Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE 3
CAPITOLUL 1 - Operatiuni pe piete financiare 5
1.1. Piata de capital 5
1.1.1. Cererea si oferta de capital 8
1.2. Piata monetara 9
1.2.1. Piata valutara - segment de baza al pietei monetare 9
1.2.1.1. Motivatia operatiunilor pe piata valutara 10
1.2.1.2. Participantii la piata valutara internationala 11
1.2.1.3. Tipuri de operatiuni pe piata valutara 12
1.3. Pietele la termen. Evolutie si caracteristici 13
1.3.1. Pietele de marfuri la termen, predecesoare ale pietelor financiare 13
1.3.2. Tranzactiile la termen - cerinta a modernizarii schimburilor
economice 15
1.3.3. Casele de compensatie - veriga esentiala a operatiunilor la termen 16
1.3.4. Pietele financiare la termen 17
1.3.4.1. Tipuri de operatiuni cu instrumente financiare 18
1.3.4.2. Caracteristicile pietelor pe care se negociaza
instrumentele financiare la termen 19
1.3.4.3. Motivatiile contractelor la termen 20
CAPITOLUL 2 - Operatiuni pe piete futures si options 22
2.1. Contracte futures 22
2.1.1. Definire 22
2.1.2. Preturile futures 24
2.1.2.1. Relatia dintre preturile spot si preturile futures 25
2.1.2.2. Notiunile: baza, contango, backwardation si randament
convenabil 26
2.1.3. Contracte futures pe valute 28
2.1.3.1. Baza si convergenta 28
2.1.3.2. Operatiuni de hedging 30
2.2. Contracte options 32
2.2.1. Definire 32
2.2.2. Categorii, trasaturi caracteristice 32
2.2.2.1. Call options 32
2.2.2.2. Put option 34
2.2.2.3. In-the-money, at-the-money, out-of-the-money 34
2.2.2.4. Intrinsic value, time value 35
2.3. Tipuri de optiuni valutare 36
2.3.1. Optiuni pe cursul de schimb 36
2.3.2. Optiuni pe contracte futures pe valute 36
2.3.3. Optiuni in stil futures 37
2.4. Piata optiunilor valutare 39
2.5. Strategii de utilizare a optiunilor valutare 41
2.5.1. Cumparare de optiuni calls 42
2.5.2. Vinzarea descoperita de optiuni calls 43
2.5.3. Cumpararea de optiuni puts 44
2.5.4. Vinzarea unui put descoperit 45
2.5.5. Vinzarea acoperita de call 46
2.5.6. Vertical spreads 48
2.5.7. Straddles si strangles 51
2.5.8. Alte strategii 54
CAPITOLUL 3 - Modelarea pietelor pe optiuni 58
3.1. Relatia de paritate put-call 58
3.2. Factorii ce determina primele optiunilor 60
3.2.1. Impactul asupra optiunilor calls 60
3.2.2. Impactul asupra optiunilor puts 62
3.3. Calculul volatilitatii 62
3.3.1. Volatilitatea istorica 62
3.3.2. Volatilitatea dedusa 63
3.4. Principii elementare legate de pretul optiunilor 63
3.5. Modelul Black-Scholes 67
3.6. Modelul binomial de evaluare a optiunilor 68
3.6.1. Modelul binomial cu un interval 69
3.6.2. Modelul binomial cu mai multe intervale 70
3.7. Modelul Garman-Kohlhagen 71
3.8. Masurarea riscului optiunii si a senzitivitatii 73
CAPITOLUL 4 - Simularea operatiunilor pe pietele futures si options 77
4.1. Simularea operatiunilor pe pietele futures 77
4.2. Simularea operatiunilor pe piata optiunilor 83 4.2.1. Calcularea primei unei optiuni call folosind modelul binomial 84
4.2.2. Calcularea primei unei optiuni call folosind modelul
Garman-Kohlhagen 88
4.3. Operatiuni secifice investitorului pe piata optiunilor 90
CONCLUZII 94
BIBLIOGRAFIE 96
ANEXE 98

Alte date

?

INTRODUCERE

"Exista momente in viata cand n-ar trebui sa speculezi: cand iti permiti sa faci speculatii si cand nu", spunea Mark Twain, cunoscut adversar al riscului, sugerand existenta riscului si a incertitudinii ce caracterizeaza societatea.

Bursa de valori mobiliare reprezinta un domeniu incitant si fascinant, nu numai pentru actorii pietei de capital ci si pentru nespecialisti.

De-a lungul timpului, specialistii in tehnica bursiera au incercat in cautarile lor sa scoata la iveala o seama de produse noi, tot atat de bizare pe cat de abstract a fost spatiul in care s-au desfasurat cercetarile. Însasi denumirea acestora, de produse derivate pare o justificare ironica pentru “derivatia” care s-a produs de la scopul in care au fost initiate.

Si aceasta, deoarece se considera ca piata la termen a fost esentialmente creata pentru a servi ca scop al speculatiei, tranzactiile la termen fiind denumite de multi autori "investitiile specialistilor". Dar aceste instrumente sunt in prezent folosite in gestionarea riscului, ele reprezentand o asigurare intr-o societate nesigura.

Lucrarea de fata isi propune sa evidentieze cateva aspecte teoretice si practice ale operatiunilor cu contracte futures si options.

În conditiile economiei de piata, cand supravietuirea firmelor se bazeaza pe fructificarea tuturor posibilitatilor de investitii la care se adauga un management eficient, cei ce iau decizii sunt obligati sa evalueze riscurile si sa cunoasca modalitatile de diminuare sau chiar de inlaturare a lor. Bancile si corporatiile in derularea activitatii se supun deseori riscului valutar. În cadrul tranzactiilor, expunerea se refera la variatia ratei de schimb intre momentul incheierii unei tranzactii si momentul in care aceasta se deconteaza.

Riscul tranzactional are ca factor determinant volatilitatea ratelor de schimb ce se datoreaza unui numar mare de factori. Acest risc poate fi usor inlaturat daca se cunoaste modul de operare cu aceste contracte derivate care sunt contractele futures si options.

Pornind de la aceste considerente am structurat lucrarea in patru capitole.

În primul capitol am inclus aspecte referitoare la operatiunile pe piata financiara, piata ce are in componenta ei piata monetara si piata de capital. Am facut referire la operatiunile ce se desfasoara pe pietele la termen si la motivatiile acestor operatiuni.

Capitolele al doilea si al treilea reprezinta pilonul de baza al lucrarii.

În capitolul al doilea am prezentat notiuni teoretice absolut necesare pentru intelegerea modului de operare cu contracte futures si options. Cum se opereaza pe pietele futures si de optiuni si modul cum aceste contracte vor fi folosite in acoperirea riscului valutar sunt probleme ilustrate in acest capitol. Sunt prezentate operatiuni de hedging din care reies cu usurinta avantajele utilizarii acestor contracte.

Capitolul al treilea prezinta modele cu care se opereaza pe piata optiunilor pentru stabilirea pretului teoretic al acestora. Acest pret teoretic, calculat pe baza modelelor, se dovedeste a fi deosebit de important si util pentru o parte din participantii pe piata optiunilor. În acest capitol am prezentat trei modele de evaluare si anume: modelul

Black – Scholes, modelul binomial si modelul Garman – Kohlhagen.

Al patrulea capitol al lucrarii cuprinde aspecte practice referitoare la tranzactii cu contracte futures, la calculul primei optiunilor si la utilizarea acestora in acoperirea riscului rezultat din tranzactiile futures.

Este o lucrare bazata pe modelare matematica , pentru ca modelarea are acum un rol principal in viata economica contemporana.

CAPITOLUL I

OPERATIUNI PE PIATA FINANCIAR?

1.1. Piata de capital

Conform cu clasificarea anglo-saxona, acceptata de majoritatea specialistilor, piata financiara este structurata in piata monetara (a titlurilor pe termen scurt) si in piata de capital (a titlurilor pe termen mediu si lung). Regulile de tranzactionare a titlurilor nu difera in mod esential, in fapt ambele componente ale pietei financiare realizeaza transferul capitalurilor disponibile in economie de la economisitori catre antreprenori

De aceea, mai interesanta apare o alta structurare a pietei financiare: segmentul (piata) primar (a) si segmentul (piata) secundar (a).

Segmentul primar este, de altfel, indispensabil, caci el asigura emisiunea si prima vanzare a titlurilor noi. Societatile antreprenoare, autorizate sa faca apel la economiile publice, se vor adresa segmentului primar pentru plasarea noii emisiuni de titluri. Punerea in circulatie a titlurilor pe piata primara se face la o valoare de emisiune care este stabilita in mod administrativ de conducerea societatii emitente. Criteriile de fundamentare a acestei valori de emisiune sunt atractivitatea titlurilor emise (ceea ce ar justifica o valoare de emisiune mai mica) si randamentul emisiunii (ceea ce ar presupune o valoare de emisiune ori prime de emisiune mai mari).

Segmentul primar se organizeaza prin intermediul bancilor sau societatilor de valori mobiliare, care s-au specializat pe acest gen de operatiuni. Ele dispun de personal calificat, retea de subscriere si de capitaluri prin care realizeaza plasamente operative si garantate.

Segmentul secundar este un gen de piata "de ocazie", de revanzare repetata a titlu-rilor dupa emisiunea si prima lor vanzare (in segmentul primar). Spre deosebire de piata "de mana a doua" a marfurilor, segmentul secundar (bursier si cel extrabursier) se aseamana mai degraba cu revanzarea tablourilor de arta (la o valoare actuala, superioara celei anterioare).

Castigul de capital obtinut prin cresterea valorii de piata a titlurilor, este expresia unei rentabilitati in timp care a rezultat din gestiunea constant pozitiva a firmei emitente.

În cazuri limita, valoarea de piata a titlurilor unor firme aflate in situatii de criza, poate fi inferioara valorii initiale de emisiune. Daca firmele respective depasesc situatia de criza, pretul bursier al titlurilor lor poate fi din nou mai mare decat valoarea lor initiala. Institutional, segmentul secundar constituie obiectul de activitate al Bursei de Valori si al OTC (piata extrabursiera).

În raport cu disponibilitatea in timp a economiilor publice se disting doua categorii de titluri pentru a caror emisiune si circulatie s-au specializat institutii financiar-bancare corespunzatoare:

1. titluri financiare pe termen mediu si lung (in general mai mare de un an) care se emit de catre institutii financiare (societati comerciale, de asigurare, de investitii, case de economii) numite valori mobiliare care fac obiectul tranzactiilor pe piata de capital.

2. titluri financiare pe termen scurt (in general mai mic de un an), care se emit de catre institutii bancare cum ar fi certificate de depozit, librete de economii si bilete de trezorerie.

Valorile mobiliare sunt instrumente negociabile emise in forma materiala sau evidentiate prin inscrieri in cont, care confera detinatorilor lor drepturi patrimoniale asupra emitentului, conform legii si in conditiile specificate de emisiune ale acestora.

Valorile mobiliare pot fi:

- actiuni;

- comune:

- nominative;

- la purtator.

- preferentiale;