Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
Paronimia in limba romana
CAPITOLUL I
1.Definitie:
2.Clasificarea paronimelor in raport cu numarul de fenomene prin care difera.
Paronime adjectivale.
Paronime substantivale.
Paronime verbale.
a) Paronime uzuale:
b)Paronimele rare si foarte rare
2.5 Greseli generate de atractia paronimica.
1. Clasificarea dupa originea termenilor care intra in relatie semantica, mai precis in falsa relatie (elementul indus si elementul inductor):
2.Clasificarea etimologiilor populare dupa relatiile de ordin formal si semantic care exista intre elementul indus si cel inductor.
3.Clasificarea etimologiilor populare dupa felul in care se exercita actiunea fenomenului asupra cuvintelor este reprezentata de patru
1.6 Rolul paronimelor in imbogatirea lexicului romanesc actual.
CAPITOLUL II
Valorile stilistice ale paronimelor.Paronimia in limbajul publicistic.
CAPITOLUL III
Aspecte metodice privind insusirea paronimiei si evitarea atractiei peronimice de catre elevi.
3.1 Reforma invatamantului preuniversitar a adus multe
3.2 Conversatia
3.3 Demonstratia.
3.3 Descoperirea.
3.4 Problematica
3.5 Exercitiul.
3.6Compunerea gramaticala
3.7 Analiza gramaticala
3.9 Instruirea programata
3.9 Jocul didactic a
3.10 In predarea limbii romane,
CAPITOLUL IV
Concluzii

Alte date

? Paronimia in limba romana

CAPITOLUL I

1.Definitie:

Conceptul de paronim si analiza obiectiva a paronimelor limbii romane constituie probleme de o importanta teoretica si practica majora, in special in procesul actual de evolutie a limbii, supus, in general, influientelor straine care pot amplifica atractiile paronimice atat de frecvente in limbajul cotidian.

Paronimele (< fr. paronyme, format din gr.para = langa, alaturi de + gr.onoma = nume) sunt cuvinte asemanatoare sau aproape identice formal, dar diferite din punct de vedere semantic.De exemplu, consideram paronime cuvintele: complement si compliment, diferenta si deferenta, emergent si imergent.Lipsa clarificarii notiunii din punct de vedere teoretic a permis includerea in aceasta sfera a unor pereclii de tipul popula - populariza, acces - ascensiune, asuma - insumare, care nu sunt paronime.

Aparitia perechilor paronimice este explicabila prin procesele succesive de imbogatire a lexicului romanesc, a carui tendinta, motivata de factorii sociali sau economici extrinseci, favorizeaza asimilarea rapida a cuvintelor noi si apartine unor asemenea conjuncturi, cuvinte asemanatoare fonetic altor unitati lexicale ale caror sensuri sunt fixate deja in constiinta vorbitorilor.Din acest punct de vedere , identificam paronime cu acelasi etimon primar.

a asculta = a auzi.

a ausculta = a asculta zgomotele din interiorul corpului cu urechea sau cu stetoscopul (< fr.ausculter, lat.ascultare)

scala = placa gradata de la aparatele de radio (< it.scala).

scara = element de constructie (< lat.scala = scara, treapta).

lacuna = spatiu gol, lipsa (< fr.lacune, lat.lacuna = baltoaca).

laguna = lac de litoral (< it.laguna, provenit din latina lacuna = balta a investi = a da cuiva o autoritate, o demnitate (< fr.invertir, lat.invertire = a imbraca, format din latina vestis = vesmant).

a investi = a face investitii, a plasa un fond (< fr.investir, it.investire, lat.investire).

Unele grupuri de paronime pot avea origini complet diferite, atat de vedere al etimologiei lor imediate, cat si al celei mai indepartate:

geanta = servieta (< tc.canta)

janta = partea exterioara a unei roti de autovehicul (< fr.jante, < lat.pop.cambita = curba).

sasiu = care se uita crucis ( sasiu = cadru rigid montat pe osiile unui vehicul (absorbant – adsorbant, aferent – eferent, a amenda – a emenda, emersiune – imersiune, a enerva – a inerva, eruptie – iruptie, prenume -pronume etc.

Daca in cazul perechilor de paronime inregistrate supra se identifica un radical comun, exista si paronime, de origine neolatina, care difera prin radical:

a colabora = a conlucra, a coopera (< fr.collaborer < lat.collaborare, derivat din latina labor = manca, activitate).

a corobora= a intari, a sprijini, a da putere, a consolida (< fr.corroborer si lat.corroborare, ultimul provenit din prefixul com - + lat.robur = forta, putere).

conjectura = parere bazata pe ipoteze sau pe presupuneri, prezumtie, supozitie (<

fr.conjecture, lat.conjectura, avand ca radacina lat.iacere = a arunca).

conjuctura = grupare a imprejurarilor care constituie o situatie momentana (< fr.conjoncture, provenit din latinaiungere = a lega, a uni).

a eluda = a ocoli, a evita in mod intentionat (< fr.eluder si latina eludere = a amagi, a insela, ultimul derivat din latina ludus = joc).

a elucida = a clarifica, a deslusi, a limpezi, a lamuri o problema (flagrant = evident, incontestabil (< fr.flagrant, provenit din latina flagrans = arzator, participiu al verbului flagrare = a arde cu flacari).

fragrant = placut mirositor, parfumat (< fr.fragrant si latina fraglans =mirositor, ultimul fiind participiul verbului fragrare = a mirosi placut) inveterat = invechit in rele, inradacinat (< fr.invetere, it.inveterato, ambele provenind din lat.inveteratus, participil lui inveterate = a imbatrani, derivat din vetus, veteris = vechi, batran).

invederat =vizibil, vadit, clar (< participiul verbului a invedera = a se face vizibil, creat din substantivul feminin vedere).

orar = program (< ora = sufixul –ar, dupa fr.horaire si lat.horarius).

2.Clasificarea paronimelor in raport cu numarul de fenomene prin care difera.

2.1 Unele paronime sunt formate din acelasi numar de fenomene, dar deosebite prin metateza a cel putin unul dintre ele si a cel mult doua.Examplu:

antonime = contradictie aparent insolubila intre doua teze, doua legi sau doua principii (fr.antinomie, lat. antinomia, creat din gr.anti = impotriva = gr.nomos = lege).

antonimie = corelatie intre doua cuvinte cu sens opus (< fr.antojuie, formai din gr. anti = impotriva + gr.onoma = nume).

cauzal = referitor la cauza (< lat.causalis, fr. causal).

cazual = cu caracter intamplator ; care arata cazul grammatical (coverta = puntea superioara a unei nave (corverta = nava de razboi de mic tonaj (< fr.corvette, it.corvetto).

manej = loc spesial amenajat pentru dresarea cainilor; arena pe care evolueaza animalele dresate (< fr.manege, imprumutat din it.maneggio =manuire).

menaj = activitatea gospodinei, gospodarie (< fr. menage, din vechia franceza maisuie = familie).

a releva = a scoate in relief, a evidential ( 2.2 O alta categorie de paronime difera in raport cu afixele (sufixe si prefixe), avand un radical comun.La nuvelul afixelor, diferenta se realizeaza la un fonem – vocalic sau consonantic.

Urmatoarele perechi de paronime se dinting la afixul sufixial: animal – amar, familial – familiar, glacial –glaciar, instrumental – insrumentar, numeral – numerar, ordinal – ordinar etc.Existenta unui radical unic si comun la perechile inregistrate favorizeaza, la limbajul uzual al vorbitorilor de cele mai diferite categorii sociale si formatii intelectuale, confuzia termenilor, spunandu-se frecvent problemele familiare(in loc de familiale), asistenta pregateste instrumentalul (in loc de instrumentar)etc.