sub forma: credit bancar pe termen scurt, acceptarea unui efect comercial (credit comercial), scontarea unei cambii neajunse la scadenta etc.

Conceptul de trezorerie poate fi limitat numai la disponibilitatile in monede straine (detinute in conturile din tara de origine sau in strainatate) si la fluxurile financiare intre intreprinderea romaneasca si intreprinderi partenere din alte tari.

Se va vorbi atunci de o trezorerie internationala sau de o trezorerie in devize.

Importanta trezoreriei a crescut in ultima perioada datorita modificarilor intervenite in viata economica, cum ar fi:

?evolutia rapida si contradictorie a ratei dobanzii si cursului de schimb valutar;

?inzestrarea unitatilor economice cu tehnica moderna de calcul.

Contabilitatea trezoreriei trebuie organizata si condusa in asa fel incat sa asigure infaptuirea urmatoarelor obiective:

?reflectarea, urmarirea si controlul existentei si gestionarii corecte a elementelor de trezorerie;

?respectarea disciplinei financiare privind operatiile de incasari si plati fara numerar prin conturile deschise la banci;

?urmarirea modificarilor ce intervin in componenta si volumul elementelor de trezorerie;

?asigurarea prompta si corecta a tuturor informatiilor privind elementele de trezorerie necesare factorilor de decizie din unitatile economice.

I.1.1. Locul elementelor de trezorerie in structura activelor

Elementele de trezorerie sunt o componenta a activelor circulante.

Pentru indeplinirea in bune conditii a obiectivelor ce-i revin, contabilitatea trezoreriei trebuie sa fie organizata si condusa in mod corespunzator. În acest scop trebuie sa se tina seama de influenta urmatorilor factori:

a) Structura elementelor de trezorerie

În structura trezoreriei sunt cuprinse: titlurile de plasament, disponibilitatile in conturi la banci si in casa, in lei si in devize, creditele bancare pe termen scurt si alte valori de trezorerie. În contabilitate, elementele de structura ale trezoreriei sunt reflectate cu ajutorul diferitelor conturi sintetice de gradul I si II si a conturilor analitice.

b) Locul unde se afla valorile de trezorerie

care poate fi: casieria unitatii, bancile, terte unitati sau persoane. Se folosesc evidente operative si conturi sintetice adecvate locurilor unde se afla valorile de trezorerie.

c) Apartenenta valorilor de trezorerie

impune folosirea de conturi bilantiere pentru valorile de trezorerie proprii si de conturi in afara bilantului pentru valorile de trezorerie ce nu apartin unitatii si care se afla temporar in pastrarea acesteia.

d) Formele decontarilor

fara numerar prin intermediul conturilor deschise la banci (acceptarea, acreditivul).