Feb 13 2025
Investitiile straine directe in privatizare (XYZ S.A., Bucuresti)
Postat de licenteoriginale • In Stiinte Economice
Cuprins
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
Extras din document
C U P R I N SPag.
CAP. I. Investitiile straine directe si contributia lor la dezvoltarea economiei rominesti... 3
1.1. Prezentarea generala a investitiilor straine directe.. 3
1.2. Impactul ISD asupra economiilor in tranzitie....... 4
1.2.1. Implicatii macro si microeconomice............. 4
1.2.2. Contextul investitional in Europa Centrala si de Est.......... 9
1.3. Investitiile straine directe in Rominia. 14
1.3.1. Analiza dinamicii ISD in Rominia. 14
1.3.2. Distributia investitiilor din tarile U. E. in Rominia........... 17
1.3.3. Politica de atragere a ISD in Rominia............ 22
1.3.4. Facilitati acordate investitiilor straine in Rominia............. 27
1.3.5. Efectele ISD in economia romineasca............ 29
Bibliografie cap.I. 35
CAP. II. Investitiile straine in privatizare....... 36
2.1. Aspecte ale privatizarii in cadrul tarilor din Europa Centrala si de Est........ 36
2.2. Procesul de privatizare in Rominia.... 38
2.2.1. Privatizarea - nu doar un simplu transfer de proprietate..... 38
2.2.2. Privatizarea in contextul investitional din Rominia........... 38
2.2.3. Derularea procesului de privatizare in Rominia 41
2.3. Facilitati pentru privatizare.............. 52
2.4. Perioada postprivatizare.. 55
Bibliografie cap.II 57
CAP. III. Prezentarea Societatii Nationale a Sarii S.A. Bucuresti - sucursala Salina
Tirgu Ocna -.............. 58
3.1. infiintarea si functionarea Societatii Nationale a Sarii............ 58
3.2. Prezentarea sucursalei Salina Tirgu Ocna......... 63
3.2.1. Scurt istoric............ 63
3.2.2. Structura organizatorica............ 64
3.2.3. Date financiare........ 66
3.2.4. Prezentarea produselor firmei...... 67
3.3. Pozitia pe piata a sucursalei Salina Tirgu Ocna. 72
3.4. Distributie si promovare. 75
Bibliografie cap.III............ 76
CAP. IV. Studiu de caz: Privatizarea cu investitori straini a Societatii Nationale a Sarii S.A. - intre oportunitate si necesitate... 77
4.1. Privatizarea - o alternativa a trecerii la economia de piata...... 77
4.1.1. Concepte, idei si instrumente pentru privatizare............. 77
4.1.2. Privatizarea in contextul democratiei noastre.. 80
4.2. Obiective in cadrul privatizarii resurselor........... 88
4.2.1. Situatia resurselor in Rominia.... 88
4.2.2. Conjunctura mondiala pe piata sarii............. 94
4.2.3. Industria sarii in Rominia.......... 98
4.3. Privatizarea cu investitori straini a Societatii Nationale a Sarii - Salrom..... 101
4.3.1. Metode de privatizare a sucursalei Salina Tirgu Ocna... 101
4.3.2. Motive si oportunitati.............. 104
4.3.3. Modalitati de estimare a rezultatelor in urma privatizarii... 107
Bibliografie cap.IV............ 109
CAP.V. Concluzii si propuneri .. 110
Bibliografie generala 115
Anexe
20
77
Alte date
?CAPITOLUL I
INVESTITIILE STR?INE DIRECTE SI CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA ECONOMIEI ROMÂNESTI
1.1. Prezentarea generala a investitiilor straine directe
Aparute in economia mondiala inca din perioada marilor descoperiri geografice, investitiile straine directe au inregistrat in ultimele decenii o adevarata explozie in tranzactiile internationale, fapt ce a generat si un numar surprinzator de mare de studii si analize care le-au fost dedicate. De altfel, cresterea puternica a fluxurilor de investitii straine directe la nivel mondial se bazeaza in mare masura pe fenomenul achizitiilor si fuziunilor internationale, acestea reprezentand 80-90% din total, majoritatea dintre ele fiind de fapt achizitii.
Investitiile straine directe (ISD) se definesc ca “proprietatea unui rezident asupra unor active, cu scopul de a controla folosirea acestor active” (Graham & Krugman, 1989). Particularitatea lor o constituie tocmai controlul exercitat de catre investitor asupra activelor in care a fost facuta investitia.
“Investitiile straine directe constau in transferul unui “pachet industrial” in care sunt cuprinse capital, tehnologii, metode de organizare industriala, expertiza manageriala, cunostinte de marketing, ce permite investitorului sa exercite dreptul de control asupra investitiei”. [1NEGRITOIU, MISU – “Salt inainte. Dezvoltarea si ISD”, ed. PRO & EXPERT, Bucuresti, 1996, pg. 53.] Totusi, este greu de stabilit ce inseamna control. Este, mai degraba, vorba de o participare directa la conducerea si organizarea productiei activelor in care s-a investit.
În general, se considera investitii straine directe intreprinderile in care participarea proprietarului strain depaseste o anumita pondere, de obicei intre 10-25%. Desi criteriile difera de la tara la tara, aceasta pondere nu modifica esenta fenomenului, avand in vedere ca, de obicei, proportia de un investitor strain este cu mult mai mare (de regula peste 50%). Participarea directa la conducerea si organizarea productiei si controlul asupra activitatii intreprinderii constituie diferenta fundamentala dintre investitia straina directa si investitia de portofoliu (care da dreptul investitorului sa primeasca numai dividendele, fara nici un drept de conducere sau de control in intreprinderea in care a investit).
Investitiile straine directe nu sunt un simplu transfer de capital ci, mai degraba, o prelungire a intreprinderii din tara de origine intr-o tara-gazda straina. Activitatea unei intreprinderi intr-o tara straina presupune fluxuri de capital, de tehnologie si de experienta care, in combinatie cu factorii locali, genereaza productie de bunuri sau servicii destinate pietei interne sau exportului. Transferul acestui pachet de servicii ramane sub controlul intreprinderii investitoare, ca de altfel si activitatile ulterioare de productie sau de comercializare pe care le efectueaza in tara gazda.
Spre deosebire de teoria comertului international, care se regaseste in istoria economiei inca de la Adam Smith, teoria investitiilor straine directe este un domeniu nou al cercetarii economice, care a urmat dezvoltarii practicii internationale in ultimul sfert de secol. Analistii marcheaza momentul de inceput al teoriei economice asupra investitiilor straine directe cu lucrarea lui Dunning (1958), care cuprinde o radiografie a investitiilor societatilor americane in industria prelucratoare britanica. Studiul ofera detalii importante cu privire la structura industriilor si a investitiilor aferente, marimea si sediul filialelor britanice, strategia americana de patrundere in industria britanica. Aproape in acelasi timp (1960), Hymer si-a elaborat teza de doctorat, lucrare publicata mult mai tarziu (1970) si considerata o prima contributie majora la studierea investitiilor straine directe. Ea a influentat, in mare masura, aproape toate analizele ulterioare in materie.
1.2. Impactul ISD asupra economiilor in tranzitie
1.2.1.Implicatii macro si microeconomice
Dupa anul 1989, statele situate in Europa Centrala si de Est, au trecut, pe rand, la transformarea economiilor lor, bazate pe planificarea centralizata, intr-o economie de piata. Ca parte a acestui proces, tarile incadrate in acest grup au incercat, cu mai mult sau mai putin succes, sa-si deschida economiile fata de investitiile straine, in speranta facilitarii perioadei de trecere si a relansarii economice. În mod firesc, deschiderea economica a acestor state le-a inclus ca o puternica piata potentiala in randul locatiilor investitionale avute in vedere de comunitatea internationala de afaceri, de corporatiile transnationale. Interesul pe care il reprezentau aceste tari pentru investitori tinea in primul rand de masele de consumatori carora li se puteau adresa, dar si de costurile reduse ale unor factori de productie, in primul rand al fortei de munca, putand asigura o competitivitate prin pret a produselor sau serviciilor. La randul lor, statele in tranzitie, au perceput investitiile straine ca pe o posibila sursa de capital, tehnologie, competente si acces la piete.
Avantajele potentiale in atragerea in atragerea de ISD mai sus mentionate au fost net contracarate de factori negativi precum: declinul economic asociat tranzitiei, greselile efectuate in gestionarea proceselor de reforma, dificultatile legate de functionarea institutiilor specifice economiei de piata, instabilitatea legislativa si institutionala, escaladarea birocratiei si coruptiei.
Efectele economice pe care ISD le-au avut in anii ’90 asupra economiilor in tranzitie pot fi urmarite la nivel macro si microeconomic.
Efecte la nivel macroeconomic
Economiile in tranzitie au avut nevoie intr-o masura mult mai mare de investitii decat economiile consolidate. Acest fapt este explicabil prin aceea ca, economiile in tranzitie au fost confruntate dupa 1990 cu o criza structurala care a necesitat crearea de capacitati de productie noi, precum si inchiderea totala sau partiala sau modernizarea celor existente.
În acest context, ISD urmau sa aiba implicatii pozitive la nivel macroeconomic prin stimularea activitatii de investitii interne si imbunatatirea calitativa a investitiilor.
Investitiile straine directe au avut, in tarile in care au atins nivele semnificative si efecte asupra bugetului de stat. Reducerea investitiilor interne finantate de stat si preluarea de catre investitorii straini a unei parti din aceste investitii a contribuit, la o situatie mai buna a balantei de plati prin reducerea volumului de bunuri de capital importate cu finantare publica.
O alta implicatie pozitiva a ISD asupra economiilor in tranzitie este determinata de contributia lor la cresterea economica. În acest sens trebuie aratat de la bun inceput ca cercetarile intreprinse pe plan international au pus in evidenta o relatie complexa intre aceste doua variabile: fluxul de ISD si cresterea economica se influenteaza reciproc, intre ele neexistand o relatie simpla, de tip cauza-efect. În general s-a demonstrat existenta unei interdependente pozitive, in sensul ca fluxurile mari de ISD si cresterile economice importante se asociaza, fara a fi insa concomitente. Acest fapt se produce in moduri diferite dupa cum investitia straina ia forma unei investitii noi (greenfield) sau a unei participari a investitorului strain la privatizare.
În cazul investitiei noi, contributia la cresterea economica este evidenta, prin aceea ca se creeaza o noua capacitate de productie, locuri de munca noi, un nou consumator si platitor de taxe in economie.
În cazul participarii la privatizare, efectul pozitiv asupra cresterii economice ramane, chiar daca, de cele mai multe ori, preluarea unei intreprinderi de catre investitorul strain a insemnat reducerea numarului de locuri de munca.
În Ungaria, spre exemplu, fluxurile ridicate de ISD in procesul de privatizare au incurajat si sustinut procesul de crestere economica al tarii, pentru ca, la randul sau, sa antreneze noi intrari de ISD, din ce in ce mai mult sub forma de investitii greenfield. Pe de alta parte, pasii hotarati pe calea reformei ai Poloniei au condus la crestere economica si, in consecinta, la intrari ulterioare de ISD. În Polonia fluxurile de investitii au imbracat mai intai forma de investitii greenfield, pentru ca numai mai tarziu, o data cu accelerarea privatizarii, sa se manifeste in cadrul acestui proces, in ciuda faptului ca in planul cresterii economice s-a inregistrat un declin.
Doar in anumite sectoare mai importante ale economiei nationale in cazul tarilor mai sus mentionate ISD au contribuit la reforma economica a unor intreprinderi industriale locale. “În Ungaria, doar sectoarele de frigidere si mijloace de iluminat au raportat cresterea productiei fizice in perioada 1990-1992, in ambele cazuri principalii producatori fiind afiliati unor intreprinderi multinationale (General Electric si Electrolux). Similar, in industria berii – cel mai performant sector din Ungaria – cinci din cele sapte fabrici sunt detinute de intreprinderi straine. În Polonia, de exemplu, reluarea productiei locale de autoturisme s-a facut prin participarea unor investitori straini (Fiat si General Motors)”. [1 TRIBUNA ECONOMIC?, nr. 32/2002]
De altfel, conform aprecierilor, tarile central si est europene devin tot mai dependente de evolutia economiilor occidentale. Economia ceha, cea maghiara, slovena sau slovaca care au inregistrat cresteri sustinute in perioada 1998-2000 si-au incetinit considerabil ritmul spre sfarsitul anului 2001, in contextul international de declin economic.
Pe ansamblu, putem aprecia ca toate aceste contributii ale investitiilor straine au un impact pozitiv pentru reluarea cresterii economice in tarile in tranzitie. În plus, intreprinderile multinationale au un rol important in construirea economiei de piata in Europa Centrala si de Est si prin participarea lor directa la constructia institutionala, privatizarea si promovarea concurentei.
Investitiile straine directe determinate de participarea la procesul de privatizare pot avea efecte favorabile asupra balantei de plati externe, furnizand valori importante de capital in perioade critice. Principalii vectori care sintetizeaza influentele direct identificabile ale ISD la nivelul balantei de plati externe sunt:
? influxul propriu-zis de capital, respectiv componenta financiara a ISD;
? iesirile de capital, reprezentand profituri, dividende repatriate, dobanzi, taxe, redevente platite de filialele firmelor-mama, sume provenind din lichidarea investitiilor.
Investitiile straine directe au efecte nemijlocite si asupra balantei comerciale. Aceasta este reprezentata de:
? veniturile realizate din exporturile firmelor cu participare de capital strain;
? platile aferente importurilor realizate de firmele cu participare de capital strain.
“Impactul asupra soldului balantei comerciale va depinde, in buna masura, de motivatia ISD. Daca acestea au in vedere castigarea pietei locale, este de asteptat ca activitatea respectivelor filiale sa sporeasca deficitul comercial. Daca motivatia este eficienta si, implicit exportul, efectul se va traduce printr-un aport pozitiv la soldul balantei comerciale, aport a carui marime depinde de valoarea adaugata a bunurilor exportate. Asigurarea unui grad de integrare in economia gazda, prin recurgerea la furnizorii locali de bunuri si servicii constituie varianta optima din punctul de vedere al economiilor receptoare, prin comparatie cu importul respectivelor bunuri sau servicii de la terti”. []
Analizele realizate in cazul Ungariei si Poloniei pun in evidenta o contributie importanta a firmelor cu participare de capital strain la alimentarea deficitului balantei comerciale in a doua jumatate a anilor ’90. În Ungaria se constata insa ca o data cu maturizarea operatiunilor filialelor straine, ponderea lor in generarea deficitului tinde sa se reduca in principal pe baza intensificarii activitatilor de export. În Polonia, dimpotriva, in perioada amintita firmele straine si-au sporit atat ponderea in exporturi, cat si cea in importuri, dar mai mult ponderea in cadrul importurilor, astfel incat aceste firme au alimentat intr-o masura sporita deficitul balantei comerciale.
Masura in care deficitul de cont curent este contrabalansat prin intrarile nete de ISD constituie un posibil indicator al stabilitatii financiare a unei tari. Dupa cum se poate constata, situatia variaza de la tara la tara si de la an la an. Este constant pozitiva, cu exceptia anului 1997, in Republica Ceha, tara in care efectul combinat al unui deficit tinut sub control si al unor intrari sustinute de ISD au condus la valori ale raportului ISD/deficit de cont curent de pana la 398% in 1999. De asemenea, in Bulgaria anii 1998, 1999, 2000 inregistreaza un raport favorabil, dar nu atat ca urmare a intrarii unor fluxuri substantiale de ISD, ci mai ales a masurilor de control al deficitului de cont curent.
ISD au efecte si asupra veniturilor bugetare. Acest efect nu trebuie insa calculat mecanic, deoarece nu este clar cate firme ar fi aparut in absenta facilitatilor. Pe de alta parte, dezvoltarea afacerilor determinata de acordarea de facilitati sau de o fiscalitate joasa, face ca numarul intreprinderilor si volumul lor de activitate sa creasca, ceea ce inseamna mai multe venituri la buget. Cert este ca, pe masura ce avanseaza pe calea reformelor, tarile foste comuniste tind sa renunte la discriminari, stimuland deopotriva investitiile straine directe sau locale.
Succinta tentativa de evaluare a sensurilor in care capitalul strain actioneaza in plan macroeconomic la nivelul statelor cu economie in tranzitie sesizeaza aspecte oarecum contradictorii :
? in conditiile in care firmele straine sunt mai inclinate atat de a exporta, cat si de a importa prin comparatie cu firmele cu capital integral local, ele sunt, totusi, intr-o mai mare masura responsabile pentru alimentarea deficitului comercial al acestor state;
? intrarile nete de ISD tin sa compenseze deficitul de cont curent;
? iesirile de venituri din ISD sunt inca modeste in majoritatea economiilor;
? stimulentele fiscale pentru care se califica intr-o mai mare masura decat firmele cu capital local micsoreaza considerabil povara fiscala a filialelor straine si reduc implicit contributia acestora la bugetul statului.
Efecte la nivel microeconomic
Documente similare
· Investitiile straine directe in privatizare (XYZ S.A., Bucuresti)· Investitiile directe straine in Romania
· Investitiile straine directe si impactul lor in economia Romaniei
· Investitiile directe in Romania
· Piata de capital si procesul de privatizare in Romania
· Investitiile in Romania
· Investitiile internationale
· Investitiile. Eficienta economica a investitiilor
· Constituirea si functionarea bancilor romanesti si a sucursalelor bancilor straine in Romania
· Fundamentarea deciziei privind investitiile de modernizare si retehnologizare la SC