Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
1) Introducere ..... pag. 1
2) Caracterizarea generala a pietei ...... pag. 3
a) Consumul international de cafea
b) Importuri
3) Clasificare generala si particularitati sortimentale pag. 5
a) Generalitati
b) Specii
c) Recoltare
d) Sorturi
e) Cafeaua solubila
4) Tehnologi de fabricatie ....pag. 8
a) Macinarea
b) Dozarea
c) Apa
d) Prospetimea
e) Metode de prelucrare
f) Cafea solubila
g) Cafea solubila decofeinizata
5) Particularitati chimice .........pag. 12
6) Surogate sau inlocuitori de cafea ..pag. 13
7) Ambalare si etichetare ...pag. 15
8) Conditii de calitate ........pag. 16
a) Cafea
i) Proprietati fizico-chimice
ii) Verificarea calitatii
iii) Prelevarea monstrelor
iv) Aroma
b) Cafea solubila
i) Caracteristici tehnice si proprietati organo leptice
ii) Proprietati fizico-chimice
iii) Verificarea calitatii
iv) Verificarea marcarii
v) Prelevarea probelor
vi) Transportul si depozitarea
9) Retete moderne de preparare a cafelei .............pag. 18
10) Studiu de caz ............pag. 22
a) Consumul de cafea
b) Taxarea excesiva
c) Ieftinirea cafelei
d) Specialitati solubile
e) Cafeaua si sanatatea
f) Top vanzari
g) Sondaj de opinie
h) Tchibo
i) Elite
j) Jacobs
11) Concluzii ...pag. 41
12) Pareri personale ...........pag. 42
13) Anexe ..........pag. 44
14) Bibliografie ............pag. 48

Alte date

?

INTRODUCERE

Traim vremuri in care ceva fundamental se intampla. Modelele politice, stilurile de viata, strategiile de afaceri, sau sistemele de protectie sociala stabilite de la cel de-al doilea razboi mondial incoace sunt supuse unor puternice presiuni ale shimbarii. Mai mult. Pare ca s-au atins limitele unor mai vechi certitudini.

Pe plan mondial, are loc abandonarea unor practici puternic incetatenite, a unor certitudini sedimentate vreme indelungata.

Astfel marile companii japoneze au inceput sa renunte la practica angajarii pe viata, institutia sociala cea mai reprezentativa pentru aceasta tara. În Italia unde firma de familie a reprezentat piatra de temelie a economiei, are loc un proces lent dar inevitabil de diminuare al acestora. Tarile din America Latina, s-au angajat intr-o competitie surda intre ele in directia deschideri lor catre fluxurile comerciale internationale, a reglementari economiei si privatizari intreprinderilor de stat.

Întrebati in repetate randuri despre motivele pentru care au loc astfel de schimbari, managerii sau oficialii guvernamentali au oferit si ofera una si aceeasi explicatie : „Trebuie sa ne mentinem (sau sa devenim) competitivi intr-o economie globala.”

Renato Ruggerio fost director general al Organizatiei Mondiale a Comertului declara cu ceva ani in urma: „Traim intr-o economie mondiala a momentului. Adesea ne sculam in sunetul unui radio-desteptator fabricat in Singapore sau Hong Kong. Dupa ce am baut o cafea columbiana, in timp urmaream un jurnal de stiri pe un post de televiziune american, ne imbracam intru-un costum italian confectionat din lana australiana. Ne urcam dupa aceea intr-un automobil german montat in Slovacia, pentru a merge sa lucram intr-o companie transnationala, al carui sediu central a fost proiectat de un arhitect chinez sau finlandez. Aici, materialul de birou provine din Coreea de Sud, Statele Unite sau dintr-o tara europeana. Pranzul se poate servi intr-un restaurant mexican administrat de un marocan, pentru a putea apoi asista la o reuniune internationala asigurata de o duzina de sisteme de comunicatii nationale”1

Renato Ruggerio nu face o trecere in revista a principalelor momente ale unei zile ci, evidentiaza caracteristicile cotidiene ale unui fenomen de profunzime din economia mondiala actuala.

Parasim progresiv o lume in care economiile nationale sunt

_________________

1- Alexandra Horbet, Anda Mazilu, Costea Munteanu „Marketing Investitional Interntional” Editura Fundatiei Romania de maine Bucuresti 2002 pag 140

relativ izolate intre ele prin bariere in calea fluxurilor comerciale si investitionale, prin distante fizice, diferente de fus orar si de limba, prin reglementari guvernamentale, sisteme culturale si medii de afaceri, pentru a ne indrepta spre o lume in care economiile nationale fuzioneaza intr-un imens sistem economic interdependent.

Acest proces denumit in mod uzual globalizare inseamna de fapt cresterea interconexiunilor dintre societati, astfel incat evenimentele ce se petrec intr-o anumita parte a lumii influenteaza, intr-o masura tot mai mare oameni si societati situate intr-o alta parte a lumii. Lumea de azi pare „a se comprima” oameni putand simti si experimenta, in mod direct acelasi lucru. Cel mai elocvent exemplu in acest sens il reprezinta sistemul World Wide Web, dar si reteaua de posta electronica, care au transformat comunicatiile intr-o maniera ce nu putea fi anticipata nici macar cu cinci ani in urma. Acestea sunt cele mai evidente exemple, dar pot fi aduse si altele: comunicatiile planetare prin televiziune, cotidienele cu circulatie mondiala, miscarile sociale internationale precum Amnesty sau Greenpeace, francizele globale, cum sunt McDonald’s, Coca Cola, Pizza Hut, dar si problemele si riscurile globale, precum poluarea mediului, SIDA, terorismul international, traficul cu arme si droguri, etc.

Iar in cadrul acestui proces atat de complex, corporatiile transnationale fara indoiala joaca un rol si au un cuvant destul de important de spus.

Cap.I. TR?S?TURI CARACTERISTICE ALE CORPORATIILOR TRANSNATIONALE.

1.1 PROCESUL DE TRANSNATIONALIZARE

Mondializarea este un fenomen evident si o caracteristica importanta a vietii eonomico-sociale contemporane .

„ Faptul ca un produs purtand o anumita marca este fabricat in mai multe tari, sau ca in consiliile de aministratie ale multora dintre cele mai mari firme pot fi gasiti membri de nationaliatti diferite, numai constituie o exceptie ; tot asa si daca o greva la o inteprindere a lui General Motors din Brazilia declanseaza o miscare de solidaritate la uzinele aceleasi firme situate in puncte cardinale diferite in Australia sau Anglia ”.1

Acest univers complex este intr-o oarecare masura produsul activitatilor tot mai ample ale corporatiilor transnationale (CTN)

Structura economiei mondiale actuale, aflata in curs de globalizare reuneste doua mari componente care se intersecteaza O componenta este reprezentata de economiile nationale, ca entitati de baza care nu sunt izolate, fiind legate prin comert, fluxuri financiare, investitii, schimburi stiintifice, stabilite prin diverse tratate si acorduri .

O parte a acestora se grupeaza in uniuni, diferite tipuri de aliante economice regionale, care nu manifesta cel putin in etapa actuala, o atractie spre o grupare planetara. Directoratul acestei componente numita si economie mondiala cu frontiere, este detinut de Grupul Celor 7, devenit Grupul Celor 8 din 1997 .

A doua componenta este aceea a corporatiilor transnationale si a bancilor internationale, care formeaza o retea pe deasupra granitelor nationale . Aceasta componenta mai este numita si economie mondiala tansfrontaliera sau transnationala .

Este greu de spus daca economia mondiala va ajunge sa fie dominata in viitor numai de una din cele doua componente actuale .

În afara acestora o multime de alte forte opereaza la scara mondiala, dintre acestea as aminti : gruparile sindicale transnationale, diverse miscari culturale, etnice, ecologice ,

religioase, diverse organizatii si organisme guvernamentale si

neguvernamentale, politice (europartidele), militare, teroriste etc _________________

1- George Marin (coordonator )"Economie Mondiala", Editura Independenta Economic?, Braila 1996

care se intrepatrund si actioneaza pe deasupra granitelor

nationale.

Actiunea acestor agenti pe plan extranational are loc pe baza

unor structuri functionale, care corespund unor strategii mondiale elaborate de organizati fara frontiere pentru care este dificil de identificat un spatiu teritorial unic.

Procesul de transnationalizare determina stabilirea unor raporturi noi intre state si firme, intre puterea politica si cea economica .Hotararile majore care privesc prezentul si viitorul unei tari sau regiunii, adica acelea care se refera la alocarea resurselor, a tehnologiilor a fluxurilor financiare sunt luate acum de marile corporatii mondiale.

O alta tendinta in procesul de transnationalizare o reprezinta statele-intreprinderi care se bazeaza pe o dubla dependenta : pe deoparte intreprinderile au nevoie de statele locale pentru a putea face fata competitiei de pe pietele mondiale, iar pe de alta parte statele au nevoie de firmele multinationale deoarece dezvoltarea economico-sociala a acestora este direct legata de reusita comerciala a acestora .

Procesul de transnationalizare va duce la aparitia unei societati civile transnationale, insa transnationalizarea va merge mult mai departe, miza ei reala o reprezinta sfarsitul nationalului si inceputul erei postnationale . Însa acest proces de transnationalizare nu se produce uniform si fara contradictii, fenomenele care se produc in multe tari chiar dezvoltate arata ca statul national joaca inca un rol important .

1.2. SCURT ISTORIC AL CORPORATIILOR TRANSNATIONALE

Chiar inainte de Christos, negustorii fenicieni si greci