Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
CAPITOLUL I. EDUCATIA MORALA - PREMISA A FORMARII PROFILULUI MORAL AL ADOLESCENTILOR ......... 4
1. EDUCATIA MORALA . 4
1.1 Conceptul de educatie morala .......... 4
1.2 Obiectivele educatiei morale ............ 6
1.2.1 Constiinta morala ....... 6
1.2.2 Conduita morala ......... 8
1.3 Strategia educatiei morale 10
1.3.1 Factorii educatiei morale ......... 10
1.3.2 Caile si mijloacele educatiei morale ...... 13
1.3.3 Metodele de educatie morala .. 15
1.4 Evaluarea educatiei morale ............. 17
2. VALORILE MORALE SI FORMAREA PERSONALITATII ADOLESCENTILOR .... 19
2.1 Adolescenta ........ 19
2.1.1 Trasaturi generale si specifice adolescentei .......... 19
2.1.2 Influenta climatului familial asupra dezvoltarii sistemului de valori morale al adolescentului . 20
2.1.3 Influenta sociala a grupului de prieteni in perioada adolescentei ....... 23
2.1.4 Caracteristici pozitive si negative ale conduitei morale a adolescentului.... 24
2.2 Formarea vointei .............. 27
2.3 Moralitatea si caracterul .. 28
2.4 Rolul atitudinilor in formarea valorilor morale ............ 29
2.5 Abaterile care au loc in practica educatiei morale ....... 30
3. IDEALUL DE VIATA (MODELUL DE EDUCATIE) AL ADOLESCENTULUI ..........33
3.1 Tendinta originalitatii ....... 34
3.2 Caracterul sintetic, valoric - integrativ si prospectiv al idealului de viat... 36
3.3 Nevoia de ideal . 38
3.4 Identificarea cu modelul ... 40
3.5 Etape ale evolutiei modelelor de viata ............ 42
3.6 Ideal de valoare . 43
CAPITOLUL II. ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CERCETARII ......... 44
1. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI SI FORMULAREA IPOTEZEI DE LUCRU .... 44
2. FAZA CONSTATATIVA A EXPERIMENTULUI .............. 45
3. FAZA EXPERIMENTALA PROPRIU-ZISA ......... 46
3.1 Descrierea esantionului din faza experimentala propriu-zisa ...... 47
3.2 Surse utilizate in formarea valorilor morale .. 47
3.2.1 Orele de dirigentie (2 ore) ....... 47
3.2.2 Ora de literatura (1 ora) ........... 50
3.2.3 Codul buneor maniere (2 ore) . 50
4. FAZA DE CONTROL .... 52
CAPITOLUL III. PREZENTAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR ............. 53
1. FAZA CONSTRUCTIVA ............. 53
1.1Interpretarea cantitativa ...... 53
1.2 Interpretarea calitativa ....... 68
2. FAZA EXPERIMENTALA ........ 71
2.1 Orele de dirigentie ........... 71
2.2 Ora de literatura .............. 73
2.3 Codul bunelor maniere .... 74
3. FAZA DE CONTROL . 75
CAPITOLUL IV. CONCLUZII ........ 83
BIBLIOGRAFIE ... 85
ANEXE ... 87

Alte date

?Capitolul I. Educatia morala – premisa a formarii profilului moral al adolescentilor

1. Educatia morala

1.1 Conceptul de educatie morala

Autorul imperativului categoric, filozoful Immanuel Kant, afirma ca „indaratul educatiei de ascunde marele mister al perfectionarii naturii umane”1 si ca omul poate deveni om numai prin educatie. Iar latura educatiei care asigura formarea omului ca om este educatia morala.

Esenta educatiei morale consta in asigurarea unui cadru adecvat interiorizarii comportamentelor moralei sociale in structura personalitatii morale ale copilului, elaborarea si stabilirea pe aceasta baza a profilului moral al acestuia in concordanta cu imperativele societatii noastre.

Scopul educatiei morale consta in formarea profilului moral al individului, adica: subiect care gandeste, simte si actioneaza in spiritul cerintelor si exigentelor moralei sociale, al idealului, valorilor, normelor si regulilor societatii.

Specificul educatiei morale este determinat de particularitatile moralei ca fenomen social, care ii confera continutul si de conditiile socio-psihologice ce sunt implicate in realizarea ei.

Morala, ca fenomen social, reflecta relatiile ce se stabilesc intre oameni, in ipostaza lor de subiecti reali ce se afla in interatiuni, intr-un context social delimitat in spatiu si timp.

1 Narly, C.: Pedagogia lui I. Kant, Editura Cartea Romaneasca, S.A., Bucuresti, 1936

Este un model de comportare, o regula care determina conduita, un comandament care stabileste cum si ce trebuie sa fie. De aceea, trebuie privita nu ca o realitate, ci ca ideal care trebuie infaptuit, ca mijloc de reglementare a realitatii.

Educatia morala trebuie sa priveasca spiritul omului si va incepe de la varsta cea mai frageda, capatand prima forma concreta la varsta adolescentei, cand formele sufletesti care compun caracterul incep sa se manifeste din moment ce tanarul devine membru al societatii. Adolescenta este epoca cand gusturile se fixeaza, caracterul ia forma concreta, iar libertatea de actiune este mai mare. Tot cortegiul de pasiuni cauta sa-si stabileasca obisnuinte care formeaza caracterul.

În spiritul omului se observa doua parti deosebite: una nerationala, ce se lasa inraurita de toate efectele vietii exterioare si alta rationala, ce il face pe om astfel ca nimic sa nu-l poata clinti, inspaimanta sau birui. Binele nostru cel mai mare sta in acesta din urma, in rezistenta la tentatii.

Rezistenta la tentatii se obtine prin formularea de interdictii privind anumite aspecte sau observarea directa a conduitelor: durata de rezistenta, consumarea interdictiei, reactiile ulterioare de negare sau camuflare a micului delict prin minciuna justificatoare ca strategie de iesire din impas sau minciuni conventionale2.

În psihologia moderna se considera ca inca din copilaria timpurie se formeaza treptat seturi de evaluari (inclusiv morale) denumite „constructe personale”3 ce au functie de acceptori morali si permit filtrarea morala (evaluativa) ierarhizata si raportarea la experienta deja traita in viata personala, fapt ce confera trairilor concrete prezente un fel de raportare atributionala.

Educatia morala trebuie sa aiba o inraurire hotaratoare asupra caracterului care reprezinta in noi, pe de o parte obiceiurile erediatre, iar pe de alta parte acelea pe care le-am dobandit sub inraurirea educatiei primite din mediul in care traim si din exemple.

Pentru orice om care are ambitia de a da vietii copilului sau un scop inalt, formarea caracterului se impune ca o necesitate inca din prima varsta a tineretii.

Asadar, educatia morala va urmari in esenta formarea constiintei si conduitei morale, integrandu-se intr-o structura dinamica cu celelalte laturi ale personalitatii.

2 Stela Teodorescu: Curs de psihologia copilului, Iasi, Tip . Univ., 1979

3 G. Kelly: The Psychology of Personal Instinct (2 vol.), N.Y., Norton, 1955

1.2 Obiectivele educatiei morale

Vizeaza formarea dimensiunii morale a personalitatii prin constiinta morala si conduita morala.

1.2.1 Constiinta morala

Include elemente subiective, launtrice, ce se exprima sub forma scopului, a intentiei, a modului „cum trebuie sa se comporte elevul”. Se refera la planul „interior”, fiind o stare latenta a personalitatii.

Consiinta morala poseda capacitatea de anticipare a realitatii si de orientare a conduitei pe un anumit fagas.

Este formata dintr-un comlex de reprezentari, convingeri, sentimente, si atitudini morale care reflecta principiile si normele moralei societatii.

Are trei componente:

a) cognitiva. Se refera la informarea copilului cu continutul si cerintele valorilor, normelor si regulilor morale si se realizeaza prin instruire morala.

Instruirea morala urmareste sa-l initieze si sa-l informeze pe elev asupra continutului si imperativelor moralei sociale, e felului in care el va trebui sa se comporte intr-o situatie data. Pentru ca aceste elemente ale moralei sociale sa devina componente ale moralitatii se impune ca elevul sa cunoasca si sa inteleaga notele definitorii, sensul si cerintele lor.

b) afectiva. Cunostintele morale nu se prelungesc in conduita, nu determina prin ele insele conduita, pentru ca nu dispun de acea energie interioara necesara care, in cele din urma, sa le propulseze in actiuni si in fapte. Pentru ca ea sa se trensforme intr-un mobil intern cu rol propulsor asupra conduitei urmeaza sa fie intregite cu elemente afective ale constiintei (emotii, sentimente, etc.). Însotita de traire afectiva, orice cunostinta din acest domeniu se fixeaza in structura morala a personalitatii, actionand din interior asupra conduitei.

c) volitionala. Nici cunoasterea, nici adeziunea afectiva nu sunt suficiente pentru declansarea actului moral. Realizarea lui intampina nenumarate obstacole interne si externe pentru inlaturarea carora este nevoie de un efort de vointa concretizat in diverse trasaturi cum ar fi: perseverenta, tenaciatea , consecventa, independenta, spiritul de initiativa, curajul.

Din fuzionrea celor trei componente: cognitiva, afectiva si volitionala rezulta convingerile morale – nucleul constiintei morale a individului.

Un prim element in procesul de formare a constiintei morale il formeaza imaginile (exemplele) care i se ofera educatului. Cele mai la indemana „imagini” sunt ale parintilor apoi ale educatoarei si invatatorului. Conduita lor morala ii ofera un model pe care el il va interioriza – (asimilandu-l propriei constiinte) pentru ca apoi sa-l exteriorizeze in propria sa conduita, imitandu-l astfel.

Cand nivelul dezvoltarii ontogenetice o permite, in procesul de formare a constiintei morale vor intra notiunile morale pe care parintii, dar mai ales educatorii le vor transmite, conform cerintelor oricarei invataturi, adica explicandu-le, demostrandu-le si definindu-le.

Norma sau regula morala reflecta ceea ce este esential si general unei clase de manifestari morale pe care o norma sau regula morala le cuprinde, caracterul apreciativ explicandu-se prin judecata morala.

Asemenea notiuni cum sunt patriotism, spirit de cooperare si participare, atitudine corecta fata de munca, principialitate, modestie etc. reflecta ceea ce este caracteristic si specific unei clase de imprejurari si solicitari, de relatii morale, in care copilul este sau va

fi angrenat, concomitent cu capacitatea sa de a aprecia pe baza unor criterii obiective, modul in care conduita celorlalti, precum si propria conduita sunt sau nu in concordanta cu imperativele morale pe care aceste notiuni le presupun. Notiunea morala se asociaza, deci, cu judecata morala, interactionand, devenind un tot unitar.

Procesul de formare a constiintei morale se va desfasura in jurul celor doua categorii morale: binele si raul. În jurul celor doua categorii se va polariza intregul proces de formare a constiintei morale, adica de insusire a valorilor pozitive (binele) si de respingere a celor negative (raul). Toate conceptele (notiunile) au o incarcatura valorica. Viabilitatea educatiei morale este conditionata de asezarea bazelor sale intelectuale prin cunoasterea (definirea) conceptelor-valori: cinstea, sinceritatea, libertatea, echitatea, buna-cuviinta.

Notiunile morale dobandesc un plus de incarcatura valorica daca sunt dublate de sentimente morale.