Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS pag
I. Introducere 2
I.1. Valorificarea actuala in terapeutica a plantelor
medicinale din familia Apiaceae. 2
II. Partea generala
II.1. Date botanice: 4
II.1.1. Incadrarea sistematica si caracterizarea
familia Apiaceae. 4
II.2. Specii medicinale din familia Apiaceae: descriere,
raspindire, produsul vegetal medicinal, compozitia chimica,
proprietati farmacologice, utilizari terapeutice 5
II.2.1. Carum carvi 5
II.2.2. Pimpinella anisum 7
II.2.3. Foeniculum vulgare 9
II.2.4. Coriandru sativum 11
II.2.5. Angelica archangelica 13
II.2.6. Anethum graveolens 15
II.2.7. Apium graveolens 17
II.2.8. Levisticum officinale 18
II.2.9. Eryngium planum 19
II.2.10. Sanicula europaea 20
II.2.11. Ammi majus 21
II.2.12. Ammi viznaga 22
II.2.13. Peucedanum oroselinum 23
III. Partea experimentala: 24
Cercetari farmacobotanice asupra inflorescentelor de Daucus
carota din flora spontana 24
III.1. Descriere botanica si raspindire 24
III.2. Recoltare si uscare 27
III.3. Cercetari asupra compozitiei chimice 28
III.3.1. Uleiul volatil 28
III.3.2. Flavonele 41
III.3.3. Obtinerea si caracterizarea unui extract
din inflorescentele de Daucus carota 51
IV. Concluzii 52
V. Bibliografie 55

Alte date

?Plante medicinale din familia Apiaceae

Contributii la studiul compozitiei chimice al inflorescentelor de

Daucus carota din flora spontana

I. Introducere

I.1 Valorificarea actuala in terapeutica a plantelor medicinale din familia Apiaceae

Dintre plantele medicinale apartinand familiei Apiaceae unele sunt folosite in medicina inca din antichitate intre care chimionul, anasonul, feniculul, altele constituie importante plante alimentare si condimentare introduse in acest scop in cultura, intre care morcovul, telina, patrunjelul, leusteanul, iar altele erau cunoscute ca plante toxice ca de exemplu cucuta care a devenit celebra pentru ca a provocat moartea lui Socrate.

În prezent cele din prima categorie continua sa fie cultivate, unele in scopuri industriale, pentru extragerea uleiurilor volatile valorificate in industria chimica si farmaceutica sau in parfumerie, igiena, cosmetica.

În urma unor cercetari farmacologice s-au descoperit noi proprietati terapeutice pentru cele care erau folosite doar in scop alimentar sau condimentar. Foarte apreciate in acest sens sunt extractele de Angelica utilizata atit pentru aromatizarea unor bauturi alcoolice cit si tinctura din radacina pentru efectele sale favorabile

În afectiunile digestive, apoi proprietatile diuretice si afrodisiace pentru radacina de telina, proprietatile diuretice, dar si emenagoge semnalate pentru patrunjel.

În ceea ce priveste scaiul vinat (Eryngium planum) utilizarea sa in terapeutica poate fi considerata o importanta contributie originala romaneasca pentru fitoterapie, fiind apreciat ca deosebit de eficacitate in tratamentul tusei convulsive.

Alte apiaceae originare din Africa se cultiva in prezent si la noi pentru obtinerea unor medicamente de genul meladininei indicata in tratametul depigmentarii pielii (vitiligo) asa cum este cazul speciei

Ammi majus. Alte specii de Ammi (A. visnaga) se cultiva pentru valorificarea fructelor sale in fitoterapie care contin furanocromone cu actiune spasmolitica si vasodilatatoare coronariene.

Au mai fost efectuate cercetari care au pus in evidenta proprietatile cicatrizante si astringente pentru extractele de Sanicula europaea (sacuisoara) si cele pentru efectele favorabile in tratamentul enurezisului in cazul speciei Peucedanum oraselinum.

O alta specie de origine asiatica cu tulpina repenta Centella asiatica este deja intrata in arsenalul terapeutic, extractul obtinut din aceasta planta contine saponine triterpenice (asiaticozida) se foloseste sub forma de unguente ca si cicatrizant in chirurgia plastica si reparatorie.

În ceea ce priveste morcovul salbatic despre acesta exista mai putine date in fitoterapie avind in vedere ca radacina acestuia este slab dezvoltata si cu un continut scazut de carotenoide.

Se cunosc date despre compozitia uleiului volatil obtinut din fructe iar despre inflorescente nu am gasit indicatii nici in privinta compozitiei chimice nici asupra actiunii farmacologice. Aceasta tema de cercetare ne-a fost sugerata de faptul ca in utilizarea empirica au aparut unele efecte secundare ca urmare a administrarii unor extracte din inflorescente pentru tratamentul adenomului dee prostata.

Ca urmare intr-o prima etapa ne-am propus efectuarea unui studiu asupra flavonelor si uleiului volatil prezent in acest produs si asupra unui extract hidroalcoolic pe care l-am preparat.

II.1.1. Încadrarea sistematica si caracterizarea familiei Apiaceae

Subregnul Cormobionta

Încrengatura Magnolophyta

Subclasa Rosidae

Ordinul Araliales

Familia Apiaceae (Umbeliferae)

Este familia cea mai cuprinzatoare (3000 specii) din cadrul ordinului

Umbellales, cu specii importante din punct de vedere stiintific si economic.

Familie omogena, la noi formate exclusiv din plante ierboase, anuale, bienale sau perene.

Au radacini pivotante uneori transformate in organ de rezerva.

Tulpina este fistuloasa, articulata, cu internodii costate (cu creste si valetule).

Frunzele sunt alterne fara petioli, cu teaca bine dezvoltaza cu lamina frecvent palmat-penat-sectat.

La baza ramificatiilor umbelei se gaseste un verticil de frunze hipsofilare bracteiforme numit involucru. La baza umbelulelor se gasesc bractei care alcatuiesc involucelul. Uneori bracteele lipsesc. (4)

Floarea este petipul 5, avind componentele florale dispuse pe 4 cercuri, (o+ *K5C5A5G2) sunt grupate in umbele simple sau compuse. Florile sunt hermafrodite mai rar unisexuate variind chiar in cadrul inflorescentei (poligamie). Exceptional sunt unisexuate, dioiice. Obisnuit petalele externe la florile marginale sunt mai mari decit cele din interior, incit intreaga inflorescenta apare ca o singura floare, ceea ce mareste efectul vizual atragind insectele (2). Ovarul inferior este alcatuit din doua carpele unite. Ovarul este bilocular cu cite 1-2 ovule in fiecare loje. Deasupra ovarului se gasesc dilatatiile celor doua stile care reprezinta doua nectarine. Polenizarea este eutomofila.

Fructele sunt diachene costate sudate la inceput, iar la maturitate se separa in doua mericarpii indehiscente care ramin mult timp suspendate pe un carpofor sau columela comuna. (40)

Fiecare mericarp (achena) prezinta creste longitudinale, contin canale secretoare ce produc uleiuri volatile, in mezocarp se afla pungi secretorii laungite care dispar la fructele coapte.

Principiile active in umbelifere sunt foarte diferite in ceea ce priveste structura chimica: oleorezine, uleiuri grase, flavone, cumarine , furanocumarine, furanocromone, alcooli nesaturati si mai rar alcaloizi (de exemplu caniina in cucuta).

Din totalul de 3000 specii in flora Romaniei vegeteaza spontan 120 specii (45)

II.2 Specii medicinale din Familia Apiaceae: descriere, raspindire,produsul vegetal medicinal, compozitie chimica, proprietati farmacologice si utilizari terapeutice