Pagina documente » Stiinte Economice » Negocierea contractelor de import. Managementul desfasurarii tratativelor (S.C. XYZ S.R.L.)

Cuprins

lucrare-licenta-negocierea-contractelor-de-import.-managementul-desfasurarii-tratativelor-s.c.-xyz-s.r.l.-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-negocierea-contractelor-de-import.-managementul-desfasurarii-tratativelor-s.c.-xyz-s.r.l.-


Extras din document

CUPRINS
Cap I Aspecte teoretice privind politica comerciala in perioada actuala.....1
1.1 Definirea politicii comerciale............1
1.2 Politica comerciala netarifara............3
1.3 Reglementari privind politica comerciala in perioada actuala ...4
Cap II Negocierea in afacerile economice internationale..........11
2.1 Conceptul de negociere si semnificatia lor in afacerile economice internationale............11
2.2 Pregatirea negocierilor...13
2.2.1 Motivatiile unei pregatiri temeinice.......18
2.2.2 Studii macroeconomice si microeconomice .............19
2.2.3 Stabilirea obiectivelor..........20
2.2.4 Documente aferente pregatirii negocierii...........21
2.2.5 Contactele cu partenerii externi..........24
2.3 Managementul desfasurarii tratativelor..............27
2.3.1 Argumentatia, convingerea partenerului............27
2.3.2 Obiectiunile partenerului; prevenirea si combaterea lor...30
2.3.3 Decizia - etapa finala a negocierii.......31
2.4 Strategii tactici si tehnici de negocieri42
2.4.1 Strategii de negociere.........42
2.4.2 Tactici in negociere...........48
2.4.3 Tehnici in negociere..........50
Cap III Contractele in operatiunea de import........51
3.1 Consideratii generale a contractelor si rolul acestora in comertul international ............51
3.2 incheierea contractului si aspecte care influenteaza contractile internationale.........52
3.3 Managementul utilizarii preturilor in comertul exterior.........56
Cap IV Tipuri de contracte internationale.............69
4.1 Contractul de comision intermediere....69
4.2 Contractul de licenta de brevet si licenta de import ..............82
4.3 Subcontractarea............83
4.4 Contractul de service tehnologic.....83
4.5 Contractul de know-how..............84
4.6 Contractul de lohn......84
4.7 Contractul de gaj si contractul de ipoteca...........85
4.8 Contractul de engineering.............86
4.9 Contractul de consulting..............87
4.10 Contractul de factoring88
4.11 Contractul de leasing..88
4.12 Contractul de franchising.............89
4.13 Contract de montaj.....89
4.14 Contractul de asistenta tehnica.......90
4.15 Contractul de brater.......90
4.16 Contractul de reprezentare...........91
4.17 Contract de management ............92
4.18 Contract de control.....92
4.19 Contract de brokeraj...93
4.20 Contract de navlosire...93
4.21 Contract de expeditii internationale.94
4.22 Contract de asigurare...95
Cap.V Studiu de caz S.C. Grup XL Company S.R.L.
5.1 Scurt istoric al S.C. Grup XL Company S.R.L. Suceava.......103
5.2 Prezentarea generala a societatii.....103
5.3 Obiectul lucrarii.........106
5.4 Documentele folosite la import.....108
Concluzii...110
Anexe
Bibliografie....113

Alte date

?Capitolul I

ASPECTE TEORETICE PRIVIND POLITICA COMERCIAL? ÎN PERIOADA ACTUAL?

1.1 Definirea politicii comerciale

Politica comerciala este o parte componenta a politicii economice generale a unui stat, parte care vizeaza sfera comertului, a relatiilor economice externe.

Politica economica reprezinta ansamblul mijloacelor prin carte un guvern urmareste sa reglementeze si sa influenteze situatia economica si dezvoltarea pe termen lung a unei tari.

În principiu, in tarile dezvoltate, politica economica si prin aceasta si politica comercial, este orientata spre atingerea urmatoarelor obiective:

- mentinerea unui grad cat mai ridicat si stabil de cooperare a forte de munca, deci un somaj cat mai scazut,

- de a asigura o crestere economica cat mai sustinuta si , pe aceasta baza, o crestere a standardului de viata la nivel national,

- evitarea inflatiei sau, cel putin mentinerea sub un anumit control cu influenta in plan economic si social.

- stabilirea balantei de plati externe prin promovarea exporturilor, controlul importurilor, atragerea de investitii straine, politica financiara, valutara etc.

- alte obiective urmarite:

- mai multa distributie a venitului national prin sistemul de impozite, subventii etc.;

- reducerea situatiei de monopol a unor mari companii;

- protejarea economiei nationale de concurenta straina.

Pe termen lung, principalul obiectiv al politicii comerciale a oricarui stat este de a stimula cresterea economica nationala la adapost de concurenta straina. Rezulta ca politicii comerciale ii revin doua functii:

– de promovare a relatiilor comerciale externe;

– de protejare a economiei nationale.

Pe termen scurt si mediu, politica comerciala poate urmari obiective care deriva din cele pe termen lung, precum: [1 Gh. Ciobanu – Schimburile economice internationale, Ed.”Vasile Goldis”, Arad, 1996]

– perfectionarea structurii schimburilor comerciale externe;

– stimularea exporturilor cu anumite produse sau grupe de produse;

– restrangerea importurilor cu anumite produse sau grupe de produse;

– modificari in orientarea geografica a comertului exterior;

– protectie accentuata pentru unele sectoare economice fata de concurenta straina;

– mentinerea echilibrului general al balantei comerciale, ca parte a BPE;

– imbunatatirea raportului de schimb;

– incasari la bugetul statului.

Tarile dezvoltate economic urmaresc, prin intermediul politicilor comerciale promovate, cucerirea de noi surse de aprovizionare cu materii prime, mentinerea si cucerirea unor piete externe de desfacere, stimularea dezvoltarii ramurilor strategice din economia lor nationala etc. Tarile in curs de dezvoltare urmaresc si situeaza in centrul politicilor comerciale: valorificarea superioara a resurselor nationale, dezvoltarea industriei prelucratoare, reducerea dependentei de unele importuri, specializarea unor industrii pentru export etc. În fapt, daca tinem seama de teoria ricardiana asupra costurilor comparative, prin politica comerciala promovata, fiecare tara vizeaza sa obtina din REI avantajul comparativ, respectiv o economie de munca prin export de marfuri competitive si import de produse pentru care sunt conditii mai putin favorabile de fabricatie in tara.

În plan teoretic, exista trei tipuri de politica comerciala:

# Politica comerciala AUTARHIC? (o stare de izolare economica si orientarea spre interior, ignorandu-se avantajele REI);

# Politica comerciala liberschimbista (un comert international fara obstacole, curent aplicat de tarile ce au beneficiat primele de procesul industrializarii);

# Politica comerciala PROTECTIONIST? (cand se vizeaza restrictionarea accesului produselor straine pe piata nationala).

Pe plan international, se admit ca masuri protectioniste aplicabile in relatiile dintre state:

– din motive de securitate nationala, sanatate publica, protectia mediului ambiant, etc.;

– in cazul unui deficit accentuat in BPE, cu rezerva ca aceste masuri protectioniste sa fie temporare si nediscriminante fata de toate tarile partenere;

– fata de acele tari (colectiv) care fac exporturi la preturi de dumping sau cand aceste exporturi sunt masive si prejudiciaza grav o industrie nationala in ansamblu;

– se admit masuri protectioniste pentru acele industrii (sectoare) care sunt in faza de inceput a dezvoltarii lor, in noile state independente, sau pentru industriile noi din tarile dezvoltate, pana cand aceste industrii ajung la maturitate. Cel putin principial, la nivelul unor organisme internationale (GATT, UNCTAD etc.) si in general pe plan international, nu se admit ca fiind corecte alte masuri de protectie, iar in caz de aplicare de astfel de masuri diferite de protectie, acestea se considera ca fiind in afara regulilor de derulare a comertului international.

– Politica comerciala prezinta o serie de particularitati, daca se analizeaza comparativ cu celelalte componente ale politicii economice. Astfel, in afara de o sfera de cuprindere diferita a celor doua, sesizam doua aspecte:

# politica economica generala se aplica pe teritoriu tarii respective, pe cand politica comerciala vizeaza in mare masura relatia cu alte state, deci consecintele masurilor de politica comerciala sunt mai greu de anticipat, iar alte state pot lua masuri de contracarare, atunci cand le sunt afectate interesele lor; rezulta ca trebuie sa se urmeze anumite reguli convenite intre state (mai ales cele statuate in cadrul Acordului General pentru Tarife si Comert/GATT, 1948, devenit in prezent ORGANIZATIA MONDIAL? A COMERTULUI);

# domeniul de aplicare al politicii comerciale este mai fluent si influentat de un numar de factori mai mare (decat cel al politicii economice), factori specifici pietei mondiale, efectul politicii comerciale fiind mai putin cert si mai greu de evaluat decat cel al masurilor de politica economica generala; acest efect este dependent de potentialul economic, gradul de dezvoltare economica si gradul de dependenta a acelei tari fata de piata externa.

În perioada postbelica, in contextul adancirii interdependentelor economice dintre tari, reglementarea REI se impune obiectiv necesara. În afara de reglementarile adoptate in cadrul GATT (OMC) s-au coordonat intr-o anumita masura politicile comerciala ale statelor lumii:

– bilateral;

– subregional;

– regional.

Cu toate acestea, practica REI arata ca adesea aceste PRINCIPII SI REGULI statuate intre tari au fost incalcate. Oficial, in limita acordurilor cuvenite, tarile lumii pot recurge, in practica curenta a schimburilor comerciale, la o serie de instrumente concrete de materializare a politicilor lor comerciale. Aplicarea unor astfel de instrumente/masuri asigura acea protectie a dezvoltarii economiilor nationale fara a fi supuse confruntarii directe cu practicile concurentiale externe. Recursul la instrumentele de materializare a politicilor comerciale ale statelor trebuie insa sa nu exceada PRINCIPIILE/REGULILE negociate si convenite sub egida OMC, UNCTAD, ONU si alte organisme internationale. În esenta, instrumentele de politica comerciala sunt: