Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
I. PIATA
I.1 ELEMENTE DE TEORIE
I.1.1 CONTINUTUL PIETEI
I.1.2 STRUCTURA PIETEI
I.1.3 ELEMENTE CARE INFLUENTEAZA DINAMICA PIETEI
I.1.4 PRINCIPALELE CATEGORII DE PARTNERI PREZENTI PE PIATA
I.2 PIATA IMOBILIARA
I.2.1 CARACTERISTICI ALE PRODUSULUI
I.2.2 FACTORI CARE INFLUENTEAZA PIATA IMOBILIARA
I.2.2.1 TERENURI
I.2.2.2 FIRME DE CONSTRUCTII
I.2.2.3 VENITURI BANESTI SI CAPACITATEA DE IVESTITII A POPULATIEI (CREDITUL IPOTECAR) SI INTREPRINZATORILOR (DEVELOPERI)
I.2.2.4 ELEMENTE DE ORDIN LGISLATIV
I.2.3 TAXE PENTRU ACTIVITATEA IMOBILIARA
I.3 ASPECTELE SOCIALE, ECONOMICE, TEHNICE SI JURIDICE
I.4 DEZVOLTAREA CONSTRUCTIEI DE LOCUINTE
I.5 INCHIRIEREA LOCUINTELOR
I.6 ADMINISTRAREA CLADIRILOR DE LOCUIT
I.7 LOCUINTA SOCIALA
I.8 LOCUINTA DE SERVICIU SI LOCUINTA DE INTERVENTIE
I.9 LOCUINTA DE NECESITATE
I.10 LOCUINTA DE PROTOCOL
I.11 DISPOZITII TRANZITORII SI FINALE
II. CONJUNCTURA SI ARIA PIETEI
II.1 CONJUNCTURA PIETEI
II.2 PIATA IMOBILIARA DIN BUCURESTI
II.2.1 ARIA PIETEI
II.2.1.1 PREZENTAREA ORASULUI BUCURESTI
II.3 STRUCTURA PIETEI IMOBILIARE
II.3.1 BIROURI
II.3.1.1 STUDIU DE CAZ - EUROPE HOUSE
II.3.2 PIATA DE SPATII REZIDENTIALE
II.3.3 SPATII INDUSTRIALE
II.3.4 SPATII COMRCIALE
II.4 CAPACIATATEA PIETEI
II.5 CEREREA SI OFERTA
II.5.1 BIROURI
II.5.2 SPATII REZIDENTIALE
II.5.2.1 OFERTA
II.5.2.2 CEREREA
II.5.3 SPATII IDUSTRIALE
II.6 PIATA IMOBILIARA IN CELE MAI IMPORTANTE ORASE ALE ROM?NIEI(BRASOV, TIMISOARA, IASI, CLUJ)
II.6.1 BRASOV
II.6.1.1 PIATA SPATIILOR DE BIROURI
II.6.1.2 PIATA SPATIILOR REZIDENTIALE
II.6.1.3 PIATA SPATIILOR COMERCIALE
II.6.1.4 PIATA SPATIILOR INDUSTRIALE
II.6.1.5 TERENURI SI INVESTITII
II.6.2 TMISOARA
II.6.2.1 PIATA SPATIILOR DE BIROURI
II.6.2.2 PIATA REZIDENTIALA
II.6.2.3 PIATA SPATIILOR COMERCIALE
II.6.2.4 PIATA SPATIILOR INDUSTRIALE SI DE DEPOZITARE
II.6.2.5 TERENURI SI INVESTITII
II.6.3 CLUJ
II.6.3.1 PIATA SPATIILOR DE BIROURI
II.6.3.2 PIATA DE SPATII REZIDENTIALE
II.6.3.3 PIATA SPATIILOR COMERCIALE
II.6.3.4 PIATA SPATIILOR INDUSTRIALE SI DE DEPOZITARE
II.6.3.5 TERENURI SI INVESTITII
II.6.4 IASI
II.6.4.1 PIATA SPATIILOR DE BIROURI
II.6.4.2 PIATA SPATIILOR REZIDENTIALE
II.6.4.3 PIATA DE SPATII COMERCIALE
II.6.4.4 PIATA SPATIILOR INDUSTRIALE SI DE DEPOZITARE
II.6.4.5 TERENURI SI INVESTITII
III. PRODUSUL SI PRETUL
III.1 PRODUSUL
III.2 PRET
III.2.1 CREDITUL IPOTECAR SI IMOBILIAR
III.2.1.1 BRD
III.2.1.2 HVB BANK
III.2.1.3 EMPORIKI BANK (COMMERCIAL BANK OF GREECE)
III.2.1.4 BANC POST
III.2.1.5 PIRAEUS BANK ROMANIA
III.2.1.6 MIRO BANK
III.2.1.7 RAIFFEISEN BANK
III.2.1.8 VOLKSBANK ROMANIA
III.2.1.9 COMMERCIAL BANK OF GREECE
III.2.1.10 BANCA TRANSILVANIA
III.2.1.11 DOMENIA CREDIT
III.2.2 PRETURI SI TARIFE PE PIATA IMOBILIARA
III.2.2.1 BIROURI - NIVELUL CHIRIILOR
III.2.2.2 SPATII REZIDENTIALE-NIVELUL CHIRIILOR
III.2.2.3 SPATII IDUSTRIALE-NIVELUL CHIRIILOR
III.3 PROMOVAREA
IV. PREVIZIUNI
IV.1 OFERTA PENTRU TINERI
IV.2 SPATII REZIDENTIALE
IV.3 SPATII INDUSTRIALE

Alte date

?Capitolul I-Piata

1.1 Elemente de teorie

Continutul pietei

Economia de piata reprezinta o forma a economiei in principiu capitalista neorgaizata si nereglementata, care lasa mecanismelor naturale de adaptare grija de a asigura echilibrul permanent dintre oferta si cerere, comportamentul fiecaruia dintre agentii economici fiind bazat pe realizarea intereselor proprii, statul putand interveni doar petru asigurarea concurentei.

Potrivit parerii majoritare a specialilstilor, la baza sistemului global de functioare a economiei sta mecanismul pietei.

Definirea mecaismului de piata si stabilirea contiutului acesteia trebuie sa porneasca de la o distinctie clara a modalitatilor de devoltare ecoomica:economie libera de piata sau economie dirijata, cetralizata si planificata.

Mecanismul de piata are in vedere un sistem de relatii generale si particulare, astfel implemntate si angrenate intre ele incat antreneaza actiunea acestora, generand schimbari de activitati, acte de piata si o larga paleta de reultate.

De-a lungul timpului, termenului “piata” i s-au dat mai multe definitii.Initial, piata reprezenta spatiul in care cumparatorii si vanzatorii se adunau petru a schimba intre ei bnuri si servicii.Orasele medievale aveau piete in care vanzatorii veneau cu marfuri, iar oameii le cumparau.Comertul cu amanuntul din tarile Lumii a Treia se desfasoara inca in piete, care au disparut din multe orase.Dar majoritatea actelor de vanzare-cumparare se desfasoara in asa numitele zone comerciale.

Pornind de la multiplele sale acceptiuni, din punct de vedere metodologic, piata terbuie avuta in vedre ca un mecanism complex ce cuprinde cererea si oferta, concurenta si preturile, mecanism care determina in mare masura deciziile si comportamentul agentilor economici.

Din punct devdere teoretic, se poate considera ca piata repreizinta o categorie economica ce isi gaseste expresia in totalitatea actelor de vanzare cumparare privite in unitate organica cu relatiile pe care le genereaza si in conexiune cu spatiul in care se desfasoara.Întreaga complexitate a relatiilor de vanzare cumparare, care iau nastere in procesul circulatiei marfurilor, sunt puse in evideta de categoria economica-piata.Relatiile care itervin in procesul circulatiei pot avea loc atat intre diferitele tipuri de intreprinderi si socitati, cat si intre acestea si societate.

Structura pietei

Piata presupune existenta unor fenomene specifice cum ar fi:prezenta unor unitati economice autonome, interdependenta intre ele, posibilitatea realizarii unor legaturi de vanzare-cmparare intre aceste uitati, prezenta cereri si ofertei, a catgoriei de pret e indisepnsabila activitati de vanzare cumparare.Continutul esential al notiuni de piata este reprezentat de sfera economica in care productia apare sub forma de oferta de marfuri, iar nevoile de consum sub forma de cerere de marfuri.Sub acest aspect, piata reprezinta sfera confruntarii ofertei cu cererea de marfuri, a realizari lor prin intermediul actelor de vanzare cumparare, precum si ansamblul coditiilor in care se desfasoara aceste proces.

În cadrul pietei iau nastere o multitudine de relatii care fac ca structura acesteia sa capet un caracter deosebit de complex.

Diversitatea produselor care fac obiectul actelor de schimb, natura diferita a subiectilor care apar in rlatiile de piata, localizarea pietei, precum si alte asemnea elemente dau acesteia imaginea uui imens conglomerat de subdiviziuni, prezentand astfl o structura deosebit de complexa.

Pornind de la asmenea considerente, piata implica o abordare unitara, dar si diferentiata in fuctie de structura sa secventiala.

Folosind drept critriu aria geografica in perimetrul careia are loc cofruntarea cererii cu oferta si se organizaza actle de schimb, avem o prima divizare a pietei in piata interna si piata extrna.Piata locala poate fi divizata la randul ei in piete locale, iar piata externa este alcatuita la randul ei din totalitatea pitelor extrne.

Tinand seama de natura cosumuli, piata se subdivide in doua mari segmente:piata bunurilor industriale si de echipament si piata bunurilor de cosum individual.

În functie de modul de materializare a activitatii care formaza obiectul actului davanzare-cumparare, distingm piata produselor si piata serviciilor.

Un crteriu important de structurare a pietei il constituie gruparea populatiei, sau a altor tipuri de purtatori ai cererii, pe medii.Pornind de la un astfel de criteriu, in componenta pietei este necesar a avea in vedere, ca subdiviziuni, piata urbaa si piata rurala.În general piata urbana detine poderea principala, ea caractrizandu-se printr-un grad ridicat de concentrare, printr-un nivel ridicat de organizare a activitatii comerciale, o mai mare mobilitate si elasticitate si un ritm superior de dezvoltare.

Elemente care influenteaza dinamica pietei

Orice analiza a evolutiei pietei presupune punerea in discutie a urmatoarelor aspecte care se constituie in adevarati factori de influenta ai respectivei evloutii:

? Productia bunurilor industriale si agricole

? Importurile

? Veniturlie banesti si capacitatea de a investi a populatiei sau a unor investitori

? Elemente de ordin socio-cultural

? Elemnte de ordin legislativ

? Aspecte de ordin tehnologic

Principalele categorii de partneri prezenti pe piata

Îl formeaza asa numitul “ansamblu al publicului “, compus din indivizi sau organizatii ale caror atitudini si comportamente pot avea influente asupra activitatii pietei.Acesta se poate structura in urmatoarele categorii:

? Consumatori si utilizatori finali

? Cumparatorii

? Distribuitorii

? Prscriptorii si consilierii

? Diferite tipuri de concurenti

? Furnizorii