Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE4
CAPITOLUL 1. FENOMENUL TURISTIC: ASPECTE ECONOMICE, SOCIALE SI ECOLOGICE......6
1.1. Concepte si definitii utilizate in turism .............6
1.2. Factorii care influenteaza dezvoltarea turismului............8
1.3 Clasificarea formelor de turism .......11
1.4 Rolul si importanta turismului in economie...16
CAPITOLUL 2. ANALIZA GEOGRAFICO-ECONOMICA AL JUDETULUI SUCEAVA........23
2.1 Scurt istoric.........23
2.2 Asezarea geografica...........25
2.3 Populatia si orasele...........30
2.4 Cai de acces.......30
2.5 Evolutia macroeconomica a judetului Suceava............31
2.5.1 Produsul intern brut.........31
2.5.2 Evolutia principalilor indicatori bugetari in judet........33
2.5.3 Principalele ramuri industriale si evolutia indicilor industriali 2004 - 2005 in judetul Suceava.35
2.5.4 Agricultura silvicultura si silvicultura..........36
2.5.5 invatamintul, cultura si arta suceaveana......37
CAPITOLUL 3. ANALIZA - DIAGNOSTIC A POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI SUCEAVA..........39
3.1 Resursele turistice naturale...........39
3.1.1 Relieful.........39
3.1.2 Coditiile de clima.........40
3.1.3 Reteaua hidrografica...41
3.1.4 Rezervatii naturale......42
3.1.5 Masivul Rarau-Giumalau..........46
3.2 Resurse turistice antropice..........48
3.2.1 Manastirile bucovinene............56
3.2.2 Biserici.......56
3.2.3 Muzee........58
3.2.4 Sarbatori, obiceiuri si datini specifice zonei.........60
3.3 Baza tehnico-materiala.63
3.3.1 Unitatile de cazare.....63
3.4 Analiza SWOT..............69
CAPITOLUL 4. EVOLUTIA CIRCULATIEI TURISTICE DIN JUDETUL SUCEAVA iN PERIOADA 2001-2005.......75
4.1 Consideratii generale ale circulatiei turistice.............75
4.2 Numarul de turisti sositi76
4.3 Numarul de innoptari...77
4.4. Sejurul mediu78
4.5 Coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare...........80
CAPITOLUL 5. PROMOVAREA JUDETULUI SUCEAVA iN CONTEXTUL ACTUAL AL TURISMULUI ROMiNESC...........83
5.1 Evaluarea eforturilor investitionale..83
5.2 Posibilitati de realizare.......85
5.3 Propuneri privind parcurgerea unor noi trasee.87
5.4 Solutii de promovare a turismului rominesc la nivel national......88
CONCLUZII...91
BIBLIOGRAFIE..............93

Alte date

?

INTRODUCERE

Fiecare asezare, fie ea rurala sau urbana, isi are farmecul propriu, rezultat din istoria sa adevarata, din particularitatile sale distincte sau asezarea sa geografica favorabila care o individualizeaza si o ilustreaza printr-o anumita unicitate conferindu-i acea fizionomie si personalitate inconfunda

Lucrarea de fata incearca sa concretizeze locul pe care il ocupa turismul sucevean in cadrul turismului romanesc,axandu+se in principal pe importanta sa economica. Mai mult, reprezinta o prezentare economico geografica a zonei , a locurilor si oamenilor , lucru care aduce dovezi clare ca zona are un potential turistic demn de laudat, potential care desi nu e sufiecient de bine exploatat, in ultima perioada pare sa fie luat in considerare de catre autoritatti. Dovada a importantei economice a turismului sunt toate proiectele propuse, unele dintre ele fiind puse deja in aplicare (vezi schimbarea infatisarii orasului Gura Humorului).

Am acordat atentie judetului Suceava, sau Bucovinei istorice tocmai pentru ca, in primul rand cunosc zona , si am considerat ca nu este sufiecient de bine exploatata avand in vedere potentialul sau deosebit. Din discutiile cu cativa turisti straini am putut constata ca ceea ce apreciaza ei acolo este tocmai naturaletea peisajului, culmile nu prea inalte ale Obcinilor Bucovinei si aerul curat al zonei. Bucovina este considerata de unii „ Mica Elvetie”, dar mult mai relaxata , fara acea aglomerare de turisti pe care o putem constata in multe regiuni turistice. Economoc vorbind, ar fi mult mai prfitabil daca numarul de turisto creste, insa pentru moment acei turisti care viziteaza zona sunt pe deplin multumiti in acest sens. Desigur ca pe parcursul lucrarii am realizat si o trecere in revista a problemelor care impiedica zona sa devina pe deplin o destintie turistica, precum si solutiile de rezolvare a lor.

În elaborarea studiului am intampinat si cateva probleme cu privire la consistenta datelor cu caracter turistic. Desi in lucrare nu sunt amintite date cu privire la bazele de alimentatie sau baze de agrement si tratament, din studiul datelor bazelor de cazare se poate observa cresterea de la an la an a numarului acestora. Desigur ca fara celelalte lucrari, monografii si nu in ultimul rand sprijinul acordat de Domnul conferentiar Doctor Stefan Deszi, lucrarea de fata nu ar fi putut fi elaborata. Pe aceasta cale doresc sa multumesc tuturor pentru ajutorul acordat.

CAP. 1 FENOMENUL TURISTIC: ASPECTE ECONOMICE, SOCIALE SI ECOLOGICE

1.1. Concepte si definitii utilizate in turism.

Conceptul de turism.

În general , cand se vorbeste despre turism foarte multi oameni inclina sa-i reduca

intelesul la un singur sens , si anume la acela care se refera la deplasarea pe care o face o persoana sau un grup de persoane de la domiciliu in diverse locuri (din tara sau din strainatate) pentru odihna , reconfortare, cura balneara sau in scopul de a cunoaste colturi din natura , monumente culturale si istorice, etc.. Partial , acest inteles se explica prin aceea ca insusi cuvantul din care deriva (considerat de multi specialisti a fi verbul englezesc “to tour”) inseamna a face o calatorie de placere. Este de retinut insa ca notiunea de turism a fost extinsa si asupra deplasarilor care au ca scop principal participarea la diverse reuninuni internationale , precum si asupra deplasarilor in interes de afaceri. Includerea acestora din urma in sfera generala a turismului isi are justificarea in faptul ca persoana care merge intr-o localitate din alta tara (ca si din tara sa) pentru un timp limitat , indiferent de obiectivul principal al calatoriei , utilizeaza o parte din timpul liber pentru destindere si mai ales pentru propria sa informare si cunoastere.

Desi turismul presupune , inainte de toate , deplasarea , calatoria constituind o etapa obligatorie in manifestarea acestui fenomen si, in consecinta, un indicator principal de evidentiere a proportiilor sale in fiecare moment , continutul sau nu se rduce la actul calatoriei; din punctul de vedere al „ consumatorului” de turism , partea esentiala o constituie satisfacerea motivatiei( motivatiilor) calatoriei la locul de destinatie.

Abordarea turismului in limitele aspectelor mentionate mai sus reprezinta o abordare limitata , circumscrierea sa pe terenul folosirii in mod placut a unei parti din timpul liber al populatiei , folosire sintetizata de literatura franceza in expresia „loisir”. Un asemenea mod de a considera turismul ignora, in fapt, activitatile chemate sa asigure benefiarului (turistului) intreaga gama de servicii si produse de care aceasta are nevoie in timpul calatoriei cu un caracter turistic. Or, este de stiut ca , in decursul etapelor pe care le parcurge de la o resedinta sa pana la destinatia finala, in timpul sejurului si si inapoi , turistul apeleaza la un complex de activitati care satisfac direct sau indirect nevoi variate si care se gasesc in stransa intredependenta si corelatie , ca urmare a faptului ca se inscriu ca momente succesive ale unui „flux tehnologic” unitar.

Retinand toate aspectele semnalate s-ar putea spune ca turismul reprezinta , potrivit aprecierilor Asociatiei Internationale a Expertilor in Turism , suma fenomenelor si relatiilor care rezulta din calatoriile si sejururile determinate de preocupari nelegate de realizarea unor venituri ( Gheorge Barbu, 1991).