Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
Cap.1 Necesitatea unei abordari comparative pedomeniul functiei publice versus functie politica..............3
1.1 Acceptiuni cu privire la functia publica..........3
1.2 Acceptiuni cu privire la functia politica..........5
1.3 Argumente...........6
Cap.2 Analiza impactului factorului politic asupra administratiei in perioada postelectorala 2001/2005 (studiu de caz)..............15
2.1 Analiza institutiilor administratiei centrale- puncte forte/ puncte slabe.......15
2.2 Analiza institutiilor aministratiei locale - puncte forte/ puncte slabe...........32
2.3 Analiza altor organe ale statului -puncte forte/ puncte slabe........38
2.4 Analiza SWOT....41
Cap.3 Recomandari propuse in vederea asigurarii stabilitatii functiei publice in relatie cu functia politica........70
3.1 Recomandari la nivelul depolitizarii administratei centrale..........46
3.2 Recomandari la nivelul depolitizarii administratei locale.............55
Cap.4 Recomandari pentru reforma functiei publice........55
4.1 Din perspectiva Uniunii Europene..55
4.2.Alte organizatii...63
4.3 Din perspectiva autorului..65
Cap.5 Program de implementare a propunerilor66
5.1 Modalitati de actiune.........66
5.2 Efecte estimate...66
5.3 Termen de implementare ..66
5.4 Institutii responsabile.........66
5.5 Riscuri..66
Cap.6 Concluzii generale.....71
6.1 Acceptiuni generale...........71
6.2 Concluziile autorului.........73

Alte date

?

Cap.1 Necesitatea unei abordari comparative pe domeniul functiei publice versus functie politica

1.1 Aceptiuni cu privire la functia publica

Notiunea de functie publica apartine mai multor stiinte, fiecare dintre acestea surprinzandu-i o abordare distincta evidentiata prin trasaturi specifice stiintei respective si avand la baza coordonate dintre cele mai diverse. Astfel putem spune ca acest concept a fost pentru prima oara formulat si explicat in doctrina dreptului public, in principal a dreptului administrativ. Totusi schimbarile fundamentale de conceptie care au intervenit in managementul public din tarile dezvoltate in ultimele decenii ale sec al XX-lea ne determina sa sustinem dezvoltarea unui nou mod de abordare a functiei publice in teoria si practica din institutiile publice, in general.

Astfel, dincolo de acceptiunea generala data de dreptul administrativ si reflectata pregnant in cadrul legislativ, functia publica apare abordata si dintr-o perspectiva practica specifica managementului public, cea care determina de altfel coordonatele necesare unei bune functionari a institutiei publice in care isi desfasoara activitatea functionari publici cu functii publice de conducere si executie si reprezentanti ai politicului.

Functia publica reprezinta un factor de generalizare al unor posturi similare la nivelul ariei de cuprindere a autoritatii si responsabilitatii intr-o institutie din sectorul public.In acest context trebuie sa precizam ca functiile publice trebuie ocupate doar de functionari publici conform cadrului legislativ, care la randul lor se impart in doua categorii de conducere si de executie.

Pe de alta parte, din perspectiva dreptului administrati, functia publica desemneaza „ situatia juridica a persoanei fizice – investita legal, cu atributii in realizarea competentei unei autoritati publice ce consta in ansamblu drepturilor si obligatiilor care formeaza continutul juridic complex dintre persoana fizica respectiva si organul care l-a investit.” [1 Antonie Iorgovan “Tratat de drept administrativ” Bucuresti, Editura Nemira, 1996, Vol 2 pag.628]

Astfel din aceasta definitie rezulata cateva trasaturi ale functiei publice ca de exemplu: drepturile si obligatiile in relizarea competentei nu pot fi stabilite decat pe cale unilaterala, prin norme juridice, de catre organele de stat, ca si atributiile care depasesc competenta. Asadar „ nu suntem in prezenta unui contract de munca, care este un acord de vointa al unitatii si persoanelor incadrate in colectivul de munca ci al unei institutii a dreputului public”. [2 Iovanas. I., „ Drept administrativ si elemente ale stiintei administratiei”, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1970, p 177]

O alta trasatura importanta se refera la drepturile si obligatiile celor care exercita functii publice, considerate atributii ale functiei publice, ca si competenta. Continuitatea prin care se are in vedere” existenta acestor drepturi si obligatii, prin care se realizeaza competenta unei autoritati publice, atat timp cat exista competenta pe care functia o realizeaza” [3 Ionescu., R., “ Drept administrativ”, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1970, p 177], este o alta importanta coordonata a functiei publice.

De altfel cei investiti cu realizarea functiei publice intra intr-un complex de raporturi juridice cu organul care l-a investit. De asemenea functii publice pot sa indeplineasca si persoanele fizice care nu sunt incadrate in munca in organizatii de stat, in general, intr-o autoritate a administratiei publice, in particular.Este vorba de persoanele incadrate in munca in organizatii din sectorul privat, investite, prin autorizare, in conditiile legii, cu dreptul de a presta un serviciu public, in regim de putere publica.” [4 Iorgovan., A., op. Cit., p.630]

In acceptiunea profesorului Alexandru Negoita [5 Negoitta., A., „ Drept administrativ si stiinta administratiei”, Bucuresti, Editura Nemira, 1993], sintagma „ functie publica” are doua acceptiuni: una mai larga si alta mai restransa, in functie de natura atributiilor care formeaza continutul functiei exercitate de angajatii diferitelor organe ale administratiei publice, mai exact dupa cum aceste atributii presupun sau nu folosirea autoritatii statului.

Potrivit Statutului Functionarilor Publici, „ functia publica repreyinta ansamblu atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autoritatea sau institutia publica, in temeiul legii, in scopul realizarii competentelor sale” – Statut, cap.1, art.2, alin.3 – iar functionarul public „ este persoana numita intr-o functie publica de cate conducatorul autoritatii sau institutiei pubice”.

Potrivit acestui cadrul legislativ, principiile care stau la baza exercitarii functiei publice sunt:

-asigurarea prompta si eficienta, libera de prejudecati, coruptie, abuz de puter si presiuni politice a tuturor activitatilor efectuate de functionarii publici

-selectarea functtionarilor publii exclusiv pe criteriul competentei

-egalitatea sanselor la intrarea si promovarea in corpul functionarilor publici

-stabilitatea functionarilor publici

În continuare legea arata ca „ se aplica tuturor functionarilor publici, inclusiv celor care au statute proprii aprobate prin legi speciale, in masura in care acestea nu dispun altfel”, cu exceptia persoanelor numite sau alese in functii de demnitate publica carora li se aplica dispozitiile Legii nr.215 din 2001 privind administratia publica locala sau alte legi speciale, precum si cu ezceptia personalului din aparatul de lucru al autoritatilor si institutiilor publice, care efectueaza activitati de secretariat, administrative, protocol, gospodarie, intretinere – reparatii si deservire, care nu au calitatea de functionar public si carora li se aplica legislatia muncii.

Din perspectiva juridica functia are mai multe trasaturi, una dintre cele mai importante ar fi aceea de caracter permanent cu functionare continua, in scopul satisfacerii unui interes general in mod perpetuu, fara lmita de timp si fara intermitenta.

O alta trasatura este aceea ca functia publica este titulara de competente, puteri publice, atributii si responsabilitati stabilite prin lege si este creata prin lege astfel incat administratia nu creeaza functii publice.

Autoritatea statului se exercita prin functiile publice.Toate categoriile de functii din structura autoritatilor publice au la baza atributul de putere publica.În domeniul administratiei, de exemplu, prin lege se determina functiile publice care sunt ocupate potrivit aceluiasi cadru lesilativ de catre functionari publici.

Un lucru extrem de important adus in discutie il reprezinta insa necesitatea orientarii puternice a atentei asupra profesionalismului in execiatrea functiilor publice de catre functionarii publici, dar mai ales de catre reprezentantii politicului.

1.2 Acceptiuni cu privire la functia politica

In literatura de specialitate exista o serie de aprecieri diferite cu privire la conceputul de functie politica. Cu toate acestea o definitie standard nu a putut fi conceputa pentru a desemna reprezenattiv functia politica asa ca vom expune mai mult caracteristici ale acesteia din perspectiva politologilor si a autorului.

Elementul de baza in obtinerea unei functii politice o constituie calitatea de membru al unei formatiuni politice din spectru politic actual. Odata cu trecerea la un sistem democratic de valori s-a facut si trecerea catre un pluralism politic marcat adesea de numeroase schimbari doctrinare dar si din punct de vedere a liderilor politici.

In aceste conditii putem spune ca pe baza implicarii unui membru in activitatile unui partid acesta poate accede la o functie in structura filialelor partidului si chiar la nivel national in sturctura de conducere conforma cu statutul si Regulamentul de Organizare si Functionare. In urma alegerilor locale si generale partidul castigator isi desemneaza reprezentantii din conducerea partidului pe functii de demnitate publica si autoritate in deplin acord cu votul populatiei din fiecare circumscriptie electorala ( ne referim aici indeosebi la parlamentari, consilieri judeteni si consilieri locali). Pe de alta parte putem spune ca si in cazul functiilor numite exista o apropiere excesiva intre politic si administratie, prin urmare secretari de stat , inalti functionari publici sunt schimbati sub presiunea politicului.

In managementul public se stie ca decizia politica surclaseaza decizia manageriala si apoi pe cea administrativa, insa prin programul de guvernare castigator trebuie aplicate doar normele directoare cu privire la realizarea interesului public. Am adus in discutie problema programului de guvernare creat de specialisti din interiorul unei formatiuni politice cu aspecte administrative, dar ca forma urmareste orientarea doctrinara a respectivului partid. Asadar avem orientari social democrate, orientari populare, orientari liberale si nu in ultimul rand cele nationaliste.

Functionarii de demnitate publica sau chiar inaltii functionari publici, insa provin din randurile mediului de afaceri in general si de multe ori odata ajunsi in functii publice apare un conflict de interese intre ceea ce inseamna functie publica si Statutul Functionarului Public(Legea 188/1999) si functia politica.

Acest conflict de interese poate fi definit de urmatoarea maniera: „ un conflict de interese implica un conflict intre datoria fata de public si interesele personale ale unui functionar public , in care functionarul public are interese, in calitatea sa de persoana privata, care ar putea influenta necorespunzator indeplinirea obligatiilor si responsabilitatilor oficiale” [6 OCDE, iunie 2003]

In urmatoarea parte vom detalia pe larg ceea ce determina un functionar public in a actiona in virtutea propriilor interese sau a interesului public si necesitatea unei astfel de abordari comparative in conditiile unei societati evolutive catre un capitalism excesiv.Statul devine astfel un important pilon pe care cetatenii trebuie sa il inteleaga ca fiind in permanenta miscare.

1.3 Argumente