Pagina documente » Chimie, Biologie, Agronomie » Pesticide. Circuitul in natura al pesticidelor

Despre lucrare

lucrare-licenta-pesticide.-circuitul-in-natura-al-pesticidelor
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-pesticide.-circuitul-in-natura-al-pesticidelor


Cuprins

Cuprins
I. PESTICIDE
I.1 INTRODUCERE
I.2 UTILIZAREA PESTICIDELOR
I.3 CLASIFICAREA PESTICIDELOR
I.3.1 INSECTICIDE
I.4 HIDROCARBURI ORGANOCLORURATE
I.5 COMPUSI ORGANO-FOSFORICI
I.6 COMPUSI CARBAMICI SAU CARBAMATI
I.7 PIRETROIZI DE SINTEZA
I.8 INSECTICIDE BIOLOGICE
I.8.1 FUNGICIDE
I.9 CIRCUITUL IN NATURA AL PESTICIDELOR
I.10 REMANENTA PESTICIDELOR
I.11 STABILITATEA IN SOL A PESTICIDELOR
II. PIRETROIZI SINTETICI
II.1 CLASIFICAREA PIRETROIZILOR
III. STRUCTURA DELTAMETRINULUI. PROPRIETATI FIZICE SI CHIMICE. METODE ANALITICE
III.1 STRUCTURA
III.2 PROPRIETATI FIZICO-CHIMICE
III.3 METODE ANALITICE DE DETERMINARE
IV. COMERCIALIZAREA DELTAMETRINULUI
IV.1 PRODUCERE SI UTILIZARE
IV.2 REZIDUURI IN HRANA
V. TRANSPORTUL, RASPANDIREA SI TRANSFORMAREA DELTAMETRINULUI IN MEDIUL INCONJURATOR
V.1 TRANSPORTUL SI RASPANDIREA IN MEDIU
V.2 DEGRADAREA ABIOTICA IN AER SI SOL
V.3 PERSISTENTA SI TRANSFORMAREA IN MEDIUL INCONJURATOR
V.4 BIOACUMULAREA
VI. METABOLISMUL DELTAMETRINULUI
VI.1 METABOLISMUL DELTAMETRINULUI STUDIAT PE ANIMALE DE LABORATOR
VI.2 METABOLISMUL DELTAMETRINULUI LA ANIMALELE DOMESTICE
VI.3 SISTEMUL ENZIMATIC DE BIOTRANSFORMARE AL DELTAMETRINULUI
VI.4 METABOLISMUL DELTAMETRINULUI LA OAMENI
VII. EFECTELE DELTAMETRINULUI ASUPRA ORGANISMELOR DIN MEDIUL INCONJURATOR
VII.1 ORGANISME ACVATICE
VII.1.1 TOXICITATEA ACUTA ASUPRA PESTILOR
VII.1.2 TOXICITATEA DELTAMETRINULUI ASUPRA ALTOR ORGANISME ACVATICE
VII.2 ORGANISMELE TERESTRE
VII.2.1 PLANTELE SI MICROORGANISMELE DIN SOL
VII.2.2 ARTOPODE
VII.2.3 INSECTE BENEFICE
VIII. EFECTELE ASUPRA ANIMALELOR EXPERIMENTALE SI ASUPRA SISTEMELOR DE TESTARE IN VITRO
VIII.1 EXPUNERI SINGULARE
VIII.2 IRITATII SENSIBILIZARII PROVOCATE DE DELTAMETRIN
VIII.2.1 IRITATII ALE PIELII
VIII.2.2 IRITATII ALE OCHILOR
VIII.2.3 SENSIBILIZARE
VIII.3 EXPUNERE DE SCURTA DURATA
VIII.4 EXPUNERE DE LUNGA DURATA SI CARCINOGENEZA
VIII.5 MUTAGENEZA
IX. MODUL DE ACTIUNE AL PIRETROIZILOR SI PROBLEMA REZISTENTEI LA ACESTI COMPUSI
IX.1 MODUL DE ACTIUNE AL PIRETROIZILOR
IX.2 REZISTENTA LA PIRETROIZI
IX.2.1 EFECTUL MUTATIILOR KDR SI SUPER-KDR ASUPRA SELECTIVITATII CANALELOR LA DROSOPHILA
X. CONCLUZII
XI. BIBLIOGRAFIE

EXTRAS DIN DOCUMENT

?1. Pesticide

1.1 Introducere

Pesticidele sunt agenti folositi pentru a distruge daunatori ca insecte, buruieni, fungi, bacterii, rozatoare etc. Termenul de pesticide include insecticide, erbicide, dezinfectanti, substante fumigene si de intretinerea lemnului. Acesti compusi au un rol vital in controlul daunatorilor din agricultura, industrie, casa si gradina la nivel global. Ele au abilitatea de a reduce gradul de inmultire a daunatorilor. Datorita costului redus si a calitatii mai bune a bunurilor si serviciilor obtinute prin folosirea lor, opinia publica a afisat o atitudine toleranta in ce priveste utilizarea acestor substante. Totusi, aceste beneficii economice nu s-au obtinut fara potentiale riscuri si efecte negative asupra sanatatii omului, animalelor domestice si a mediului inconjurator. S-a estimat ca 85 – 90% din pesticidele utilizate anual in agricultura nu ajung la organismele tinta, dar ele sunt eliberate in aer, apa si sol. Bazandu-ne pe aceste date putem spune, fara urma de indoiala ca riscul expunerii la pesticide a unor organisme nevizate initial este inevitabil.

În momentul cand au inceput sa se foloseasca pesticidele nimeni nu si-a imaginat, datorita succeselor obtinute, ca acestea vor pricinui daune inestimabile omenirii, datorita toxicitatii lor si a capacitatii de a ramane in organisme. Daunele provocate de acestea ajung pana la efecte genetice, adesea nejustificand utilizarea lor.

Pentru aprecierea riscului se au in vedere urmatorii factori:

? cantitatea de compusi care ajung in mediu, prin intermediul productiei, prin utilizarea lor sau prin deseuri.

? proprietatile fizice, chimice si biologice ale acestora

? transformarile pe care le sufera in mediu

? probabilitatea bioacumularii

Circulatia compusilor chimici in mediu are loc prin degajarea de gaze toxice de la fabrica producatoare, prin deseuri (solide sau ape uzate) si prin pesticidele chimice. Deci pentru aprecierea pericolului circulatiei compusilor chimici se tine cont de: pozitia fabricii, modul si caile de transport, modul de productie (continuu sau periodic), cantitatea de pesticide folosita. În agricultura folosirea de cantitati mari de pesticide polueaza aerul, solul, apa si toate acestea trec in produsele agroalimentare.

Astfel, toti suntem expusi la toxicitate, dar riscul este mai mare pentru urmatoarea categorie: gravide, sugari, copii, batrani, bolnavi. Cu aceste probleme se ocupa toxicologia mediului, care studiaza efectele nedorite ale compusilor chimici ce duc la moarte, toleranta sau rezistenta. Rezistenta (aparitia raselor rezistente) determina marirea dozelor.

Toxicitatea acuta se exprima prin doza letala DL50, doza la care jumatate din animalele experimentale au murit.

Tolerare - aparare si compensare a organismului fata de actiunea toxica. Efectul daunator se manifesta prin intoxicatii acute, subacute si indelungate.

? Toxicitatea acuta reprezinta doza mortala si determina moartea organismului:

? toxicitatea subacuta este o doza nemortala, dar care determina boli ale sistemului respirator, circulator etc.

? toxicitatea indelungata influenteaza reproducerea, provoaca aparitia de defecte congenitale, actiuni mutagene, teratogene, cancerigene: efecte asupra genei Marker. Toxicologia se ocupa si cu studiul impuritatilor si interactiunile dintre pesticidele din mediu cu organismele (antagonism, sinergism, aditie toxica).

Pesticidele nu au selectivitate sau au o selectivitate foarte redusa. În urma utilizarii pesticidelor se produc intoxicatii la om datorita remanentei acestora in produsele agricole. De asemenea sunt afectate insectele si alte nevertebrate auxiliare omului, precum si alge si bacterii.

Dozele mai mari de pesticide pot dauna chiar si plantelor, unele dintre acestea acumulandu-se in organism. De aceea este obligatoriu sa se urmareasca proprietatile lor fizice (expansibilitatea vaporilor, volatilitatea, capacitatea evaporarii din apa) si chimice (posibilitatea transformarii in mediu, stabilitatea si capacitatea de bioacumulare) si sa se tina sub control permanent modificarile din mediul inconjurator prin Inspectoratele de Protectia Mediului si prin O.N.G.-uri (organizatii neguvernamentale) din fiecare judet. Exista programe internationale care au ca scop modificarile mediului inconjurator cum ar fi: MAB (Man and Biosphere), GEMS (Global Environement Monitoring System) etc. Care sunt sub auspiciile ONU, OMS, FAO, UICN etc.

Pierderile in agricultura mondiala sunt de 35% din productie, dintre care: 13,8% sunt produse de insectele fitofage, 11,6% de ciupercile patogene, 9,5% de buruieni si 0,1% de alte organisme. Pagubele in agricultura variaza in functie de zona geografica. Astfel insectele provoaca pierderi de 5% din productia agricola in Europa, de 7% in Oceania, de 9% in America de Nord si Centrala, de 13 % in America de Sud si China, de 13% in Africa si 21% in Asia (fara China).

Pierderile cele mai mari se inregistreaza la cereale. La acestea numai la inmagazinare si in depozite pierderile sunt de 10% ceea ce echivaleaza cu hrana pentru 200 milioane de oameni. De aceea pentru reducerea pierderilor se utilizeaza pesticidele.

1.2 Utilizarea pesticidelor

Cifra de afaceri in domeniul pesticidelor s-a estimat la 30 miliarde $ din care SUA, Canada si Japonia detin circa doua treimi. In SUA sunt inregistrate aproximativ 890 de sortimente de pesticide. Majoritatea lor sunt conventionale adica chimicale produse exclusiv ca pesticide. Mai exista produse care au alte principale utilitati cum ar fi petrolul, sau sulfurile dar care se folosesc, ocazional, si ca pesticide. Împreuna, numai in SUA, se folosesc anual 560.000 de tone, reprezentand doar un sfert din totalul de substante inregistrate ca pesticide.

Pesticidele sunt folosite in toate mediile terestre (pamant, apa, aer) pentru controlul unor daunatori nedoriti cum ar fi insecte, buruieni, fungi si rozatoare. Cifra de afaceri in industria pesticidelor se estimeaza la 30 miliarde de dolari, ca urmare a unui productii anuale de 2,6 milioane tone pesticide. Se estimeaza ca anual, un american cheltuie in medie 44 de dolari pentru a folosi 17 funzi de produse ce au in componenta lor pesticide. Circa 85-90% din pesticide nici macar nu ajung la organismele tinta. Este foarte probabil ca multe din organismele nevizate sa fie expuse, simultan sau consecutiv, unui numar mare de pesticide pe durata vietii lor.

Ca urmare a unui raport care sugereaza o concordanta intre impuritatile estrogenice din mediu, problema expunerii la numeroase chimicale, a devenit o tema importanta pentru toxicologie si pentru responsabilii din domeniul sanatatii. A fost pusa problema ca efectul amestecurilor de chimicale sa fie mai mult sau mai putin puternic decat efectul compusilor individuali. Astazi mai multe studii examineaza extinderea fiecarui amestec de chimicale si impactul asupra sistemelor organice. În particular este de interes efectul amestecurilor asupra sistemului imunitar, in special datorita ascensiunii profesionale si a preocuparilor pentru sanatatea publica.

Anumiti compusi sunt capabili de interactiuni chimice cand sunt combinati in amestecuri. S-a presupus ca expunerea la amestecuri de pesticide poate sa duca suplimentar la efecte antagonice s-au sinergice la nivelul celulelor sistemului imunitar, deoarece metabolismul unui pesticid poate sa afecteze metabolismul altora.

1.3 Clasificarea pesticidelor

Tinand seama de actiunea lor asupra agentilor fitopatogeni si daunatorilor animali pesticidele se impart in:

? A. Zoocide: insecticide, rodenticide, moluscocide, nematocide, aficide, acaricide, larvicide, ovocide.

? B. Fungicide : fungistatice, bactericide, virusocide.

? C. Erbicide: defoliante, desicante, deflorante.

? D. Regulatori de crestere: stimulatori, inhibatori.

? E. Atractante

? F. Repelente

* Indice de rentabilitate: I.R. = VPS/Ch.c

in care: VPS = valoarea productiei salvate Ch.c = cheltuielile de combatere

În cazul cand valoarea productiei salvate este considerabil mai mare decat cheltuielile facute cu combaterea, rezultatul este foarte rentabil. Cand cheltuielile depasesc valoarea productiei salvate, rezultatul este neeconomic.

1.3.1 Insecticide

1. Hidrocarburi organoclorurate: cuprind compusi ciclodienici: DDT, HCH, lindan, metoxiclor, aldrin, dieldrin, clordan, endrin, endosulfan, heptaclor, kelewan, toxafen. Aceste substante prezinta afinitate mare fata de tesutul adipos si stabilitate mare, fiind cumulative in grasimi, ficat, creier, muschi, rinichi, inima. Au actiune toxica acuta manifestata prin excitarea initiala, apoi paralizarea sistemului nervos central, prin paralizarea centrului respirator si prin edem pulmonar; si subacuta manifestata prin: perturbarea auzului, dereglarea miscarilor, atrofierea musculaturii, leziuni ale ficatului si rinichilor. Simptome: epuizare, lipsa de apetit, cefalee, irascibilitate, tulburari psihice.

2. Compusi organo-fosforici: cuprind adesea esteri ai acizilor: fosforic, tiono-, tiolo-, tionotiolofosforic si pirofosforic. DL 50 variaza in functie de structura chimica moleculara. Insecticidele din aceasta grupa sunt in general de contact si ingestie: Basudin, Birlane, Carbetox, Dursban, Ecalux, Lebaycid, Sinoratox si insecticide sistemice.

Actiunea toxica se manifesta prin: ingustarea pupilelor, transpiratie, salivare excesiva, secretii ale gatului, esofagului, tubului digestiv, spasme intestinale, voma, diaree, dureri de cap, ameteli, nervozitate, senzatie de frica,

insomnie, cresterea activitatii muschilor striati. Intoxicatiile acute sunt foarte periculoase, adesea provocand oprirea respiratiei si a inimii. Aceste substante nu sunt cumulative.

3. Compusi carbamici sau carbamati: substanta activa - carbaril, carbofuran, fenoxicarb, metomil, tiodicarb, carbosulfan, pirimicarb, furatiocarb, bendiocarb, bensulfat etc. Exemplu de insecticide (denumire comerciala): Furadan, Temik, Diafuran s.a. Esteri N substituiti ai acidului carbamic. Aceasta grupa de substante produc intoxicatii (mai rar) si eruptii si edeme ale pielii.

4. Piretroizi de sinteza: substanta activa - deltametrin, cipermetrin, alfacipermetrin, permetrin, cihalotrin, fenvalerat. Exemplu de insecticide (denumire comerciala): Decis, Fastac, Karate, Ripcord, Sumicidin.

5. Insecticide biologice

? Bacilus thuringiensis, Bacilus thunngiensis var. kurstaki, Bacilus thurngiensis var. tenebrionis, Bacilus thurngiensis var. berliner,

? Beauveria bassiana, Beauveria tenella

Oferta anului

Reducere 2020