Pagina documente » Administratie publica » Particularitatile executiei bugetare prin intermediul trezoreriei la nivelul consiliilor judetene

Despre lucrare

lucrare-licenta-particularitatile-executiei-bugetare-prin-intermediul-trezoreriei-la-nivelul-consiliilor-judetene
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-particularitatile-executiei-bugetare-prin-intermediul-trezoreriei-la-nivelul-consiliilor-judetene


Cuprins

C U P R I N S
I N T R O D U C E R E
1. ORGANIZAREA FINANTELOR PUBLICE LOCALE
1.1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND FINANTELE PUBLICE LOCALE
1.2 AUTONOMIA FINANTELOR PUBLICE LOCALE
1.3 STRUCTURA RESURSELOR PUBLICE LOCALE
1.4 STRUCTURA CHELTUIELILOR PUBLICE LOCALE
1.5 ETAPELE PROCESULUI BUGETAR LOCAL
2. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA TREZORERIEI FINANTELOR PUBLICE
2.1 MODUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A TREZORERIEI FINANTELOR PUBLICE
2.1.1 Istoricul si aparitia trezoreriei finantelor publice
2.1.2 Organizarea, functionarea si atributiile trezoreriei finantelor publice
2.1.3 Functiile generale ale trezoreriei finantelor publice
2.2 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA TREZORERIEI JUDETULUI COVASNA
2.2.1 Introducere. Functionarea trezoreriei judetuilui Covasna
2.2.2 Structura organizatorica a trezoreriei judetului Covasna
3. FUNDAMENTAREA BUGETULUI JUDETULUI COVASNA SI URMARIREA EXECUTIEI ACESTUIA PRIN TREZORERIA FINANTELOR PUBLICE (STUDIU DE CAZ)
3.1 PREZENTAREA CONSILIULUI JUDETEAN COVASNA
3.2 EXECUTIA VENITURILOR BUGETARE PRIN TREZORERIE LA NIVELUL JUDETULUI COVASNA
3.2.1 Aprobarea veniturilor pe bugete componente
3.2.2 incasarea veniturilor bugetare de la agentii economici, institutiile publice si contribuabili
3 2 3 Controlul prin trezorerie asupra incasarii veniturilor bugetare
3.2.4 Relatiile trezoreriei in ceea ce priveste veniturile cu compartimentele de evidenta pe platitor
3.2.5 incasarea veniturilor pentru alte bugete
3.3 EXECUTIA CHELTUIELILOR BUGETARE PRIN TREZORERIE LA NIVELUL JUDETULUI COVASNA
3.3.1 Controlul financiar al statului pe linia utilizarii resurselor
3.3.2 Controlul pe linia deschiderii creditelor bugetare
3.3.3 Obiectivele controlului de ghiseu
3.4 ANALIZA BUGETULUI JUDETULUI COVASNA
4. ANALIZA PROIECTELOR DE INVESTITII FINANTATE DIN BUGETUL JUDETULUI COVASNA
5. CONCLUZII
B I B L I O G R A F I E
A N E X E

EXTRAS DIN DOCUMENT

?1.ORGANIZAREA FINANTELOR PUBLICE LOCALE

1.1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND FINANTELE PUBLICE LOCALE

Cu cateva decenii in urma s-a raspandit in unele tari europene notiunea de “ finante ” cu intelesul de bani si venituri publice destinate cheltuielilor statului, precum si expresia “finante publice” cu sensul de diferite mijloace prin care statul, orasele, comunele, institutiile isi procura resursele necesare indeplinirii activitatii lor.

Statul, organele de stat, autoritatile publice locale, institutiile publice sunt entitati de autoritate publica exercitatea in interesul colectivitatilor. Ele sunt de asemenea si entitati economice in sensul ca functionarea si intretinerea lor necesita un consum de valori materiale sau banesti. Pentru aceasta sunt necesare actiuni de economie financiara, (acte , mijloace sau procedee) pentru formarea, procurarea si intrebuintarea fondurilor banesti destinate statului si celorlalte colectivitati publice.

Finantele publice au ca obiect regulile fundamentale, organele si procedurile care permit statului, autoritatilor publice locale si institutiilor publice indeplinirea tuturor atributiilor lor cu ajutorul mijloacelor financiare. Aceste reguli si proceduri trebuiesc aplicate intr-un regim de drept public.

Veniturile si cheltuielile bugetare, indiferent de buget se prezinta sub aspect juridic, politic si economic.

Finantele publice, inclusiv finantele publice locale, au regim de drept public si de aici efectele economico-sociale ale procurarii si intrebuintarii fondurilor banesti ale statului si ale autoritatilor publice locale.

În baza optiunilor politice se stabilesc atat ordinea si proportia cheltuielilor publice pentru administratie, invatamant, siguranta, justitie, ordine publica, etc., cat si felul si tariful impozitelor si taxelor, imprumuturilor si a celorlalte mijloace de procurare a fondurilor banesti necesare statului si autoritatilor administratiei publice locale precum si repartizarea acestora intre cetateni si persoane juridice.

Atat cheltuielile cat si veniturile sunt mijloace de interventie a statului pe plan economic si social. Finantele publice se afla in raport de cauzalitate cu conjunctura economica.

Componentele structurale ale finantelor publice au aparut si evoluat conditionate de trebuintele banesti publice si de dezvoltarea economica.

La structurarea finantelor publice pe doua sau mai multe niveluri au condus doi factori esentiali : istoria politica, adica activitatea fortelor care au actionat in istorie pentru formarea natiunilor si motivatiile economice care justifica de ce anumite functii ale finantelor publice pot opera la un nivel mai centralizat, iar altele pot fi descentralizate.

Din punct de vedere economic, cresterea rolului si ponderii finantelor locale in cadrul finantelor publice generale trebuie argumentata prin influente economice pozitive asupra economiei locale, si a economiei nationale in general, datorita ”descentralizarii ” finantelor publice.

În lume se opereaza cu niveluri diferite de descentralizare, de la tara la tara. Astfel in SUA sistemul finantelor publice cuprinde finantele a celor 50 de guverne ale statelor componente, ale districtului Columbia si a circa 80.000 de administratii locale. Canada, Australia si Germania si-au organizat finantele publice pe trei niveluri, in timp ce Olanda, Marea Britanie si Franta opereaza numai cu doua niveluri, central si local1.

În Romania, pana in 1924 nu existau, in general nici un fel de date statistice publicate cu privire la finantele locale. Începand cu 1924, s-au publicat cifrele evaluarilor bugetare pe judete si pe comune.

La noi, primele impozite si taxe locale au fost stabilite prin Regulamentul organic care a infiintat zeciuiala patentelor si capitatia tuturor locuitorilor cotribuabili ai oraselor si accizele oraselor asupra bauturilor si tutunului.

Impozitele si taxele locale au fost insa reglementate prin Legea maximului taxelor si contributiilor comunale din 1923, o reeditare a legii cu aceeasi denumire din 1903. Aceasta lege prevedea 49 de feluri de taxe si impozite pe care judetele si comunele le puteau percepe cu aprobarea ministrului de interne.

În favoarea comunitatilor locale, Legea contributiilor directe din 1923 a mai prevazut asa-zisele aditionale, adica diverse tipuri de cote variabile din impozitul pe spectacole, automobile, succesiuni etc.

Trebuie aratat ca un moment de referinta il constituie anul 1929, cand a aparut Legea pentru organizarea administratiei locale, care era intemeiata pe principiul descentralizarii si autonomiei administrative locale.

Istoria finantelor locale in Romania incepe in anul 1933, pana atunci dominand tendinta centralista a autoritatilor publice, prin Legea administratiilor locale din 1929 nefixandu-se norme precise si complete referitoare la organizarea financiara a administratiei locale.

Legea din 14 aprilie 1933 expune bazele primei organizari unitare a finantelor locale, determinand sarcini obligatorii si facultative ale unitatilor administrative si prevazand resursele de venituri corespunzatoare pentru executarea lor (venituri ordinare, venituri extraordinare si venituri cu destinatie speciala ).