Pagina documente » Drept » Norme constitutionale privitoare la administratia publica locala si principiile administratiei public

Despre lucrare

lucrare-licenta-norme-constitutionale-privitoare-la-administratia-publica-locala-si-principiile-administratiei-public
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-norme-constitutionale-privitoare-la-administratia-publica-locala-si-principiile-administratiei-public


Cuprins

Cuprins
I. NORME CONSTITUTIONALE PRIVITOARE LA ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA
II. ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA A TERITORIULUI STATULUI
II.1 SCURTA PRIVIRE ISTORICA ASUPRA REGIMULUI ADMINISTRATIV-TERITORIAL IN ROMANIA
II.2 UNITATILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE SI REPREZENTAREA LOR PUBLICA
III. PRINCIPIILE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE
III.1 PRINCIPIILE ORGANIZARII ADMINISTRATIEI LOCALE POTRIVIT CONSTITUTIEI
III.2 PRINCIPIUL AUTONOMIEI LOCALE
III.2.1 EVOLUTIA REGLEMENTARII PRIVIND AUTONOMIA LOCALA IN ROMANIA
III.2.2 CONSIDERATII PRIVIND PRINCIPIUL AUTONOMIEI LOCALE
III.2.3 GARANTAREA CONSTITUTIONALA A AUTONOMIEI LOCALE
III.2.4 ASPECTE DE DREPT COMPARAT PRIVIND GARANTAREA CONSTITUTIONALA A AUTONOMIEI LOCALE
III.2.5 GARANTAREA INTERNATIONALA A AUTONOMIEI LOCALE
III.2.6 GARANTAREA IN JUSTITIE A AUTONOMIEI LOCALE
III.2.7 FORMELE SI LIMITELE AUTONOMIEI LOCALE
III.3 COMPARATIE INTRE PRINCIPIILE AUTONOMIEI LOCALE, AL CENTRALIZARII SI DESCONCENTRARII
III.4 PRINCIPIUL DESCENTRALIZARII SERVICIILOR PUBLICE
III.5 PRINCIPIUL ELIGIBILITATI
III.6 PRINCIPIUL LEGALITATII
III.7 PRINCIPIULUI CONSULTARII CETATENILOR IN PROBLEME LOCALE DE INTERES DEOSEBIT
III.8 PRINCIPIUL COLABORARII IN INFAPTUIREA ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE
III.9 PRINCIPIUL SISTEMULUI DEPARTAMENTAL
III.10 ALTE ASPECTE GENERALE PRIVIND AFIRMAREA PRINCIPIILOR DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE
IV. CONSILIUL JUDETEAN
IV.1 CONSILIUL JUDETEAN IN ROMANIA. SCURT ISTORIC
IV.2 NATURA JURIDICA, LOCUL SI ROLUL CONSILIILOR JUDETENE IN SISTEMUL ADMINISTRATIEI PUBLICE
IV.3 FORMAREA CONSILIILOR JUDETENE
IV.4 CONSTITUIREA CONSILIILOR JUDETENE
IV.5 COMPUNEREA CONSILIILOR JUDETENE
IV.6 ORGANIZAREA CONSILIILOR JUDETENE
IV.7 FUNCTIONAREA CONSILIILOR JUDETENE

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Capitolul 1

Norme constitutionale privitoare la administratia publica locala

Constitutia Romaniei impune o noua viziune asupra administratiei publice [1 A se vedea Ioan Vida Puterea Executiva si Administratia Publica, Bucuresti, 1994]. Astfel, capitolul V al titlului III al Constitutiei consacra administratiei publice doua sectiuni: administratia publica centrala de specialitate si administratia publica locala. Din modul de redactare a acestor sectiuni se desprinde ideea ca legiutorul constituant a dorit sa delimiteze, in cadrul administratiei publice, doua sfere cu regimuri juridice diferite, si anume sfera administratiei publice centrale de specialitate si sfera administratiei publice locale. Din modul de redactare a acestor sfere ale administratiei publice se deduce ca autoritatile administratiei publice centrale de specialitate sunt in exclusivitate autoritati ale administratiei de stat, in timp ce autoritatile administratiei publice existente in unitatile administrativ- teritoriale se impart in : servicii publice ale autoritatilor administratiei publice de specialitate descendente in unitatile administrativ-teritoriale si autoritati administrative autonome ale comunelor, oraselor si judetelor. Pentru a incerca o delimitare a administratiei publice locale este necesar sa observam, din nou ca, potrivit articolului 119 din Constitutie, administratia publica din unitatile administrativ teritoriale se intemeiaza pe principiul atonomiei locale si pe cel al descentralizarii serviciilor publice. Din acest punct de vedere, Constitutia recunoaste dubla acceptiune a unitatilor administrativ-teritoriale. Pe de o parte, comunele, orasele, municipiile si judetele sunt unitati administrativ-teritoriale ale statului, delimitate prin lege, in cadrul carora administratia publica de stat se realizeaza prin servicii descentralizate, aflate sub conducerea prefectului, desemnat de Guvern, la randul sau o autoritate publica descentrata in judete si in municipiul Bucuresti. Pe de alta parte, enuntarea principiului autonomiei locale in textul constitutional, presupune recunoasterea ca entitati teritoriale distincte a comunelor, oraselor, municipiilor care reprezinta primul nivel al realizarii

autonomiei locale si a judetelor intelese ca grupari teritoriale ale colectivitatilor locale de baza, care se afla la cel de-al doilea nivel de administratiei publice locale.

In argumentarea acestui punct de vedere invocam si art. 72 alin. 3 litera a) din Constitutie, in virtutea caruia organizarea administratiei locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala se stabilesc numai prin lege organica. Din formularea acestui text constitutional rezulta ca, in viitor, este posibila o delimitare a administratiei locale, de organizarea teritoriului, in sensul ca, potrivit vointei legiuitorului se poate opera o reglementare specifica a organizarii administratiei locale, in colectivitatii locale distincte, altele decat cele existente la ora actuala, cat si o noua distributie teritoriala a competentelor administrative ale statului, inclusiv prin modificarea structurii unitatilor administrativ-teritoriale. Cu alte cuvinte, Constitutia admite posibilitatea stabilirii unitatilor administrativ-teritoriale ale statului prin supunerea cu colectivitatile locale care le compun sau prin delimitarea unor colectivitatii locale de organizare administrativa a statului, putindu-se admite aplicarea autonomiei locale la colectivitatii locale, componente ale unitatilor administrativ-teritoriale.

Capitolul 2

Organizarea administrativa a teritoriului statului

Sectiunea 2.1

Scurta privire istorica asupra regimului administrativ-teritorial in Romania.

Facind o scurta cercetare istorica asupra situatiei Romaniei [2 A se vedea Claudiu-Liviu Popescu , Autonomia locala si integrarea europeana, ed. ALL BECK, 1999, pag. 60 – 66], in perioada moderna, retinem ca prin articolul 106 si articolul 107 ale Constitutiei din 1886 s-a stabilit ca institutiile judetene si comunale sunt reglementate prin legi care vor avea la baza descentralizarea administrativa completa si independenta comunala.

Potrivit Legii de organizare administrativa din 1864 si acelor ulterioare, la nivel comunal functioneaza consiliul comunal si primarul. Consiliul comunal este organ deliberativ, ales de un corp de electori. Cele mai importante hotarari ale sale sunt supuse aprobarii reprezentantului local al Guvernului ( prefectul, subprefectul). Primarul are dubla calitate, de organ comunal executiv, sef al administratiei comunale, si de reprezentant al administratiei centrale. Initial el este ales de alegatorii comunei, odata cu consiliul comunal, din 1874 este numit de prefect, iar din 1882 este ales de consiliul comunal, fiind apoi confirmat de prefect. In comunele rurale, supuse unei puternice tutele administrative, primarul, ca reprezentat al puterii centrale este subordonat ministrului de interne prefectului si subprefectului.

Plasile sunt conduse pretori, reprezentanti ai prefectului numiti de ministerul de interne sau de prefect, ei avind atributii de supraveghere si control asupra activitatii organelor comunale rurale si asigurind aplicarea deciziilor organelor judetene. La nivel judetean, organele administrative sunt consiliul judetean si prefectul. Consiliul judetean este un organ deliberativ ales. Prefectul este reprezentantul Guvernului in judet,

exercitind indrumarea si controlul tuturor organelor administrative din judet, numit de rege la propunerea ministrului de interne.

Constitutia din 1923 consacra art. 108, formand capitolul 5 din titlul 3, institutiilor judetene si comunale, precizind ca acestea vor fi reglementate de legi, care vor avea la baza descentralizarea administrativa [3 Anibal Teodorescu, Viitoarea organizare administrativa a Romaniei, Noua Constitutie a Romaniei, Institutul social Roman, Cultura Nationala, Bucuresti, pag. 290 - 293

]. Consiliile locale si consiliile comunale sunt alese prin vot universal, putind include si membrii de drept si membrii cooptati. Comuna este administrata potrivit legilor din 1925, 1929 si 1936, de consiliul comunal, delegatia permanenta si primar. Consiliul comunal este organul deliberativ colegial ales, supus tutelelei administrative a prefectului si ministrului de interne.

Delegatia permanenta este formata din membrii ai consiliului comunal, stabilit de acesta, exercitind in intervalul dintre sedintele acestuia atributiile consiliului comunal, cu exceptia celor care ii sunt rezervate exclusiv. Ea este si organ consultativ al primarului.

Delegatia permanenta a fost desfintata in 1938. Primarul este atit seful administratiei comunale, cit si reprezentant al administratiei centrale. Pina1929 primarul este ales de consiliul comunal, cu exceptia municipiilor, unde este numit de ministrul de interne dintre trei candidati care intruneau cele mai multe voturi. Potrivit Legii din 1929,

primarii din sate si cei din comunele alcatuite dintr-un singur sat sunt alesi prin sufragiu universal, iar primarii celorlalte comune si ale municipiilor sunt alesi prin vot de consiliul comunal, dintre membrii sai. In comunele rurale functioneaza, ca agent al administratiei centrale, notarul numit de prefect.

Plasa este condusa de pretor ( potrivit Legii din1925 ), respectiv de prim-pretor, ajutat de unul sau mai multi pretori potrivit Legii din 1929, agenti locali ai administratiei centrale, care asigura indrumarea, supravegherea si controlul administratiei comunale.

Judetul are ca organe administrative consiliul judetean, delegatia consiliului judetean si prefectul. Consiliul judetean este organ deliberativ colegial ales, ce poate fi dizolvat prin decret regal si inlocuit cu o comisie interimara. Delegatia consiliului judetean este alcatuita din membrii ai consiliului judetean, alesi de acesta si este condusa

de prefect, exercitindu-si atributiile intre sedintele consiliului judetean. Prefectul se caracterizeaza prin dedublare functionala, fiind in primul rind reprezentantul Guvernului

in judet si seful serviciilor exterioare, dar si seful administratiei judetene. Este numit prin decret regal si subordonat ministrului de interne. Pentru o scurta perioada intre 1929 si 1931 calitatea de sef al administratiei judetene o are presedintele delegatiei consiliului judetean, ajungindu-se practic la doi prefecti, prefectul propriu-zis, “ prefect politic “ reprezentant al guvernului in judet, si presedintele delegatiei consiliului judetean, “prefect administrativ “ seful administratiei judetene descentralizate.

Constitutia din 1938, prin art. 79 nu face altceva decit sa lase pe seama legii reglementarea institutiilor administrative comunale si judetene, autonomia locala incetind a mai fi un principiu constitutional.

Potrivit Legii din 1938, comuna este administrata de consiliul comunal si primar. Consiliul comunal este format din membrii alesi si membrii de drept, domeniul de competenta fiind redus, el fiind in principal un organ consultativ. Primarul este presedinte al consiliului comunal si sef al administratiei comunale, numit de prefect de rezidentul regal sau de rege, la propunerea ministrului de interne.

Tinutul este condus de un rezident regal, reprezentant al Guvernului in tinut si administratorul tinutului, numit prin decret regal dat in baza unui jurnal al Consiliului de Ministrii, la propunerea ministrului de interne. Exista si consiliul tinutului, compus din membrii alesi si membrii de drept.

In noua forma, administratia locala este organizata autoritar, conducere efectiva apartinind rezidentului regal si primarului. In 1940 noua organizare administrativa se bazeaza pe primar si pe prefect, raminind autoritara potrivit epocii.