Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
1.Rolul monedei in economie...5
1.1. Geneza si evolutia monedei........6
1.1.1. Originile istorice ale monedei............7
1.1.2. Forme istorice de moneda..9
1.1.3. Moneda internationala...14
1.1.4. Perspectivele monedei nationale......18
1.2. Esenta si functiile monedei.......21
1.2.1.Conceptul contemporan de moneda...21
1.2.2.Masa monetara si agregatele monetare.............24
2.Teoria moderna a cererii si ofertei de moneda......31
2.1. Banca moderna si oferta de moneda.............32
2.1.1.Bancile si institutiile financiare.........32
2.1.2. Sistemul bancar in Rominia......... 35
2.1.3. Creditul: continut, functii si forme....40
2.1.4. Crearea (oferta) de moneda............42
2.1.5. Baza monetara si multiplicatorul monetar.........45
2.1.6. Limitele crearii de moneda..............46
2.2. Comportamentele monetare si cererea de moneda.........48
2.2.1.Mobilurile cererii de moneda............48
2.2.2. Cererea de moneda.........49
3. Echilibrul monetar si echilibrul macroeconomic.. 51
3.1.Natura monetara a ratei dobinzii.53
3.1.1.Rolul pietelor monetar - financiare...53
3.1.2. Sensul notiunii de dobinda............. 54
3.1.3. Ratele dobinzii: pretul banilor.........56
3.1.4.Dobinda nominala si reala............ 57
3.1.5.Determinarea ratei dobinzii.............58
3.2. Conditiile de echilibru pe piata bunurilor.....59
3.2.1. Modelul elementar de echilibru........60
3.2.2. Continutul si rolul investitiei........... 63
3.2.3. Functia de investitie........66
3.2.4. Principiul acceleratorului68
3.3. Conditiile de echilibru pe piata monetera.....73
3.3.1. Functia de oferta de moneda............74
3.3.2. Functia de cerere de moneda...........75
3.3.3. Echilibrul monetar si modificarea lui77
3.4. Echilibrul conjugat al pietelor. Modelul IS-LM............81
3.4.1. Interactiunea dintre economia reala si economia monetara.81
3.4.2. Curba IS........82
3.4.3. Curba LM......83
3.4.4. Echilibrul global al pietelor............84
3.5. Politici conjunctuale. Politica monetara.....85
3.5.1.Conceptul de politica monetara.........86
3.5.2.Instrumentele politicii monetare........87
3.5.3. Politica banilor ieftini sau scummpi..91
3.5.4. Moneda electronica sau banii care nu se vad...106
Bibliografie....111

Alte date

?Rolul monedei in economie

?

„Nici chiar dragostea nu a jucat atatea feste oamenilor

cite le-a jucat meditatia asupra naturii banilor”

W.E. Gladstone (1844 )

Economia este acea stiinta care analizeaza acele principii si reguli pe baza carora se poate ameliora relatia dintre nevoi si resurse. Totodata este „arta de a obtine maximum de la viata” dupa cum o defineste George Bernard Show.

Moneda este sangele care ,,iriga” corpul social al oricarei tari. Ea reprezinta premisa primara a tuturor pietelor si liantul originar al mecanismului concurential general. Moneda este un simbol definitoriu al comunitatii national – statale.

Moneda este in principal, o categorie macroeconomica, la care toti agentii economici dintr-o tara se raporteaza. Ea indeplineste functiile de masurare a activitatii economice si de mijlocire a schimbului. Pentru ca functiile si facilitatile monedei sa fie exercitate cu succes este necesar ca aceasta sa existe intr-un anumit volum si intr-o structura anume. Problemele referitoare la raportul de marime dintre activitatile economico-sociale si cantitatea de moneda in societate, sunt abordate si analizate, mai intai, cu conceptelele de masa monetara si viteza de rotatie a monedei. Teoria monetara moderna judeca moneda ca factor integrat in fenomenul economic contemporan si cu efecte determinate asupra acesteia. Cantitatea de moneda aflata in circulatie, repartizarea si utilizarea sa, exercita o influenta importanta asupra echilibrului si cresterii economice.

Economiile moderne sunt economii monetare, monetarizate [1 D. Ciucur, I. Gavrila, C. Popescu, Economie, Edit. Econmica, Bucuresti, 1999, p.101.], unde functiile monetare au atins un stadiu avansat [2 Monetizarea exprima utilizarea banilor in economie, in timp ce monetarizarea desemneaza evolutia functiilor monetare – tranzactii, economisire, credit – ale unui agent economic sau ale economiei in ansamblul ei. Teoria monetizarii releva trei etape: trocul liber, trocul etalonizat si monetarizarea reala care survine o data cu raspandirea monedei fiduciare si scripturale. Vezi in acest sens D. Daianu, Echilibrul economic si moneda, Edit. Humanitas, Bucuresti, 1993, p.9. ]. De aceea, in cadrul analizei noastre vom urmari mai intai interactiunile intre pietele financiare (in speta piata monetara) si “economia reala” (pietele bunurilor si ale factorilor de productie). Acesta analiza are ca scop final de a reliefa relatia intre moneda si rata dobanzii, pentru a putea intelege apoi cum rata dobanzii poate actiona asupra cererii globale, si, prin aceasta, asupra nivelului de echilibru al productiei si al ocuparii.

1.1. Geneza si evolutia monedei

Modul de organizare a activitatii economice a unei societati difera in timp si spatiu. Abordand aceasta problema intr-o viziune istorica deducem doua mari sisteme (tipuri) economice: economia naturala si economia de schimb. Sistemele economice pot fi abordate si intr-o optica functionala, care permite studierea modului in care o economie isi exercita functiile fundamentale. Sub acest raport, in lumea contemporana s-au confruntat doua tipuri diametral opuse: economia de piata (descentralizata) si economia planificata (centralizata). Structura functionala a unei economii complexe, bazata pe o diviziune avansata a muncii, se refera in principal la mecanismul de alocare a resurselor economice, la sistemul de reglare si la regimul proprietatii. În functie de utilizarea sau neutralizarea monedei se face si o alta distinctie: economie nemonetara si economie de schimb monetar.

Economia nemonetara este economia unei societati care nu utilizeaza moneda. Ea cuprinde doua trepte de dezvoltare:

a) economia de autosubzistenta, in cadrul careia nu exista schimburi si ca atare nici instrumente de schimb;

b) economia trocului, care presupune existenta diviziunii activitatii economice in sectoare: pastoral, agricol, artizanal. Fiecare bun produs intr-un sector poate fi evaluat intr-o cantitate a altui bun si preschimbat direct cu acesta fara interventia unui instrument de schimb.

Economia monetara este aceea in cadrul careia banii devin “axa in jurul careia se invarteste viata economica”, insasi existenta omului fiind greu de conceput fara manuirea permanenta a instrumentului monetar. “Asa cum inima regleaza circulatia sangelui in organism, tot asa Sistemul Rezervei Federale regleaza pomparea banilor in arterele vietii economice” [3 D. Daianu, Echilibrul economic si moneda, Edit. Humanitas, Bucuresti, 1993, p.26.

].

1.1.1. Originile istorice ale monedei

Originile banilor se plaseaza cu mult in antichitate, avand o istorie de cateva mii de ani. Multe triburi primitive par sa fi facut uz de ei. Specializarea si diviziunea muncii, implicand in mod necesar schimbul de activitati pentru satisfacerea nevoilor generale de consum, se afla la originea aparitiei si existentei banilor.

În comunitatile primitive, schimburile de produse erau restranse. Exista un sistem de troc, un schimb direct in natura ; de pilda schimbul unei oi pe zece gaini sau a unui kg. de grau pe 20 de scoici. Dar, mecanismul trocului prezinta limite evidente: intalnirea necesara intre doua persoane, fiecare din ele dorind sa obtina bunul posedat de cealalta prin cedarea propriului sau bun in schimb; dificultatea stabilirii relatiei de echivalenta intre obiectele destinate schimbului; lipsa de complementaritate intre producatori; slaba omogenitate a produselor identice; lipsa de fractionabilitate a acestora; costurile de transport; costurile de stocare a marfurilor in asteptarea momentului in care schimburile devin posibile etc.Datorita costurilor ridicate de tranzactie trocul limiteaza in mod considerabil volumul schimburilor.

Economiile in care schimburile deveneau tot mai numeroase au abandonat treptat trocul, recurgand la un bun particular: moneda. Au trecut la un sistem de schimb, cand din lumea marfurilor s-au desprins una sau mai multe marfuri cu rol de masurare a valorii bunurilor si serviciilor create in scopul schimbului. O diviziune complexa a muncii ar fi de neconceput fara introducerea acestei mari inventii sociale care o constituie moneda.

Înainte de a capata formele pe care noi le cunoastem, moneda a fost constituita dintr-o serie de produse ce faceau obiectul unor importante curente de schimb si care puteau fi, datorita acestui fapt, negociate cu usurinta. Un astfel de rol a fost indeplinit in trecutul indepartat de cereale, cochilii, ceai, animale, blanuri, tutun, zahar, ulei de masline, sare, diferite metale (cupru, fier, bronz) etc., iar mai tarziu de metale pretioase, indeosebi aur si argint.

Prin calitatile lor deosebite, aurul si argintul vor constitui, multa vreme, tipurile de moneda cele mai uzuale:

? divizibilitate perfecta fara modificarea substantei partilor, respectiv posibilitatea de a obtine elementele de dimensiune dorite, valoarea fiind proportionala cu greutatea lor;

? nealterabilitate, aurul si argintul nealterandu-se in contact cu aerul, putand fi stocate fara incnovenientele pe care le prezinta alte metale;

? maleabilitate, metalele pretioase putand capata amprenta unui adevarat simbol monetar, asigurata de exemplu de greutatea metalului;

? portabilitate, aurul si argintul avand o valoare mare si un volum mic;

? raritate si atractivitate, metalele pretioase fiind resurse rare: ele sunt pretioase deoarece oferta lor este relativ limitata iar cererea este mare, fiind solicitate mereu pentru ornamente, bijuterii si decoratii sau pentru alte intrebuintari;

? stabilitate si uniformitate, valoarea monedei de metal pretios ramanand relativ constanta in timp, avand aceeasi valoare.

Asadar, aceste metale au avut tendinta sa aiba preturi ridicate si relativ stabile. Mai mult, ele erau recunoscute cu usurinta, erau divizibile in unitati extrem de mici si nu se invecheau prea usor. Toate aceste conditii au permis aurului sa castige increderea oricarei societati.

De altfel, factorul incredere, fondat si pe alte ratiuni (credinte, traditii, legi etc.) s-a impus intotdeauna ca un element esential pentru ca un bun sa poata servi ca moneda.

Metalele pretioase au suferit numeroase modificari in utilizarea lor ca moneda, favorizand astfel in mod considerabil tranzactiile economice si jucand un rol esential in sistemul bimetalismului. Putem distinge trei mari etape in evolutia monedei aur [4 P.A. Samuelson, W.D.Nordhaus, Economie politica (traducere din limba engleza), Edit. Teora, Bucuresti, 2000, p.604.]:

1. Moneda cantarita. În Babilon si in Egipt, aurul si argintul circulau sub forma de lingouri fara greutati si forme determinate, impunandu-se necesitatea cantaririi si expertizarii puritatii metalului la fiecare plata.

2. Moneda contata (evaluata). Spre anii 800 i.e.n. lingourile capata forme si greutati determinate dand nastere pieselor metalice.

3. Moneda stantata (batuta). În Antichitate, piesele sunt batute de autoritatile religioase care garantau astfel valoarea pieselor, adica titlul si greutatea metalului pe care il contineau acestea. În Evul Mediu, suveranii tind, la randul lor, sa monopolizeze baterea monedei [5 Biales M.,Leurion R., Rivaud J-L., Economie generale, Les Editions Foucher, Paris, 1990, p.155-157.]. Se pare ca primele monede [6 Unii specialisti fac distinctie intre notiunile de bani si de moneda. Se apreciaza ca abia din momentul in care a inceput baterea monedei se poate spune ca incepe istoria banilor sub forma de moneda, aceste notiuni confundandu-se din acest moment. Alti autori dau si interpretari mai stricte termenilor de bani si moneda. Parerea mai generala care s-a impus in teoria economica este ca cele doua notiuni sunt sinonime, apreciere pe care o impartasim si noi.] au fost folosite in China in secolul XI inainte de Hristos (i.e.n.), iar in Europa sunt mentionate in Grecia antica de cunoscutul istoric Herodot, in secolele VII-VI i.e.n [7 Prahoveanu E., Fundamente de teorie economica, Edit.STAFF, Bucuresti, 1995, p.134.]. R. Lipsey scrie ca cea mai veche emisie de moneda este atribuita regilor Libiei, in secolul IV i.e.n [8 Lipsey G., Chrystal A., Economia pozitiva, Editura Economica, 1999, p.739.]. Se poate spune, cu o anumita certitudine, ca pentru Europa moneda metalica este cunoscuta de circa 27 de secole.

1.1.2. Forme istorice de moneda

O data aparuta, moneda a cunoscut o evolutie continua, sensul general al evolutiei normale concretinzandu-se in: diversificarea instrumentelor monetare; tendinta lor spre universalizare, ruperea treptata a acestora de continutul lor material, dematerializarea monetara. De-a lungul timpului au coexistat diferite forme de moneda, desi intr-o anumita perioada a predominat o forma sau alta. Astfel, evolutia monedei si principalele ei tendinte pot fi puse in evident prin marcarea formelor sale istorice [9 Dobrota N., Economie politica, Editura Economica, Bucuresti, 1997, p.56

].

a. Moneda marfa, existenta, asa cum am vazut, sub forma unor bunuri obisnuite, de folosinta productiva (aur) sau de consum (animale), care intr-o anumita zona economica au servit ca intermediar al schimburilor.

b. Moneda metalica, materializata in piese tipizate confectionate din metale pretioase (iar pentru banii marunti din metale obisnuite-cupru si diverse aliaje). Aceasta a fost forma exclusiva sau predominanta de moneda pentru o lunga perioada de timp. Practic, din cele 27 de secole de existenta a sistemelor monetare in Europa, ei ii revin 26 de secole. În zilele noastre aurul nu mai joaca rolul de moneda decat in anumite tranzactii internationale. De mai multe secole se utilizeaza ca moneda piesele de metal si biletele de banca a caror valoare nu este definita prin continutul lor material, ci este determinata de lege. Pana in anul 1914 piesele metalice si bancnotele puteau fi schimbate in multe tari in aur, fiind considerate ca inlocuitori ai aurului.

Totusi, circa doua milenii si jumatate – din secolele VII-VI i.e.n. si pana in secolul al XVII-lea – banii au existat, aproape exclusiv, sub forma de monede de aur si/sau argint. Banii de aur au fost intotdeauna pise cu valoare intrinseca fiind aceptati ca mijloc de schimb si de plata nu numai in tara in care au fost emisi si pusi in circulatie, ci si in alte tari. Datorita caracteristicilor proprii metalalor pretioase, banii din aceste metale puteau fi tezaurizati, retrasi din circulatie si pastrati in diferite scopuri, iar ulterior reintrodusi in circulatie.

În legatura cu aceasta forma, ar mai fi de semnalat si faptul ca sistemul bimetalismului aur si argint a marcat in mod veritabil istoria monedei metalice. Baterea libera a monedei, cursul legal pentru piesele de aur si argint si un raport legal intre cele doua metale pretioase caracterizeaza sistemul bimetalist. Acest sistem a aparut in Franta o data cu francul germinal, in aprilie 1803.